Steagul Roşu, decembrie 1958 (Anul 4, nr. 1447-1472)
1958-12-18 / nr. 1461
. Munca politică de masă — factor important în transformarea socialistă a agriculturii e curînd a avut loc conferinţa raională de partid Alexandria. Atit darea de seamă cît şi discuţiile purtate au analizat activitatea comitetului raional de partid în spiritul plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie, al învăţămintelor desprinse din Consfătuirea de la Constanţa. Avîndu-se în vedere că raionul are mai mult un specific agrar, discuţiile s-au referit îndeosebi la problema cea mai arzătoare: consolidarea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii. Faptul că în raion cooperativizarea agriculturii a înregistrat un procent de 86 la sută, relevă succesele obţinute în acest sens. Datorită muncii politice desfăşurate, anul acesta a mai luat fiinţă o cooperativă agricolă de producţie, iar numărul întovărăşirilor a fost mult sporit, ajungînd să însumeze 17.593 familii cu 51.016 ha. Numai în ultimul an sectorul socialist a crescut cu un procent de 36 la sută. Obiectivul principal al muncii politice de masă l-a constituit atragerea ţărănimii muncitoare spre formele de cooperare în muncă, o atenţie deosebită acordîndu-se mai ales întăririi şi dezvoltării sectorului socialist existent. Sporirea fondului de bază al gospodăriilor agricole colective cu aproape o jumătate de milion cît şi creşterea şeptelului din acest sector, dovedesc rezultatele pozitive ale muncii politice de masă. Unele comitete de partid ca cele din comunele Ştorobăneasa, Plosca, Furculeşti, Ulmeni şi Lăceni au obţinut rezultate însemnate pe linia consolidării şi dezvoltării unităţilor socialiste din agricultură. De pildă, la G.A.C.-Ştorobăneasa, numărul familiilor de colectivişti a crescut de la 62 cît era anul trecut la 126. Printr-o susţinută muncă organizatorică şi politică s-a ajuns ca în comuna Pielea cele 9 întovărăşiri să lucreze în comun. Delegaţii care au participat la conferinţă au scos în acelaşi timp în evidenţă rezultatele frumoase obţinute de gospodăria agricolă de stat Ştorobăneasa şi de cele două staţiuni de maşini şi tractoare Nanov şi Brînceni. Organizaţiile de bază de aci au desfăşurat mai larg munca politică în rindul mecanizatorilor, ceea ce a avut drept urmare ca S.M.T.Nanov să-şi realizeze planul pe întreg amil pînă la data de 20 octombrie şi să reducă preţul de cost pe hantru cu 19,24 lei. În genere, conferinţa a apreciat că raionul Alexandria a obţinut realizări importante în ceea ce priveşte lărgirea sectorului socialist din agricultură. Totuşi, faţă de posibilităţile existente mai persistă aci unele lacune. Anul acesta — a arătat tov. Ion Pascu — în raionul Alexandria nu a luat fiinţă nici o gospodărie agricolă colectivă. Vorbitorul, ca şi alţii care s-au înscris la cuvînt au criticat comitetul şi biroul raional pentru faptul că s-au preocupat insuficient de consolidarea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii. Munca politică de masă a avut uneori un caracter de campanie şi nu s-a urmărit cu perseverenţă popularizarea avantajelor muncii în comun. Aşa se explică cum din 115 întovărăşiri numai 32 din ele execută muncile în comun, liste din agricultură, punînd un accent deosebit pe dezvoltarea fondului de bază şi a fermelor zootehnice“. In continuare, tovarăşul Vătăşelu a expus pe larg o serie de probleme ce se referă la munca de