Steagul Roşu, mai 1958 (Anul 4, nr. 1266-1290)

1958-05-03 / nr. 1266

Pag. 2-at Agricultura socialistă — cauză a întregului popor Călăraşi Frumos împodo­bite cu drapele şi flori, cu ghirlande de verdeaţă Iscu­sit împletite, cu lozinci şi por­trete, oraşul Călăraşi a cunoscut animaţia încă de cu zori; rezulta a­­ceasta din sunetele trompetelor şi ve­selia pionierilor, din revărsarea oa­menilor muncii in lungi şuvoaie şi din freamătul colectiviştilor care se îndreptau cu bucurie şi mirulire spre piaţa Stalin, unde urma să se ţină mitingul inchinat ntăreţei sărbători de 1 Mai. Piaţa şi străzile mărginaşe au fost inundate de oamenii muncii din oraş şi raion. Au venit aci mecaniza­tori, ţărani colectivişti fruntaşi din Ştefan Vodă, Radu Negru, Modelu şi Ceaca, muncitori de la centrele meca­nice şi din int­re­prinderile oraşului, de la „Metalurgia Bărăganului" şi „Fi­­limin Sirbu", de la „Piscicola" şi „11 Iunie", muncitori şi intelectuali să raporteze partidului succesele do­bindite in cinstea lui 1 Mai, hotăriţi ferm de a lupta cu aurit pentru con­tinua întărire a sectorului socialist, pentru recolte sporite la hectar. După ce tovarăşul George Mihai, secretar al comitetului orăşenesc al P.M.R., a salutat şi felicitat partici­panţii cu prilejul sărbătorii internaţio­nale a celor ce muncesc, a luat cu­vintul tov. Constantin Predescu, prim su­retar al comitetului raional al P.M.R., care a vorbit despre însemnă­tatea zilei de 1 Mai, trecind in re­vistă succesele obţinute de oamenii muncii din oraş şi raion, pe drumul dezvoltării agriculturii socialiste şi îmbunătăţirii continue a nivelului de trai.­­ „In raionul nostru, ţăranii mun­citori, îndrumaţi de organizaţiile de partid s-au hotărit să lucreze in co­mun in cete 35 de gospodării colec­tive şi 152 întovărăşiri agricole, po­­sedind o suprafaţă de 71.421 ha., se sublinia in expunere. Aceste unităţi se întăresc neîncetat, obţin importante realizări. Ne mindrim cu gospodăriile colective milionare „Gheorghi Dimi­trov", „7 Noiembrie", „Drum Nou", „l Mai", ne mindrim cu cei 32 de colectivişti, ingineri, tractorişti, că­rora li s-au conferit recent ordine şi medalii pentru merite deosebite in muncă printre care Ion Viorea, Con­stantin Ghiţă, Gheorghe Oprea, Şan­­dru Ionel, Vasile Rusu, Gheorghe Pre­descu şi alţii. Cauza­­ agriculturii so­cialiste este cauza întregului popor. De aceea noi vom lupta mai departe pen­tru întărirea şi dezvoltarea ei, pentru transpunerea în viaţă a importantelor sarcini ce s-au desprins din Consfă­tuirea de la Constanţa". In aplauze furtunoase, participanţii la miting şi-au dovedit hotărîrea lor de a nu precupeţi nici un efort pen­tru a adăuga succeselor obţinute noi şi noi victorii. G. GRIGORESCU Strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului rînd peste 12.000 m.c. de pietriş şi lor de trai material şi cultural. Ei nisip pe drumuri, şi-au manifestat hotărîrea de a-şi Prin aplauze prelungite oamenii strînge mai mult rindurile în jurul muncii prezenţi la adunarea festivă partidului şi guvernului în lupta peu­­şi-au afirmat dorinţa de a lupta ferm tru făurirea vieţii noi, pentru pace, de a da viaţă hotăririlor partidului pentru creşterea nivelului M. ŞTEFANESCU Bilanţul unor vrednici gospodari pa la mitingul consacrat zilei de 