Steagul Roşu, iulie 1958 (Anul 4, nr. 1316-1342)
1958-07-22 / nr. 1334
Anul IV—Nr. 13341 PROLETARI IN TOATE TARNE VNIȚÎ-IKl ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P. M. R. Şl AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI Marţi 22 iulie 1958 4 pagini 20 bani Marele miting al oamenilor muncii din Capitala Zeci de mii de oameni sunt strînşi aci, în plin centrul Capitalei şi întreaga piaţă a Universităţii vibrează de glasul uriaş ce scandează fără întrerupere: „Afară cu agresorii imperialişti din Orientul Arab!“ „Să se pună capăt agresiunii americane şi engleze din Liban şi Iordania!“ Pancartele purtate de numeroşi oameni ai muncii cuprind aceleaşi cuvinte pline de indignare la adresa jefuitorilor petrolului din Orientul arab. Mitingul a fost deschis de tov. Ion Mitarcă, preşedintele consiliului sindical local Bucureşti. In numele Comitetului naţional al mişcării pentru pace din ţara noastră şi în numele oamenilor noştri de artă şi cultură — a luat cuvîntul acad. Zaharia Stancu. „Unesc glasul meu plin de mînie cu glasurile dumneavoastră şi cu glasurile milioanelor de oameni din ţara noastră care, alături de toate popoarele lumii, înfierează şi condamnă agresiunea tîlhărească a imperialiştilor anglo-americani, mişelnic făptuită zilele acestea în Orientul arab. Sîntem alături de popoarele ţărilor arabe, a spus acad. Zaharia Stancu, pentru că dreptatea cea mai sfîntă este de partea lor. Noi sîntem alături de popoarele acestor ţări pentru ca pînă acum 14 ani şi noi am avut nefericirea să-i cunoaştem bine la faţă pe cei care trimit astăzi soldaţi în Orientul arab. Decenii de-a rîndul imperialiştii apuseni au jefuit ţara noastră fără scrupul şi au exploatat poporul nostru fără milă şi fără îndurare. In mijlocul acestei veri, cînd întregul nostru popor munceşte creator pentru obţinerea de noi victorii în construcţia socialismului,pacea lumii este grav ameninţată. Este ameninţată şi pacea noastră. Este ameninţată şi munca noastră paşnică. Sunt ameninţate vieţile copiilor noştri. Nu ne temem de ameninţări. Strîns uniţi în jurul partidului nostru şi în jurul guvernului nostru, nu vom îngădui nimănui şi niciodată să împiedice munca noastră de făurire a societăţii socialiste ■ Noi facem parte din marele lagăr al păcii, lagăr care are în fruntea lui invincibila Uniune Sovietică. Noi facem parte din invincibilul front al popoarelor libere, care nu doreşte altceva decât să-şi construiască în linişte şi în pace, în conformitate cu concepţiile lui despre viaţă, un viitor luminos şi fericit. De aceea, în această adunare, noi cerem cu hotărîre încetarea imediată şi necondiţionată a agresiunii imperialiste în Orientul arab. Salutăm cu căldură mesajele adresate, da N. S. Hruşciov şefilor guvernelor S.U.A., Angliei, Franţei şi Indiei de a se organiza o întîlnire a şefilor guvernelor pentru a opri cursa spre război. Cerem cu hotărîre retragerea imediată a trupelor anglo-americane din ţările invadate tîlhăreşte. Noi cerem cu stăruinţă ca şefii marilor state să se întîlnească urgent pentru reglementarea paşnică a tuturor diferendelor existente.’ Noi cerem cu hiotărîre pace pentru noi, pace pentru întreaga omenire. ... Au trecut timpurile cînd imperialiştii puteau să dispună după bunul lor plac de soarta popoarelor. Milioanele de oameni din toate ţările globului vor şti să-şi impună voinţa, apărînd pacea. Tovarăşul Toma Marinescu, prim secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al U.T.M. vorbeşte în numele tinerilor muncitori din Capitală, al acestor tineri harnici şi entuziaşti care iubesc viaţa nouă ce o trăiesc şi poartă o puternică mînie celor ce ameninţă pacea omenirii. Cu aceeaşi mînie în glas vorbeşte şi tovarăşa Elena Livezeanu, din partea Consiliului