propagandă, la sarcinile ce decurg de aici pentru noul comitet raional şi organizaţiile de bază. In a doua parte a adunării, delegaţii la conferinţă au ales noul comitet raional, comisia de revizie şi delegaţii la conferinţa regională de partid. Constituindu-se în prima sa şedinţă, comitetul raional şi-a aes biroul: ca prim secretar a fost ales tovarăşul Ilie Duţă, iar ca secretari au fost aleşi tovarăşii Dumitru Nedelcu, Ion Pascu şi C. Vidra. Tovarăşul Petre Voinea a fost ales ca preşedinte al comisiei de revizie. GHEORGHE BOGDAN VIAŢA DE PARTID Problemele economice in discuţia comuniştilor Cu un an în urmă, conferinţa organizaţiei raionale de partid Răcari a pus în faţa organului ales sarcina îndeplinirii planului de producţie la întreprinderile industriale, creşterea productivităţii şi reducerea preţului de cost, consolidarea şi lărgirea sectorului socialist din agricultura raionului, întărirea vieţii interne de partid Despre felul cum aceste sarcini au fost duse la îndeplinire, au discutat delegaţii organizaţiilor de partid întruniţi în cadrul conferinţei raionale de partid Răcari. Din darea de seamă prezentată în conferinţă, din discuţiile purtate de către delegaţi a reeşit că întreprinderile economice din cadrul raionului Răcari, îndrumate de către organizaţiile de partid au realizat şi depăşit planul de producţie obţinîndu-se rezultate bune pe linia creşterii productivităţii muncii. Printre întreprinderile care au înregistrat succese la depăşirea planului de producţie se află fabrica de conserve Buftea, fabrica de vată Buftea, întreprinderea de industrie locală şi altele. Numai la fabrica de vată Buftea valoarea producţiei globale a fost depăşită cu 490.000 lei. Aici preţul de cost a fost redus cu 0,29 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 4,2 la sută. Vorbitorii şi-au exprimat adeziunea lor totală faţă de documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, şi s-au angajat de a lupta ca sarcinile trasate să prindă viaţă. Dar, dacă fostul comitet raional de partid Răcari a obţinut unele succese pe linia traducerii în viaţă a sarcinilor conferinţei raionale privind îndeplinirea planului de producţie la întreprinderile industriale, nu acelaşi lucru se poate spune despre sarcina pusă de conferinţă privind transformarea socialistă a agriculturii. Fostul comitet raional de partid Răcari a îndrumat insuficient organizaţiile de bază pentru ca acestea să desfăşoare o susţinută muncă politică în vederea consolidării şi lărgirii sectorului socialist-cooperatist al agriculturii, fapt ce a făcut ca în acest domeniu important de activitate să se înregistreze doar o creştere de 3 procente în anul 1958. Aşa se face că raionul Răcari are cooperativizat doar 10,7 la sută din suprafaţa arabilă. In momentul de faţă, în raionul Răcari există 3 gospodării agricole colective şi 56 întovărăşiri agricole. G.A.C. din comuna Coacu, datorită recoltelor mai bune obţinute a reuşit ca în 1957 să ridice valoarea zileimuncă la 23 lei, iar în anul 1958 la 31 lei. Cele 3 gospodării agricole trecînd la traducerea în viaţă a recomandărilor Consfătuirii de la Constanţa cu privire la sporirea numărului de animale la 100 ha, au mărit numărul de taurine şi ovine. Sporirea numărului de animale a dat posibilitatea ca G.A.C. să vîndă statului însemnate cantităţi de lapte, care etc. alii satului, învăţătorii, agronomii, doctorii. In anul care a