1 Mai. Parcul şi străzile lăturalnice au de­venit neîncăpătoare. Peste 6000 de oameni s-au adunat pentru a-şi ma­nifesta ataşamentul lor faţă de par­tid şi guvern, pentru solidaritatea lor cu oamenii muncii din lumea în­treagă. Oamenii muncii din Alexan­dria au întîmpinat ziua de 1 Mai cu noi realizări atît în producţie cit şi în ceea ce priveşte buna gospodă­rire a oraşului. La chemarea depu­taţilor sfatului popular orăşenesc mii de­ alegători au pornit în cinstea marii sărbători acţiunea de înfrumu­seţare a oraşului. Au fost efectuate mii de ore de muncă voluntară şi realizările sunt pe cît se poate de grăitoare. In cinstea zilei de 1 Mai un nou parc a răsărit în oraş, dîndu-i-se de­numirea de „Parcul Tineretului“. De asemenea, au fost pietruite străzile 13 Decembrie, Elena Pavel şi Griviţa Roşie pe care s-au cărat şi împrăştiat peste 400 m. cubi piatră, iar în ca­sele locuitorilor de pe străzile Do­brogeanu Gherea, Filimon Sîrbu şi Griviţa Roşie s a aprins în ajunul lui 1 Mai lampa lui Ilici. Uzina electrică a oraşului şi-a sporit şi ea capacita­tea prin instalarea şi punerea în funcţiune a unui nou motor de 300 c.p. La mitingul de 1 Mai a luat cu­vintul tovarăşul Ion Răşină prim se­cretar al comitetului raional de par­tid, care printre altele a subliniat că oamenii muncii din oraşul şi raionul Alexandria luptă activ pentru înflo­rirea şi întărirea patriei noastre, luptă împotriva acelora care urzesc un nou război. Cei peste 6000 de cetăţeni care au participat la miting, au manifestat pentru pace şi socialism, pentru în­tărirea lagărului socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică, luptă­toare consecvent, pentru cauza păcii. După miting, pe estrada din cen­trul oraşului şi în mijlocul pădurii din marginea oraşului echipa de cor a Casei de cultură şi echipele de dan­suri naţionale ale căminelor culturale din raion au prezentat frumoase pro­grame artistice. C. FOTACHE Alexandria De aici, de unde mă aflu, privesc parcul din faţa sfatului popular al raionului Alexandria. încă din pri­mele ore ale dimineţii au început să vie spre acest loc îmbietor, mii de oameni ai muncii din oraş şi din comunele învecinate pentru a pârtiei- Arminden în valea Teleormanului Olteni In valea Teleor­manului, în mijlo­______________cui unei păduri întinse, sărbători­rea lui 1 Mai a strîns laolaltă pe toţi locuitorii din Olteni. A­­ceastă comună, destul de mo­destă ca proporţii şi populaţie, constituie totuşi un centru de raion în plină dezvoltare. I se spunea înainte raionului Olteni, Vîrtoapele. Nici că se putea nume mai potrivit pentru o a­­şezare de oameni lipsită odini­oară de orice grijă gospodă­rească a vechilor edili, de orice condiţii pentru dezvoltarea ei economică şi social-culturală. Îmi povestea un bătrîn care venise cu nepoţeii la mitingul din Ol­teni, că acolo în valea Teleor­manului nici nu se pomenea săr­bătoare de Arminden pe vre­mea lui „conu" Gică şi „conu" Dorj, primari şi speculanţi de ţi­glă şi vite. Biblioteci, case şi cămine cul­turale, cinematograf şi cluburi nu existau. Existau în schimb Vîrtoapele. Omul acela în vîrstă, martor al celor două epoci de viaţă, povesteşte şi compară simplu şi sincer imaginile traiului de ieri şi de azi... Sute de oameni în haine de sărbătoare printre care