Naţional al Femeilor care, în numele mamelor ce îşi iubesc pruncii, al femeilor cărora le este dragă liniştea căminelor, cere să se pună capăt imediat mîrşavei agresiuni imperialiste din Liban şi Iordania. Alături de întregul nostru popor, — a spus vorbitoarea — femeile susţin cu fermitate declaraţiile făcute de guvernul ţării noastre în legătură cu acţiunile agresive ale S.U.A. şi Angliei în Orientul Mijlociu şi Apropiat. Opinia publică mondială a primit cu mare interes şi încredere mesajul tov. N. Hruşciov adresat preşedintelui S.U.A., mesaj care aduce o nouă propunere menită să înlăture primejdia unui război. Noi femeile, mamele din R.P.R. ne exprimăm profunda recunoştinţă faţă de guvernul Uniunii Sovietice pentru fermitatea cu care apără pacea, pentru eforturile pe care le depune pentru a asigura liniştea şi pacea nu numai în Orientul arab ci în întreaga lume. Noi cerem ca guvernele S.U.A. şi Angliei să dea curs propunerilor făcute de tov. N. Hruşciov, de a convoca de urgenţă conferinţa şefilor marilor puteri. Cauza popoarelor arabe este o cauză dreaptă, o cauză sfîntă, a spus tov. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române pentru prietenie cu popoarele din Asia şiAfrica. De aceea, oamenii cinstiţi din întreaga lume îşi exprimă simpatia şi solidaritatea cu lupta acestor popoare. Liga romînă de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa condamnă agresiunea anglo-americană şi priveşte cu profundă simpatie lupta dreaptă pentru libertate şi independenţă naţională a popoarelor din Orientul arab. Salim Maruf student libanez care învaţă în ţara noastră la Institutul de Petrol şi Gaze, a vorbit în limba arabă despre clipele grele prin care trece ţara sa şi despre poporul său care este hotărît să lupte cu toată vigoarea împotriva colonialismului. Cuvintele «lu Un aspect de la marele miting al oamenilor muncii din Capitală ) » Solidari cu lupta dreaptă a popoarelor arabe Mitingul de la fabrica de zahăr „Popa Şapcă“ din Giurgiu la terminarea lucrului peste 400 muncitori, ingineri şi funcţionari de la fabrica de zahăr .Popa Şapcă" din Giurgiu s-au adunat inatelierul mecanic pentru ca in cadrul unui miting să-și exprime protestul lor plin de minte împotriva agresiunii americano-engleze în Liban și Iordania. Muncitorii scandau lozinci ca: „Afară cu agresorii din Liban și Iordania" „Trăiască lupta dreaptă a popoarelor arabe!". In cuvinte simple pornite din inimă strungarul Victor Istrate, inginerul Gheorghe Toma, avocatul Feti Graţiani, au exprimat profunda simpatie faţă de lupta popoarelor arabe împotriva jugului colonialist pentru o viaţă liberă şi independentă. — Noi ştim că imperialiştii nu sunt la prima lor încercare de a tulbura liniştea popoarelor — a spus strungarul Victor Istrate. Ei au mai atacat mişeleşte Coreea, Vietnamul şi Egiptul. Aceste acte samavolnice, care scot cu prisosinţă la iveală chipul hidos al imperialiştilor au fost zăgăzuite de forţele păcii. Noi iubim pacea şi cuceririle vieţii noastre libere. Ca oameni ce sîntem stăpîni pe soarta şi avuţiile patriei noastre privim cu dragoste lupta pentru independenţa popoarelor arabe şi-i unim pe agresorii lor. Sintem hoţ ari fi ca alături de toate popoarele să apărăm pacea lumii atit de scumpă nouă. La sfîrşitul mitingului muncitorii au adoptat moţiuni de protest către guvernul S.U.A., şi către O.N.U prin care cer să fie luatemăsuri ca trupele americane şi engleze să fie retrase imediat din Liban şi Iordania. Mitinguri de protest au mai avut loc şi la fabrica de conserve „Fructonil“, la cooperativele de producţie meşteşugărească „încălţămintea", ,jîigiena“, „Călugăreni", „Arta modei” şi In alte întreprinderi şi instituţii din oraşul Giurgiu. O. OVIDIU In timpul mitingului Sil în sala