trecut, la învăţământul de partid, comitetul raional n-a urmărit felul cum propagandiştii leagă cele predate de viaţa din sat. In general vorbitorii au scos la iveală faptul că, comitetul raional de partid Răcari s-a mulţumit doar să elaboreze planuri de măsuri în vederea intensificării muncii politice de masă pentru transformarea socialistă a agriculturii, planuri care au rămas doar pe hârtie. Biroul comitetului raional însă nu a ajutat, controlat şi urmărit jos, la comune, cum se traduc în viaţă aceste planuri. In cuvîntul său, delegatul Ion Barbu a criticat faptul că unii membri ai biroului au mers puţin pe teren şi insuficient iau sprijinit organizaţiile de bază din sectoarele de care răspundeau, iar comitetul executiv al sfatului popular raional nu s-a ocupat de întărirea şi consolidarea unităţilor agricole socialiste. Luînd cuvîntul la lucrările conferinţei raionale de partid, tovarăşul Gh. Periceanu, membru al Biroului Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., a arătat că delegaţii au analizat cu spiriit de răspundere munca comitetului. Vorbitorul a subliniat că plenara C.C. al P.M.R din 26—28 noiembrie 1958 arată că una din preocupările permanente şi deci una din principalele sarcini ale organizaţiilor de partid trebuie să fie dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii şi sporirea producţiei la ha. Deci pe baza documentelor plenarei, comitetul de partid ales de conferinţă va trebui să treacă la înfăptuirea sarcinilor puse în faţă de către partid. Conferinţa raională de partid Răcari a ales noul comitet de partid, comisia de revizie şi delegaţii la conferinţa regională de partid întrunit în prima plenară, comitetul raional de partid Răcari şi-a ales biroul. Prim secretar a fost ales tovarăşul Constantin Burdenca, iar ca secretari tovarăşii: Nan Stan şi Ilie Voicu. Tovarăşul Virgiliu Vişan a fost ales ca preşedinte al comisiei de revizie* M. MARDARE Pe marginea lucrărilor conferinţei raionale de partid Răcari Şi unele întovărăşiri agricole din acest raion au obţinut producţii de cereale mai mari decit sectorul individual, dar ele nu au fost aduse la cunoştinţa sătenilor. Majoritatea întovărăşirilor n-au lucrat în comun, iar în problema creării fondului de bază s-a făcut puţin. Organizaţiile de bază n-au pus în centrul preocupărilor lor, desfăşurarea muncii politice în vederea consolidării întovărăşirilor , pentru a face din aceste unităţi, centre de atracţie pentru ceilalţi ţărani muncitori. Părerea multor delegaţi care au luat cuvîntul la conferinţă a fost că începînd cu comitetul raional de partid şi terminînd cu organizaţiile de bază s-a muncit insuficient în problema transformării socialiste a agriculturii. Unii vorbitori printre care Marin Sandu, Ion Onisei, Gheorghe Popa şi alţii, au pus pe bună dreptate rezultatele nesatisfăcătoare obţinute pe linia transformării socialiste a agriculturii pe seama muncii culturale de masă care în raionul Răcari se desfăşoară nesatisfăcător. Activitatea unor cămine culturale este formală şi unilaterală. Nu sînt antrenați în munca culturală intelectu- Pe marginea lucrărilor conferinţei raionale de partid Alexandria Slaba activitate politică a unor Întovărăşiri se datoreşte şi faptului că unele dintre acestea nu au organizaţii de bază. Biroul comitetului raional de partid nu s-a preocupat in mod suficient de primirea în partid a elementelor fruntaşe în muncă şi