Steagul Roşu, decembrie 1958 (Anul 4, nr. 1447-1472)

1958-12-18 / nr. 1461

. Munca politică de masă — factor important în transformarea socialistă a agriculturii e curînd a avut loc conferinţa raională de partid Alexandria. Atit darea de seamă cît şi dis­cuţiile purtate au analizat activita­tea comitetului raional de partid în spiritul plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie, al învăţămintelor desprinse din Consfătuirea de la Con­stanţa. Avîndu-se în vedere că raio­nul are mai mult un specific agrar, discuţiile s-au referit îndeosebi la pro­blema cea mai arzătoare: consolida­rea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii. Faptul că în raion co­operativizarea agriculturii a înregis­trat un procent de 86 la sută, rele­vă succesele obţinute în acest sens. Datorită muncii politice desfăşurate, anul acesta a mai luat fiinţă o coo­perativă agricolă de producţie, iar numărul întovărăşirilor a fost mul­t sporit, ajungînd să însumeze 17.593 familii cu 51.016 ha. Numai în ulti­mul an sectorul socialist a crescut cu un procent de 36 la sută. Obiec­tivul principal al muncii politice de masă l-a constituit atragerea ţărăni­mii muncitoare spre formele de co­operare în muncă, o atenţie deosebi­tă acordîndu-se mai ales întăririi şi dezvoltării sectorului socialist exis­tent. Sporirea fondului de bază al gos­podăriilor agricole colective cu a­­proape o jumătate de milion cît şi creşterea şeptelului din acest sector, dovedesc rezultatele pozitive ale muncii politice de masă. Unele comitete de partid ca cele din comunele Ştorobăneasa, Plosca, Furculeşti, Ulmeni şi Lăceni au­­ ob­ţinut rezultate însemnate pe linia consolidării şi dezvoltării unităţilor socialiste din agricultură. De pildă, la G.A.C.-Ştorobăneasa, numărul fami­liilor de colectivişti a crescut de la 62 cît era anul trecut la 126. Prin­tr-o susţinută muncă organizatorică şi politică s-a ajuns ca în comuna Pielea cele 9 întovărăşiri să lucreze în comun. Delegaţii care au participat la con­ferinţă au scos în acelaşi timp în e­­videnţă rezultatele frumoase obţinute de gospodăria agricolă de stat Şto­­robăneasa şi de cele două staţiuni de maşini şi tractoare Nanov şi Brîn­­ceni. Organizaţiile de bază de aci au desfăşurat mai larg munca politică în rindul mecanizatorilor, ceea ce a a­­vut drept urmare ca S.M.T.­Nanov să-şi realizeze planul pe întreg amil pînă la data de 20 octombrie şi să reducă preţul de cost pe hantru cu 19,24 lei. În genere, conferinţa a apreciat că raionul Alexandria a obţinut realizări importante în ceea ce priveşte lărgi­rea sectorului socialist din agricul­tură. Totuşi, faţă de posibilităţile existente mai persistă aci unele la­cune. Anul acesta — a arătat tov. Ion Pascu — în raionul Alexandria nu a luat fiinţă nici o gospodărie agri­colă colectivă. Vorbitorul, ca şi alţii care s-au înscris la cuvînt au criti­cat comitetul şi biroul raional pentru faptul că s-au preocupat insuficient de consolidarea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii. Munca politi­că de masă a avut uneori un carac­ter de campanie şi nu s-a urmărit cu perseverenţă popularizarea avan­tajelor muncii în comun. Aşa se ex­plică cum din 115 întovărăşiri numai 32 din ele execută muncile în comun, liste din agricultură, pu­nînd un ac­cent deosebit pe dezvoltarea fondu­lui de bază şi a fermelor zootehnice“. In continuare, tovarăşul Vătăşelu a expus pe larg o serie de probleme ce se referă la munca de propagandă, la sarcinile ce decurg de aici pentru noul comitet raional şi organizaţiile de bază. In a doua parte a adunării, dele­gaţii la conferinţă au ales noul comi­tet raional, comisia de revizie şi de­legaţii la conferinţa regională de partid. Constituindu-se în prima sa şedinţă, comitetul raional şi-a a­es biroul: ca prim secretar a fost a­­les tovarăşul Ilie Duţă, iar ca se­cretari au fost aleşi tovarăşii Dumi­tru Nedelcu, Ion Pascu şi C. Vidra. Tovarăşul Petre Voinea