şi acel vechi şi bun cunoscător al „Vîr­­toapelor" ascultau bucuroşi, cu o mîndrie lesne vizibilă, la a­­dunarea festivă din valea Te­leormanului, numeroase crîm­­pee, date şi cifre de bilanţ ale noilor înfăptuiri din cuprinsul ra­ionului Olteni. Vorbea prim se­cretarul comitetului raional de partid, tov. Popa Dumitru. Par­ticipanţii la mitingul de 1 Mai aplaudau cu însufleţire fiecare pasaj care se referea la succe­sele obţinute pe linia transfor­mării socialiste a agriculturii, pe linia dezvoltării social-culturale a raionului. — Numai în ultimele două săp­­tămîni — a spus vorbitorul prin­tre altele — au fost constituite, pe baza liberului consimţământ al ţăranilor muncitori, patru în­tovărăşiri agricole, cu 186 fa­milii şi 246 ha., în comunele Necşeşti, Olteni şi Frăsinet. In comunele Licuriciu şi Gălăteni se vor inaugura noi gospodării a­­gricole colective, iar la Talpa şi Bivoliţa se vor inaugura noi în­tovărăşiri. S-a menţionat la bilanţul lui 1 Mai 1958 şi electrificarea atî­­tor comune şi sate, clădirea fru­moasei Case de Cultură din Ol­teni, noile magazine, parcurile Tineretului, drumurile reparate şi atîtea alte realizări. Aşa modelă cum se prezintă aşezarea de la Olteni faci cu­noştinţă totuşi cu acele elanuri şi energii creatoare, proprii tu­turor oamenilor, care au devenit stăpîni pe roadele muncii lor. Desigur, acest adevăr este un fapt cunoscut de mai multă vre­me. Mi l-a ilustrat însă, odată în plus şi în chip pregnant, săr­bătorirea lui 1 Mai din valea Teleormanului, bilanţul hărniciei acelor locuitori ai „Vîrtoapelor" care au astăzi pe uliţă difu­zoare şi în mijlocul comunei, an­tenă de televiziune. A. SIMOVICI Domneşti Ogoarele raionului Domneşti înflori­seră in ziua întîiu­­lui de Mai. Oameni cu pluguri şi atelaje forfoteau pe câmpurile înfrăţite sau încă fărîmi­­ţate, trăgind brazde şi punînd să­­minţa unei viitoare recolte îmbelşu­gate. Acestui peisaj de m­uncă har­nică i se adăuga o altă imagine. In chiote şi cintece de veselie, maşini şi căruţe încărcate cu oameni ai muncii, îmbrăcaţi sărbătoreşte, go­neau pe drumurile raionului. Repre­zentanţii oamenilor muncii din toate comunele şi satele veneau spre Mihăi­­leşti să aducă salutul tor frăţesc de solidaritate internaţională cu toţi cei ce muncesc, să facă în cadrul unei a­­dunări festive bilanţul a tot ce au realizat sub conducerea înţeleaptă a partidului nostru. Vorbind despre importanţa zilei de I Alai, tovarăşul Ştefan Bondar, prim secretar al Comitetului raional de partid Domneşti, a trecut in re­vistă succesele obţinute de oamenii muncii din raion în transformarea so­cialistă a agriculturii, în consolida­rea sectorului socialist, in creşterea şi dezvoltarea unei industrii locale producătoare de bunuri de larg con­sum, in buna gospodărire a comune­lor şi satelor, etc. Cu Îndreptăţită mîndrie au aflat oamenii muncii prezenţi la miting că raionul Domneşti se află printre pri­mele 6 raioane fruntaşe pe regiune la în­săminţări, că în acest an, rod al muncii colective, cu tot timpul nefa­vorabil, majoritatea drumurilor raio­nale şi comunale au fost refăcute şi îmbunătăţite. 