mai ales nu şi-a îndreptat atenţia spre acele întovărăşiri unde nu există organizaţii de bază. Există organizaţii de bază care au dat o atenţie slabă întăririi rîndurilor partidului. Aşa este cazul organizaţiilor de bază ale întovărăşirilor din comuna Lăceni, unde nu s-a primit pînă acum nici un candidat de partid. Conferinţa raională a dezbătut pe larg problema activului fără de partid. Numeroşi vorbitori au arătat că în acţiunea de transformare socialistă a agriculturii s-ar fi obţinut succese şi mai mari dacă s-ar fi folosit în mod mai susţinut masa activului fără de partid. Totodată, conferinţa a arătat că membrii biroului comitetului raional nu au reuşit să păstreze întotdeauna o legătură cu terenul iar biroul raional nu s-a preocupat în mod suficient de îndrumarea instructorilor raionali. In încheierea discuţiilor pe marginea primului punct al ordinei de zi a luat cuvîntul tovarăşul Dumitru Vătăşelu, membru al biroului comitetului regional Bucureşti al P.M.R. care a arătat printre altele: „Organizaţiile de partid de la sate trebuie să-şi intensifice munca politică de masă în acţiunea de transformare socialistă a agriculturii. Sarcina principală ce se pune cu ascuţime în momentul de faţă este ca să consolidăm unităţile socia- Cinişeaiîi — marele combinat de prelucrare a stufnins (Urmare din pag. 1) flex, lucrările de montaje se află înr-un stadiu înaintat, astfel încît prina parte a fabricii — secţia de paste lemichimice — va intra în funcţiune n cursul lunii ianuarie 1959. Acest acru va face posibil ca încă de la nceputul anului viitor fabricile noaste să producă primele şarje de caroane din stuf. In acelaşi timp, se execută montajul celorlalte secţii astei incit în trimestrul LII. 1959 maşina de tras cartoane să fie pusă în funcţiune. La fabrica de celuloză pentru viscoză s-au executat săpături şi fundaţii la bala principală tehnologică. Ia naştere an nou port Lingă Brăila, ia naştere un nou port — Chişcani — unde lucrările de îndiguire sînt aproape terminate. In curînd la danele portului vor ancora vase sosite cu stuf din Deltă, iar trenurile pornite la Combinat vor purta' spre meleagurile ţării, viscoză, car- j toane, furfuroi, celuloză, hîrtie, ceo- *■' fibră din stuf şi plăci aglomerate. In citadela stufului de lingă Brăila — construită cu sprijinul ţărilor socialiste — se va valorifica o mare* bogăţie a patriei noastre. STEAGUL ROŞU „Fata cu După „Noapte de carnaval", ci, , neaşlii moscoviţi ne prezintă o nouă inspirată comedie muzicală, gen atit de preţuit de spectatori. Producţia regizorului A. Fain Kimmer „Fata cu chitara" vine să împlinească o legitimă dorinţă a publicului. Deci, de la început un merit pentru autori. Mai ales că „Fata cu chitara" inăntunchiază in mod fericit calităţile filmului-comedie, amintindu-ne de „Noapte de carnaval" şi prin interpreta principală comună, talentata actriţă Liudmila Gurcenko. Distinct in cazul noii realizări este că aceasta respectă una dintre cerinţele specifice genului. Cu alte cuvinte este vorba aci de reuşita îmbinare intre acţiunea propriu zisă şi partea muzicală, in aşa fel incit melodiile să nu pară „lipite". Mediul propice a fost găsit: unul dintre marile magazine muzicale moscovite unde o vom cunoaşte pe eroină, pe Tanea, cea mai drăguţă şi isteaţă vinzătoare, socotită pe drept cuvînt „steaua reţelei comerciale", pentru succesele realizate in activitatea ei ca urmare a atitudinii manifestate faţă de cumpărători. La raionul ei, drăgălaşa fată interpretează mai in fiecare moment melodiile cuprinse In partiturile magazinului, care fireşte că ii vor ispiti pe auditori. De la început atmosfera este plină de vervă şi atrage prin nota hazlie a situaţiei create. E greu să fie reţii zimbetii urmărind cu cită „înţelegere" Tanea oferă spre avizare discurile sau partiturile după specificul „ofurilor" cumpărătorilor.