a fost ales ca preşedinte al comisiei de revizie. GHEORGHE BOGDAN VIAŢA DE PARTID Problemele economice in discuţia comuniştilor Cu un an în urmă, conferinţa or­ganizaţiei raionale de partid Răcari a pus în faţa organului ales sarcina îndeplinirii planului de producţie la întreprinderile industriale, creşterea productivităţii şi reducerea preţului de cost, consolidarea şi lărgirea secto­rului socialist din agricultura raio­nului, întărirea vieţii interne de partid Despre felul cum aceste sarcini au fost duse la îndeplinire, au discutat delegaţii organizaţiilor de partid în­truniţi în cadrul conferinţei raionale de partid Răcari. Din darea de seamă prezentată în conferinţă, din discuţiile purtate de către delegaţi a reeşit că întreprin­derile economice din cadrul raionului Răcari, îndrumate de către organiza­ţiile de partid au realizat şi depăşit planul de producţie obţinîndu-se re­zultate bune pe linia creşterii pro­ductivităţii muncii. Printre întreprin­derile care au înregistrat succese la depăşirea planului de producţie se află fabrica de conserve Buftea, fa­brica de vată Buftea, întreprinderea de industrie locală şi altele. Numai la fabrica de vată Buftea valoarea producţiei globale a fost depăşită cu 490.000 lei. Aici preţul de cost a fost redus cu 0,29 la sută, iar producti­vitatea muncii a crescut cu 4,2 la sută. Vorbitorii şi-au exprimat adeziunea lor totală faţă de documentele plena­rei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiem­brie 1958, şi s-au angajat de a lupta ca sarcinile trasate să prindă viaţă. Dar, dacă fostul comitet raional de partid Răcari a obţinut unele succese pe linia traducerii în viaţă a sarcinilor conferinţei raionale privind îndeplini­rea planului de producţie la întreprin­derile industriale, nu acelaşi lucru se poate spune despre sarcina pusă de conferinţă privind transformarea so­cialistă a agriculturii. Fostul comitet raional de partid Răcari a îndrumat insuficient organizaţiile de bază pen­tru ca acestea să desfăşoare o sus­ţinută muncă politică în vederea con­solidării şi lărgirii sectorului socia­­list-cooperatist al agriculturii, fapt ce a făcut ca în acest domeniu impor­tant de activitate să se înregistreze doar o creştere de 3 procente în anul 1958. Aşa se face că raionul Răcari are cooperativizat doar 10,7 la sută din suprafaţa arabilă. In momentul de faţă, în raionul Răcari există 3 gospodării agricole co­lective şi 56 întovărăşiri agricole. G.A.C. din comuna Co­acu, datorită recoltelor mai bune obţinute a reuşit ca în 1957 să ridice valoarea zilei­­muncă la 23 lei, iar în anul 1958 la 31 lei. Cele 3 gospodării agricole trecînd la traducerea în viaţă a re­comandărilor Consfătuirii de la Cons­tanţa cu privire la sporirea numărului de animale la 100 ha, au mărit numă­rul de taurine şi ovine. Sporirea numă­rului de animale a dat posibilitatea ca G.A.C. să vîndă statului însemnate cantităţi de lapte, care etc. alii satului, învăţătorii, agronomii, doctorii. In anul care a trecut, la învăţământul de partid, comi­tetul raional n-a urmărit felul cum propagandiştii leagă cele predate de viaţa din sat. In general vorbitorii au scos la iveală faptul că, comitetul raional de partid Răcari s-a mul­ţumit doar să elaboreze planuri de măsuri în vederea intensifi­cării muncii politice de masă pentru transformarea socialistă a a­­griculturii, planuri care au rămas doar pe hârtie. Biroul comitetului raional însă nu a ajutat, controlat şi urmărit jos, la comune, cum se traduc în viaţă aceste planuri. In cuvîntul său, delegatul Ion Barbu a criticat faptul că unii membri ai biroului au mers puţin pe teren şi insuficient iau sprijinit organizaţiile de bază din sectoarele de care răs­pundeau, iar comitetul executiv al sfatului popular raional nu s-a ocu­pat de întărirea şi consolidarea unită­ţilor agricole socialiste. Luînd cuvîntul la lucrările confe­rinţei raionale de partid, tovarăşul Gh. Periceanu, membru al