12.000 de ţărani mun­citori şi-au dat contribuţia în mun­că, refăcind 45.000 m. de şanţuri, că- STEAGUL ROŞU Sărbătorind cu entuziasm ziua de 1 Mai, oamenii muncii din regiunea Bucureşti şi-au exprimat hotărîrea de a dobîndi noi succese în opera de construcţie socialistă Trainica alianţă dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare popular raional. Apoi, tovarăşul Gh­eor­­ghe Iamandi, prim secretar al comi­tetului raional de partid a vorbit despre însemnătatea zilei de 1 Mai, trecând în revistă succesele obţinute de oamenii muncii din oraşul şi raio­nul Olteniţa. „Se întăreşte necontenit alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare — a spus printre altele vorbitorul. Muncitorii Întreprinderilor noastre sprijină transformarea socia­listă a agriculturii, întărirea econo­­mnico-organizatorică a unităţilor agri­cole socialiste, una din sarcinile prin­cipale desprinse din lucrările Consfă­tuirii de la Constanţa. În fiecare zi care trece, colectiviştii şi Întovărăşiţii trăiesc mai bine, se îmbracă mai bine. In gospodăriile personale ale ţăranilor muncitori, întâlneşti acum maşini de cusut, aparate de radio, aragazuri, mobile, etc., iar numeroşi dintre ei îşi clădesc case noi, dura­bile. De aceea ţărănimea muncitoare munceşte cu mai mult elan pentru sporirea producţiei la ha. şi aprovizio­narea populaţiei cu produse agro­­alimentare“. In repetate rînduri vorbitorul a fost întrerupt de participanţii la miting care au scandat lozinci manifestindu-şi dragostea faţă de partid şi guvern, dragostea faţă de marea Uniune So­vietică. După miting muncitorii, colectiviştii şi întovărăşiţii din oraşul şi raionul Olteniţa, uniţi in munca de construire a socialismului s-au înfrăţit in această zi de sărbătoare şi in cîntec şi joc. Piuă noaptea tîrziu, pe scenele spe­cial amenajate şi în sălile de festivi­tăţi a răsunat veselia tumultuoasă a oamenilor muncii. Un aspect din timpul demonstraţiei oamenilor muncii din Olteniţa. (Urmare din pag. 1­a) Unitatea de nezdruncinat Pacea este scumpă a ţărilor socialiste celor ce muncesc Titu Ziua solidari­tăţii internaţionale a oamenilor mun­cii — 1 Mai — a prilejuit în raionul Titu o puterni­ci manifestare pentru pace şi socia­lism. Sute de muncitori, tehnicieni, ingineri şi intelectuali din întreprin­derile şi Instituţiile existente In cu­prinsul raionului s-au îndreptat de cu zori spre comuna Titu Tîrg, unde urma să aibe loc mitingul. In primele rînduri îşi fac apariţia muncitorii C.F.R.-işti de la atelierele de zonă Titu. Datorită hărniciei cu care au muncit în cinstea acestei mă­reţe zile ei şi-au realizat sarcinile de plan pe luna aprilie în proporţie de 116,07 la sută, sporind producti­vitatea muncii cu 18,17 la sută, fapt ce a determinat reducerea preţului de cost cu mai mult de 15 la sută. Printre cei de faţă se află numeroşi inovatori şi fruntaşi în producţie ca sudorul Ion C. Preda, strungarul Marin Trandafirescu, fierarul Mirea Z. Tudor, lăcătuşul Consta­ntin Mus­­căloiu şi alţii, care şi-au depăşit nor­mele cu 23 şi 52 la sută, dînd lu­crări de calitate. Luînd cuvîntul In cadrul mitingu­lui, tov. Petre Pirnog, prim secretar al comitetului raional de partid Titu, a subliniat măreaţa semnificaţie a zilei de 1 Mai, care se sărbătoreşte sub semnul luptei celor ce muncesc din întreaga lume, pentru victoria cauzei păcii. Vorbind despre reali­zările oamenilor muncii din raionul Titu, tov. Pirnog a arătat printre al­tele