^ Unui tinăr care şia pierdut iubita ii recomandă un ointec ce ii dă speranțe că o să-și revadă dragostea unei cumpărătoare trecute cam de mult de prima tinerețe, dar încă sentimentală, ii oferă o placă care vorbește despre... toamnă şi renunţări şi aşa mai departe. Spectatorul se amuză. Sau mai bine zis „unde, invăţind", după cum spune vechea zicală, ale cărei adinei sensuri autorii le-au prins. Risul nu este gratuit. Buchetul melodiilor, peripeţiile comice alternează cu scenele satirice, ideia majoră a comediei combătind atitudinea celor ce subapreciază rostul înalt al ariei dramatice, chemarea ei intraripată. De aci, îşi trag izvorul şi toate necazurile Taniei, al cărei singur ţel măreţ în viaţă era să ajungă artistă. Numai că tatăl ei, un om foarte intransigent, o împiedică pe tinăra eroină să-şi valorifice talentul pe motiv că teatrul ar fi, chipurile, „o meserie neserioasă". De această situaţie, profită în primul rând însuşi directorul magazinului care ştie că odată cu realizarea visului artistic, al fetei va apune şi steaua.,, „stelei Cronica filmului chitara” reţelei comerciale" şi odată cu ea, marele magazin muzical va pierde steagul de unitate fruntaşă. Farsa pusă la cale in scopul de a zădărnici visul nobil al Taniei, va eşua insă, viitoarea actriţă a genului muzical afirmîndu-şi posibilităţile cu prilejul manifestărilor artistice ale Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova. Conflictul apare interesant, iar atmosfera, antrenantă. Cu o fantezie remarcabilă, regizorul A. Fainţimmer creează scene de un veritabil umor, realizind ,o legătură strinsă intre diversele tablouri muzicale. O notă de atracţie o dă filmului mai ales jocul plin de nerv al actriţei Liudmila Gurcenko. Verva semicetoare, sensibilitatea ca şi vocea ei plăcută, constituie atribute preţioase la reuşita filmului. Alături de ea işi dau aportul şi alţi interpreţi in frunte cu cunoscutul actor Al. Jarov (directorul magazinului), cu F. Ranevskaia (soţia directorului de magazin) şi V. Gusev (Korzikov) al căror joc reuşit pune in valoare calităţile acestei comedii muzicale. MIHAIL GOSPODIN Scenă din film. GOSPODINE! Pentru aprovizionarea de toamnă Vizitaţi cu încredere unităţile O. C. L. Alimentara raion Gh. Gheorghiu-Dej Str. 13 Decembrie 9 Str. Berzei 52 Şos. Cotroceni 19 Str. Witting 2 Şos. Giuleşti 95 Cal. Plevnei 246 Şos. Crîngaşi 81 B-dul Libertăţii 34 Şos. Grozăveşti 2 Bine aprovizionate cu : Conserve de legume, compoturi, tenisuri, conserve de peşte, oţet, conservant, etc. Ultimele întîlniri restante Miercuri s-au desfaşurat ultimele întîlniri restante din cadrul turului campionatului categoriei A de fotbal. In Capitală, pe stadionul Ciuleşti echipa Rapid a întilnit formaţia clujeană Ştiinţa. Fotbaliştii bucureşteni au terminat învingători cu scorul de 4—0 (0—0) prin punctele realizate de Ene II (3) şi Stancu. La Constanţa, echipa bucureşteană C.C.A. a dispus cu 3—1 (2—1) de Farul. Punctele echipei