căminului cultural din comuna Cornetu raionul Domneşti erau prezenţi duminică numeroşi tineri şi vîrstnici, femei şi bărbaţi. Pe feţele lor se putea citi indignarea faţă de noua mîrşăvie a colonialiştilor care au invadat Libanul şi Iordania. Deschizînd mitingul, tovarăşul Petre Cobianu, secretarul organizaţiei de bază P.M.R., a arătat scopul agresiunii imperialiste care încearcă să oprească cu armele mersul înainte al istoriei. A luat apoi cuvîntul pensionarul Radu Băluţă care în curînd o să treacă pragul celor 70 de primăveri. — Noul focar de război deschis de către imperialişti în Iordania şi Liban t răi vorbitorul, constituie un semnal e alarmă pentru popoarele lumii care îşi dau încă odată seama cine stat adevăraţii aţîţători la război. Sunt convins că agresiunea colonialistă va putea fi oprită pentru că nu există o forţă mai puternică în lume decît hotărîrea fermă a popoarelor de a lupta pentru apărarea păcii. Au urmat la cuvînt întovărăşitul Nica Ion, învăţătorul Malaliu Stan, ţăranul muncitor Ion Florea Tudor, tînărul Dincă Octavian şi alţii care au cerut cu hotărîre încetarea agresiunii imperialiste şi retragerea imediată a trupelor americane şi britanice din Iordania şi Liban. La sfîrşitul mitingului adunarea cetăţenească din comuna Cornetu a votat o moţiune, de protest care a fost adresată guvernului S.U.A. In pag. 3*a U.R.S.S. propune încheierea unui tratat de prietenie şi colaborare între statele europene In pag. 4-a Puternicul răsunet internaţional al mesajului adresat de N. S. Hruşciov şefilor guvernelor S. U. A., Marii Britanii, Franţei şi Indiei ărtărirea continuă a colaborării economice între Republica Populară Romină și I.R.S.S. In legătură cu elaborarea planurilor de perspectivă privind dezvoltarea economiei naționale ale Republicii Populare Române și ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, au avut loc la Moscova tratative intre delegaţia Republicii Populare Romíne, condusă de Al. Bîrlădeanu vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Romíne şi delegaţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste condusă de I. I. Kuzmin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele Comisiei de stat a planificării a U.R.S.S. La tratative au participat din partea română G. Gaston Marin preşedintele Comitetului de stat al planificării, M. Florescu, M. Popescu, miniştri şi alte persoane oficiale, din partea sovietică — I. V. P. Zotov, N. I. Strokin, E. S. Novoselov, miniştri, V. Hlebnicov, vicepreşedinte al Comisiei de stat a planificării şi alte persoane oficiale. In cursul tratativelor desfăşurate intr-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, s-a căzut de acord asupra volumului livrărilor reciproce de mărfuri pe anii 1959—1965, precum și asupra unor probleme de colaborare economică intre cele două ţări Uniunea Sovietică, in scopul de a ajuta dezvoltarea economiei naţionale a Republicii Populare Române, va mări in mod considerabil livrările de fontă, minereu de fier, laminate de oţel, aluminiu, concentrat de apatită, sulf, asbest şi alte mărfuri. Uniunea Sovietică va acorda de asemenea ajutor tehnic Republicii Populare Române în construirea şi mărirea centralelor electrice, uzinelor chimice şi de prelucrare a petrolului. La rindul său Republica Populară Romină va mări livrările către Uniunea Sovietică de sodă caustică şi calcinată, negru de fum, mobilă, de asemenea va livra produse petrolifere, ţevi, utilaje şi alte mărfuri. Tratativele încheiate vor ajuta ambele ţări să ia în considerare mai complet interesele lor reciproce la elaborarea planurilor de dezvoltare în viitor a economiei naţionale. Ca rezultat al tratativelor, la 21 iulie a fost semnat un protocol corespunzător. La 21 iulie a plecat din Moscova către