că muncitorii de la depozitul pentru fermentarea tutunului şi-au în­deplinit planul cu 120 la sută, iar muncitorii de­­la gospodăria agricolă de stat Costeşti Vale, prin eforturile depuse în cadrul întrecerii, au obţi­nut însemnate succese în toate sec­toarele de activitate. Numai în sec­torul legumicol s-a realizat o econo­mie de peste 30.000 lei. . Ziua de 1 Mai a constituit pentru oamenii muncii din raionul Titu o puternică manifestare a hotărîrii de a lupta cu forțe sporite, sub condu­cerea partidului, pentru triumful so­cialismului în patria noastră, de a întări şi mai mult unitatea de ne­zdruncinat a ţărilor socialiste, în fruntea cărora păşeşte spre comu­nism marea Uniune Sovietică. Seara, în parcul din pădurea Bo­­teni au avut loc diferite manifestări artistice cu concursul echipelor cul­turale din Potlogi, Sălcuţa, Gura Şuţii, Odobeşti şi Produleşti la care au participat numeroşi oameni ai muncii. GH. POPESCU Intelectualitatea legată de popor Zimnicea Sunt uneori zile care te îndeamnă în a preţui mai mult tot ceea ce numim succes. Pentru sărbătoarea muncii s-au aşternut, precum un covor de mixandre, toate victoriile obţinute cu eforturi şi pasiune. Şi-au dăruit preţioasele succese nu numai muncitorii uzinelor şi harnicii meşteşugari ai ogoarelor. Cei ce şi-au pus priceperea lor intelec­tuală în slujba celor mulţi, a ma­selor populare, intelectualii satelor, au adus la 1 Mai daruri de înaltă preţuire. Am cunoscut câţiva dintre ei la Zimnicea. Le-am aflat succesele şi le-am preţuit pasiunea şi dragostea cu care şi-au oferit cunoştinţele şi puterile. Lui Hariton Marinescu, di­rectorul şcolii medii din oraşul Zim­nicea, nu-i este indiferent cum în­vaţă copiii. Şcoala pe care o con­duce trebuie să dea oameni pre­gătiţi şi asta nu înseamnă puţin. De 1 Mai, cadrele didactice au pregătit un cor cu un bogat ra­­pertoriu. Şi fiecare cîntec executat cu mult simţ artistic, ascundea mun­ca asiduă, ore şi zile în şir de re­petiţii, de pregătire conştiincioasă Pe scena ridicată în parcul din Zimnicea, corul intelectualilor a de­lectat numeroşii ascultători. De 1 Mai, se poate aminti cu mult respect numele a nenumăraţi învăţători şi profesori pentru a căror activitate nu trebuie să fim zgîrciţi cu laudele: învăţătoarea Rişcu Ioana din oraşul Zimnicea, Ciobanu Pascal din Cervenia, Ni­colae Semeniuc şi Ganea Gănescu din comuna Piatra, Ion Mogoş din Conţeşti şi încă alţii s-au prezen­tat de sărbătoarea muncii cu suc­cese frumoase în munca lor nobilă de luminare a oamenilor. Toţi aceşti Intelectuali şi alţii din raionul Zimnicea şi-au manifestat la mitingul de 1 Mai, dragostea lor faţă de poporul muncitor, hotărîrea de a munci mai mult pentru a da patriei cadre bine pregătite, capa­bile să contribuie cu succes la construirea socialismului. (Urmare din pag. l-a a­liniat faptul că în această direcţie o importantă contribuţie au adus-o întreprinderile din oraşul Giurgiu. La rîndul lor, cei ce muncesc pe ogoarele raionului Giurgiu au con­tribuit la dezvoltarea agriculturii din regiunea Bucureşti. După cuvîntarea tovarăşului Marin Argint a început tradiţionala de­monstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din oraşul Giurgiu. Portre­tele uriaşe a lui Marx, Engels, Lenin şi grupul de stegari au fost ur­mate