militare au Pe patinoarul artificial din parcul sportiv „23 August“ au continuat miercuri întîlnirile din cadrul grupei a doua a campionatului republican de hochei pe gheaţă. Iată rezultatele înregistrate : Ştiinţa Gruj — Surianul Sebeş-Alba 14—U. C.C.A. — Nicovala la fotbal fost realizate de Tăranu (2) şi Alexandrescu. Unicul gol al constănţenilor a fost înscris de Moroianu. Pe primul loc în clasamentul turului a terminat Dinamo Bucureşti cu 17 puncte urmată de C.C.A. cu 16 puncte. Rapid 14 puncte, Petrolul Ploeşti 14 puncte etc. (Agerpres) Sighişoara 5—1; Voinţa Miercurea Ciuc TAROM 8—0. Astăzi, au loc ultimele meciuri: Sultanul — TAROM (ora 10); Voinţa— Steagul Roşu Oraşul Stalin (ora 17) şi C.C.A. — Ştiinţa Cluj (ora 19). Csampilmisiini republicanele Itocioei pe gheară n sala de sport a Uzinelor 23 August din Capitală, Consiliul regional UCFS Bucureşti organizează în zilele de 20 şi 21 decembrie întrecerile de volei în cadrul Cupei 30 Decembrie 1958 prima ediţie la care participă echipele reprezentative ale regiunilor Ploeşti, Piteşti, Constanţa şi Bucureşti. Competiţia va reuni pe cei mai buni jucători de volei din cele patru regiuni care se vor strădui să obţină rezultate cit mai buine printr-o comportare corespunzătoare nivelului tehnic ridicat de care au dat dovadă pînă acum. Din lotul reprezentativ al regiunii noastre fac parte următorii: Saulig In zilele de 20 şi 21 decembrie 1958 Consiliul Regional UCFS Bucureşti organizează întrecerile primei ediţii a Cupei 30 Decembrie la handbal în 7 masculin şi feminin. M. Vişan N., Manolescu D., Done Aurel, Aschembrenner C., Marinescu Emil, Mitroi Radu, Marulis Petre (din Giurgiu) şi Alexandrescu Dan, Szabó Petre, Voicu Bănică (din raionul Urziceni) , antrenor Prof. Ghelmez Iulian-Giurgiu. Lotul regiunii noastre se va întîlni cu două zile mai devreme pentru a face câteva antrenamente în comun în vederea asigurării omogenităţii necesare şi a cunoaşterii individuale dintre jucători. Aşteptăm din partea echipei reprezentative de volei masculin a regiunii noastre o comportare meritorie şi un rezultat pe măsura valorii sale.. . Handbal în sală Competiţia se va desfăşura in frumoasa sală de sport Recolta (şoseaua Iancului) cu participarea a 8 echipe masculine (CS Snagov, S.N. Olteniţa, Ştiinţa Slobozia, Recolta Domneşti, Olimpia Roşiori de Vede, Oltul Tr. Măgurele, Dunărea Călăraşi şi Şc. Medie Giurgiu) şi 6 echipe feminine (Fulgerul Călăraşi, Spicul Căzăneşti, Dunărea Tg. Măgurele, Fulgerul Olteniţa, Sc. Medie 2 Giurgiu şi Sc. Medie Mixtă Roşiori de Vede). Echipele clasate pe primul loc la masculin şi la feminin se califică pentru etapa finală a campionatului republican de handbal tn 7 care se desfăşoară în lunile ianuarie şi februarie 1959. (Agerpres) Cupa 30 D©eembrie 1958 Volei masculin Sfecla de zahăr trebuie să devină o cultură de bază in raionul Giurgiu (Urmare din pag. la) Iile agrotehnice se pot obţine producţii bune. Dar aceasta ridică problema sprijinului pe care inginerii şi tehnicienii agronomi trebuie să-il acorde cultivatorilor. Sînt unii ingineri ca tov. Mariana Hîrjochi şi tehnicieni ca tov. Zlate Anghel care socotesc că este de datoria lor să arate ţăranilor muncitori însemnătatea extinderii culturii sfeclei de zahăr, a aplicării regulilor agrotehnice, printre care arătura de toamnă şi îngrăşarea suplimentară ce au un rol determinant în sporirea producţiei la ha. Alţii