patrie delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Române, care a dus tratative cu delegația guvernamentală a Uniunii Sovietice în problemele colaborării economice. Terminarea treierişuluisarcină urgentă Colectiviştii din Coşereni Să dezvoltăm rezultatele bune obţinute raportează Către ora prînzului ziarul nostru a fost chemat la telefon. — Alo, aici este Nicolae Micşan, preşedintele colectivei din Coşereni, raionul Urziceni. Vă anunţăm că astăzi colectiviştii noştri au obţinut încă o victorie. Am terminat treierişul păioaselor. De pe cele 200 ha grîu, am obţinut o producţie medie la ha de 1500 kg iar la orz o producţie de 2000 kg la ha. Paralel cu treierişul am dus la baza de recepţie cantitatea de 30.000 kg grîu pe care l-am vîndut statului pe bază de contract şi cele 32.000 kg grîu reprezentînd plata muncilor STRU, etc. Iată într-adevăr un succes al colectiviştilor din Coşereni. De ce a rămas in urmă raionul Hrăneşti ? Am comparat două situaţii privind treierişul în raionul Brăneşti. Prima, luată în seara zilei de 17 iulie arăta că s-au treierat păioasele de pe o suprafaţă ce reprezintă 27,1 la sută, cea de a doua situaţie din 19 iulie înregistra 34,5 la sută. Cu aceste rezultate Brăneştii se numără printre raioanele codaşe la treieriş din regiunea Bucureşti. In afară de comunele Belciugatele, Progresul şi Hagieşti care au realizat planul la treieriş în procente cuprinse între 42 la sută şi 43,7 la sută, toate celelalte comune sînt mult rămase în urmă. Comunele Bălăceanca, Gălbinaşi, Măriuţa, Chiroiu şi altele bat pasul pe loc. Ele au realizat planul între 18,3 la sută şi 21,8 la sută. Care să fie cauzele acestei serioase rămîneri în urmă? Deplasîndu-ne în citeva comune nu ne-a fost greu să constatăm o seamă de deficienţe care frînează bunul mers al treierişului. Viteza de lucru nu se realizează de cîteva zile, deoarece unele tractoare care acţionează batozele se defectează foarte des. La Măriuţa o batoză a brigăzii a 6-a de la S.M.T. Hagieşti n-a lucrat timp de 3 zile. La Drăgoeşti şi Chiroiu am întîlnit aceeaşi situaţie. Felul în care cele două batoze din comuna Chiroiu au lucrat în ultimele zile este semnificativ în acest sens. Pe data de 17 iulie s-au treierat păioasele de pe 17 ha. O zi mai tîrziu, numai de pe 16 ha, pentru ca pe 19 iulie să se treiere păioasele de pe 10 ha. Folosirea întregii capacităţi de lucru a batozelor, cînd ele sînt în stare de funcţionare, constituie o problemă importantă căreia trebuie să i se dea toată atenţia de către sfaturile populare comunale. in săptămina Chemarea Biroului Comitetului regional de partid şi a comitetului executiv al sfatului popular regional pentru intensificarea treierişului şi organizarea săptămîniirecord, a avut un puternic ecou în rîndurile celor ce muncesc pe ogoarele regiunii București. Zilele săptămînii trecute au fost pline de freamătul muncii creatoare Săptămîna trecută a fost într-adevăr o „săptămînă-record" la treieri. De unde, pînă la 12 iulie se treierase abia 11,6 la sută din recolta de păioase, la 19 iulie planul de treierie era realizat în proporţie de 43,3 la sută. Aceasta înseamnă că intr-o singură săptămînă s-au realizat 31,7 procente din plan ceea ce echivalează cu peste 140.000 ha. păioase treierate. Acestea sunt roadele întrecerii socialiste şi patriotice care a antrenat mii de mecanizatori şi ţărani muncitori la grăbirea muncilor agricole de vară. In „săptămîna-record", în numeroase raioane, unde organele de partid şi de stat au desfăşurat o temeinică muncă politică şi organizatorică, ritmul treierişului a crescut tumultuos. Aşa s-a întîmplat în raionul Roşiori care a realizat pînă la 19 iulie, peste 60 la sută din plan. Aci s-a treierat săptămîna trecută recolta de păioase