de un glob pămîntesc peste care flutura un steag roşu cu in­scripţia „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!" Corul Casei de cultură cîntă „Internaţionala" în timp ce zeci de porumbei albi simbolizînd pacea se roteau deasupra coloa­nelor de demonstranţi. Cu aplauze însufleţite au fost primite tinerele vlăstare ale po­porului, viitorii constructori ai co­munismului, pionierii. Coloana pionierilor a fost ur­mată de detaşamente ale gărzilor muncitoreşti înarmate. In uniformele lor albastre, cu banderolă tricoloră la braţ, au trecut dîrjii apărători ai cuceririlor clasei muncitoare, gata să dea riposta cuvenită la orice uneltire a duşmanului. Prin­tre cei ce purtau peste piept pis­­tolul-mitralieră sau arma pe umăr am recunoscut numeroşi muncitori fruntaşi de la fabrica de zahăr „Popa Şapcă" sau de la Atelierele Navale Giurgiu, oameni căliţi în focul luptei de clasă din anii Ins­taurării puterii populare. Au trecut apoi coloanele munci­torilor de la fabrica de zahăr „Popa Şapcă", Atelierele Navale, Complexul C.F.R. — care deţine drapelul roşu pe regionala Bucu­reşti a Căilor Ferate, cei de la NAVROM, lucrătorii din sfaturile populare, elevii şcolilor medii, pro­fesionale şi elementare, membrii corpului didactic, lucrători din co­merţ şi cooperaţie, muncitori de la fabrica de conserve „Fructonil" şi de la fabrica de bere, membrii nu­meroaselor cooperative meşteşugă­reşti în frunte cu cei de la coope­rativa „Arta Modei", care a primit recent drapelul roşu de coopera­tivă fruntaşă pe regiune. Demonstraţia oamenilor muncii din oraşul Giurgiu a constituit un prilej în plus de manifestare a sentimentelor internaţionaliste, de solidaritate cu cei ce muncesc din întreaga lume. In coloane se pu­teau vedea nenumărate lozinci ex­­primînd hotărîrea participanţilor de a-şi aduce contribuţia la întărirea unităţii lagărului socialist, în frun­te cu Uniunea Sovietică, şi a miş­cării comuniste internaţionale. De asemenea, numeroase tablouri ale conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti punctau coloanele, încheiată în sunetele măreţe ale „Internaţionalei" demonstraţia de 1 Mai din acest an a arătat încă odată ataşamentul oamenilor muncii din Giurgiu faţă de nobila cauză a păcii şi socialismului, unitatea in­destructibilă existentă între partid, guvern şi popor, fidelitatea neţăr­murită faţă de principiile internaţio­nalismului proletar. L. ALDULESCU Solidari cu muncitorimea de pretutindeni La tradiţionala demonstraţie de la Giurgiu oamenii muncii au manifestat entuziaşti pentru pace şi socialism. Brăneşti Mecanizatorii, co­lectiviştii, întovără­şiţii şi ţăranii mun­­­­citori din raionul Brăneşti au cinstit ziua de 1 Mai prin muncă. Până la 28 aprilie baza experimentală din cadrul institutului de cercetări pentru cultura porumbu­lui, din Fundurea, a terminat însă­­rrânţarea celor 1860 hectare de po­­­rumb hibrid. La mitingul închinat zilei solidari­tăţii internaţionale a celor ce mun­cesc care a avut loc în pădurea Pustnicul, au participat reprezentanţii oamenilor muncii de pe ogoare. Cu acest prilej a luat cuvîntul tov. Velea Petre, prim secretar al com­i­tetului raional de partid, care a subliniat munca plina de abnegaţie a mecanizatorilor şi ţăranilor mun­citori, pentru terminarea într-un timp scurt a campaniei agricole de pri­măvară. Brigada nr. 3 de la S.M.T.