însă, şi printre aceştia se numără şi tov, Urdea Petre tehnician în comuna Vieru, socotesc cultura sfeclei de zahăr ca pe ceva care nu intră în sfera lor de activitate. Trebuie spus că această părere circulă în rindul multor agronomi din raionul Giurgiu şi că ea constituie o piedică însemnată în extinderea culturii sfeclei de zahăr şi sporirea producţiei la ha. Este necesar ca această atitudine să fie lichidată cu desăvîrşire. In acelaşi timp organizaţiile de partid şi sfaturile populare au datoria de a intensifica munca pentru transformarea socialistă a agriculturii ştiind că în unităţile agricole cooperatiste se pot aplica regulile agrotehnice avansate obţinîndu-se producţii sporite. Extinderea culturii de sfeclă de zahăr pentru asigurarea producţiei de zahăr necesare consumului de zahăr şi realizării unui excedent pentru export constituie una din sarcinile importante trasate în Expunerea tov. Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa plenară a C.C. a P.M.R. din 26—28 noiembrie a. c. La realizarea acestei sarcini, raionul Giurgiu trebuie să aducă o contribuţie importantă. Cultura sfeclei de zahăr trebuie să devină o cultură de bază în raionul Giurgiu, cunoscînd că aici există confdiţii favorabile de climă şi sol şi dată fiind şi apropierea de industria prelucrătoare. Coop. „ARTA ŞI PRECIZIE“ BUCUREŞTI Sediul: Str. 30 Decembrie nr. 13 Execută reparaţiuni de ceasornice cu piese originale din import. Transformă ceasornice modele vechi în ceasornice moderne. Confecţionează şi transformă bijuterii, verighete din aur cu materialul clientului, prin unităţile sale: Centru 1 — Str. 30 Decembrie, 30 Centru 13 — Str. Nicos Beloianis, 3 »2 Calea Grivitei, 169 „ 14 — Calea Grivitei, 107 „ 3 — Bul. 6 Martie, 11 „ 4 — Bul. N. Bălcescu, 26 ” 15 — Calea VacareStr. 52 „ 5 — Bul. Republicii, 39 » 16 — Pasajul Victoria „ 6 — Str. 30 Decembrie, 13 „ 17 — Bul. Bucureştii Noi, 3 „ 7 — Cal. Serban Vodă, 235 (Bloc) • 8 “ Dobroneanu Ghe’ „ 18 - Str. Smîrdan, 18 „ 9 — Sos. Stefan cel Mare, » 19 — Str. Aristide Briand, 6 210 „ 20 - Calea Dudeşti, 144 „ 10 - Calea Moşilor, 315 „ 21 — Piaţa Ilie Pintilie, 6 • j’gg Mi hai Eminescu- „ 22 — Bul. 1848 nr. 3 „ 12 - Bul. 1 Mai, 79 Pag. 3-ai Timpul probabil Institutul Meteorologic contrar comunică: in Bucureşti şi regiunea Bucureşti, vremea se menţine călduroasă, cu cerul variabil temporar noros ziua. Vînt slab din Sud-Vest. Temperatura aerului in creştere, noaptea va fi cuprinsă între 1 grad şi 3 grade, iar ziua între II şi 13 grade, pentru următoarele trei zile vremea călduroasă cu cerul schimbător, temporar noros, cînd devine favorabil averselor de ploaie. Vînt potrivit. Temperatura în general staționară. La cinematografele PATRIA, I. C. FRIMU, înfrăţirea între popoare şi OLGA BANCIC Apreciata artistă sovietică LIUDMILA GURCENKO cunoscută din filmul NOAPTE DE CARNAVAL apare în comedia muzicală în culori cu MIHAIL JAROV, F. RANEVSKAIA, V. GUSEV, B. PETKER, E. BLINNIKOV Scenariul: B. LASKIN, V. POLEAKOV Regia: A. FANTIMER Imaginea : A. TEPERIN Muzica : A. OSTROVSKI, I. SAULSKI. In completarea programului, documentarul romînesc în culori „Băile Herculape“. întreprinderea comercială raională LEHLIU Declarăm nule fiind pierdute bonurile nr. 761 din 2 iulie 1958, bon nr. 205 din 19 ianuarie 1958, bon nr. 28 din 5 martie 1958 eliberate de întreprinderea Industrială de Vinuri și Produse Alcoolice București.