de pe 13.000 ha. Semnificativă este şi situaţia raionului Lehliu care din rîndul raioanelor codaşe a ajuns la un loc de frunte, treierînd săptămîna trecută aproape 11.000 ha. Părăşire agricolă. Mecanizatorii, colectiviştii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale, antrenaţi în întrecerea socialistă şi patriotică să considere ca o sarcină de onoare grăbirea şi terminarea treierişului în cel mai scurt timp. Oameni ai muncii de pe ogoarele regiunii Bucureştii Grăbiţi treierişul pentru a evita pierderile inutile de boabe! Predaţi de îndată cantităţile de cereale conttractate ! Efectuaţi la timp celelalte lucrări din campania agricolă de vară pentru a asigura belșugul recoltelor viitoare . Comună electrificată OLTENIŢA (De la corespondentul nostru). Printre angajamentele luate de către deputaţii comunei Chiselet la începutul activităţii lor, a fost şi electrificarea comunei. N-au trecut nici trei luni şi şoseaua principală care trece prin Chiselet a fost electrificată pe o distanţă de 3 km. Tovarăşii Velicu Ivan, preşedintele sfatului popular al comunei Chiselet, precum şi tovarăşii Dumitru Eftimie, Vasile Diţu, Staicu Gheorghe şi Radu Dumitru care fac parte din comitetul de iniţiativă, au muncit cu însufleţire pentru această realizare. Un nou magazin sătesc SLOBOZIA. (De la corespondentul nostru). — In comuna Brîncoveni a fost deschis de curînd încă un magazin mixt. Noua unitate comercială a fost amenajată prin munca voluntară a cetăţenilor din rîndul cărora s-au evidenţiat Ion Tudoran, Filofteia Băcanu, Maria D. Cezac care au primit un deosebit sprijin din partea U.R.C.C. Slobozia. Şi-au amenajat un parc CALARAŞI. (De la corespondentul nostru).— Gospodinele din comuna Dragoş Vodă au ştiut să-şi împartă în aşa fel timpul încît, împreună cu pionierii au trecut la lucrări de înfrumuseţare a comunei. Pe lingă curăţirea şanţurilor şi văruirea gardurilor, a fost amenajat şi un parc comunal. Cele mai vrednice la aceste lucrări au fost Eugenia Trufianu, Tudoriţa Vasilescu, Eugenia Andrei şi Elena Dumitru. Mişcarea de inovaţii in sectorul pielărie in sectorul de pielărie din cadrul Departamentului industriei Uşoare, mişcarea de inovaţii ia din an în an, tot mai multă amploare. In prima jumătate a anului acesta au fost înaintate 1073 inovaţii faţă de 790 inovaţii din aceeaşi perioadă a anului trecut. Dintre inovaţiile prezentate în acest an au fost acceptate pentru aplicare 543, aphicînd economii antecalculate de 7.400.000 lei. In clişeu tovarăşa Dumitra Sirbu, radioconstructor la uzinele „Grigore Preoteasa" din Capitală lucrirnd la montarea unei stafii de radioficare de 150 waţi. Foto AGERPRES 435.000 cărămizi peste plan RACARI. (De la corespondentul nostru). — Buna organizare a locului de muncă şi folosirea pe scară largă a metodelor avansate de lucru, au făcut ca muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de cărămidă Răcari să obţină noi şi însemnate succese în producţie. Ca urmare a întrecerii socialiste s-a reuşit ca productivitatea muncii să crească cu 1,5 la sută, iar rebuturile să fie reduse cu 2 la sută faţă de anul trecut. Totodată planul de producţie pe primul semestru a fost îndeplinit în proporţie de 120 la sută realizîndu-se peste plan 435.000 cărămizi crude. In fruntea întrecerii se situează muncitorii Tudor Gheorghe şi Popa Gheorghe, mecanicul Ştefan Barbu şi alţii care şi-au depăşit norma zilnic cu 15—20 la sută. * Vizite Membrei« „Caravanei mamelor pentru pace“ care se află în ţara noastră au făcut luni o serie de vizite în Capitală. Oaspeţii au vizitat printre altele fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“ şi grupul social al acestei mari Întreprinderi, Institutul de pediatrie, spitalul Polizu și muzeul „Mina Minovie!''.