­­Săruleşti — a arătat vorbitorul­­— a realizat peste 60­ la sută din plan, iar tractoristul Sîmboteanu Ion de la acest S­.M.T. a depăşit pină acum planul de producţie pe campanie cu 7 la sută. Participanţii la miting şi-au ma­nifestat solidaritatea cu oamenii mun­cii din întreaga lume pentru întă­rirea şi consolidarea păcii. Hotărîrea Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice cu privire la înce­tarea experienţelor nucleare — a arătat tov. Velea în cuvîntul său — constitue pentru popoare un nou şi puternic imbold în lupta pentru pace. Sînt încă vii îu­ memoria noa­stră ororile celui de al doilea război mondial şi de aceea vom întări şi mai mult vigilenţa şi vom face ca uneltirile imperialiştilor care încearcă să dezlănţuie un al treilea război mondial să se sfarme de lupta noastră dîrză pentru pace. După miting brigăzile artistice din raion, au făcut să răsune pînă seara tîrziu pădurea de cîntec şi voie bună, împotriva armelor atomice C PETRE Turnu Măgurele T­urnu Măgurele, oraşul de pe malul bătrânului Danubiu s-a trezit dis-de-di­­mineaţă. Pe străzile împodobite cu stea­guri şi gh­irlande de verdeaţă au a­­părut primii locuitori îmbrăcaţi şi d­­in strai sărbătoresc. Curind oraşul s-a animat. Către orele 8, coloanele de manifestanţi s-au îndreptat spre par­cul oraşului unde avea să aibă loc mitingul. Mitingul a fost deschis de către tovarăşul Angliei Bodîrlău, prim se­cretar al comitetului raional de partid Tur­nu Măgurele. .A luat apoi cuvintul tovarăşul Ion Bică, preşedintele comi­tetului executiv al sfatului popular al raionului Turnu Măgurele care a tre­cut in revistă succesele obţinute de oamenii muncii din raion in cinstea zi­lei de 1 Mai. Cind tovarăşul Ion Bică a vorbit despre Hotărîrea Uniunii So­vietice de a înceta unilateral expe­rienţele cu arma atomică şi cu hidro­gen, cei prezenţi la miting au aplau­dat îndelung. In repetate rînduri s-au scandat lozinci prin care mulţimea îşi manifesta hotărîrea de a lupta pentru menţinerea păcii. Cetăţenii îşi exprimau dorinţa fierbinte ca fi S.U.A. şi An­glia să înceteze experienţele cu arme, nucleare. ■ , > Intr-un grup, mecanicul ■ Coticeru Marin vorbea cu indignare in glas despre ultima explozie a bombei cu hidrogen deasupra îndepărtatului Pa­cific: „Sfidiad voinţa popoarelor — spunea tovarăşul Coticeru Marin, — guvernul englez a efectuat o nouă ex­plozie cu arma ucigătoare. Aerul din acele locuri a fost infectat iarăşi...". Undeva pe apele Pacificului s-a efec­tuat o nouă explozie a bombei H. La Tur­nu Măgurele insă oamenii muncii care iubesc viaţa, căminul, munca şi cuceririle dobindite in ultimii ani, şi-au manifestat voinţa de pace. Pentru ca elevele Floarea Turturică şi Elena Ale­xandru să ajungă oameni de ştiinţă, pentru ca să trăiască toţi copiii ce se bucură de îngrijirea lunetei Capotă, pentru ca toate casele construite de meşterul Pielea Paraschiv să găzdu­iască perechi fericite, pină la adinei bătrineţe, pentru toate acestea şi pen­tru multe altele au manifestat de 1 Mai oamenii muncii din Turnu Mă­gurele. C. POPESCU lip ... Tinereţe, optimism, dragoste de viaţă, iată ce se pot citi pe chipurile acestor tinere îmbrăcate in frumoase costume naţio­nale.

Next