Biroului Co­mitetului regional Bucureşti al P.M.R., a arătat că delegaţii au analizat cu spiriit de răspundere munca comitetu­lui. Vorbitorul a subliniat­­ că ple­nara C.C. al P.M.R din 26—28 no­iembrie 1958 arată că una din preo­cupările permanente şi deci una din principalele sarcini ale organizaţiilor de partid trebuie să fie dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii şi sporirea producţiei la ha. Deci pe baza documentelor plenarei, comitetul de partid ales de conferinţă va trebui să treacă la înfăptuirea sarcinilor puse în faţă de către partid. Conferinţa raională de partid Ră­cari a ales noul comitet de partid, comisia de revizie şi delegaţii la con­ferinţa regională de partid întrunit în prima plenară, comite­tul raional de partid Răcari şi-a ales biroul. Prim secretar a fost ales to­varăşul Constantin Burdenca, iar ca secretari tovarăşii: Nan Stan şi Ilie Voicu. Tovarăşul Virgiliu Vişan a fost ales ca preşedinte al comisiei de re­vizie* M. MARDARE Pe marginea lucrărilor conferinţei raionale de partid Răcari Şi unele întovărăşiri agricole din acest raion au obţinut producţii de cereale mai mari decit sectorul in­dividual, dar ele nu au fost aduse la cunoştinţa sătenilor. Majoritatea în­tovărăşirilor n-au lucrat în comun, iar în problema creării fondului de bază s-a făcut puţin. Organizaţiile de bază n-au pus în centrul preocupă­rilor lor, desfăşurarea muncii politice în vederea consolidării întovărăşirilor , pentru a face din aceste unităţi, centre de atracţie pentru ceilalţi ţă­rani muncitori. Părerea multor delegaţi care au luat cuvîntul la conferinţă a fost că începînd cu comitetul raional de par­tid şi terminînd cu organizaţiile de bază s-a muncit insuficient în pro­blema transformării socialiste a agri­culturii. Unii vorbitori printre care Marin Sandu, Ion Onisei, Gheorghe Popa şi alţii, au pus pe bună dreptate rezul­tatele nesatisfăcătoare obţinute pe li­nia transformării socialiste a agricul­turii pe seama muncii culturale de masă care în raionul Răcari se des­făşoară nesatisfăcător. Activitatea unor cămine culturale este formală şi unilaterală. Nu sînt an­trenați în munca culturală intelectu- Pe marginea lucrărilor conferinţei raionale de partid Alexandria Slaba activitate politică a unor În­tovărăşiri se datoreşte şi faptului că unele dintre acestea nu au organizaţii de bază. Biroul comitetului raional de partid nu s-a preocupat in mod sufi­cient de primirea în partid a elemen­telor fruntaşe în muncă şi mai ales nu şi-a îndreptat atenţia spre acele întovărăşiri unde nu există organiza­ţii de bază. Există organizaţii de ba­ză care au dat o atenţie slabă întă­ririi rîndurilor partidului. Aşa este cazul organizaţiilor de bază ale în­tovărăşirilor din comuna Lăceni, un­de nu s-a primit pînă acum nici un candidat de partid. Conferinţa raională a dezbătut pe larg problema activului fără de par­tid. Numeroşi vorbitori au arătat că în acţiunea de transformare socialistă a agriculturii s-ar fi obţinut succese şi mai mari dacă s-ar fi folosit în mod mai susţinut masa activului fără de partid. Totodată, conferinţa a ară­tat că membrii biroului comitetului raional nu au reuşit să păstreze întot­deauna o legătură cu terenul iar bi­roul raional nu s-a preocupat în mod suficient de îndrumarea instructorilor raionali. In încheierea discuţiilor pe margi­nea primului punct al ordinei de zi a luat cuvîntul tovarăşul Dumitru Vă­­tăşelu, membru al biroului comitetu­lui regional Bucureşti al P.M.R. care a arătat printre altele: „Organizaţiile de partid de la sate trebuie să-şi in­tensifice munca politică de masă în acţiunea de transformare socialistă a agriculturii. Sarcina principală ce se pune cu ascuţime în momentul de faţă este ca să consolidăm unităţile socia- Cinişeaiîi — marele combinat­ de prelucrare a stuf­nins (Urmare din pag. 1) flex, lucrările de montaje se află în­­r-un stadiu înaintat, astfel încît pri­­na parte a fabricii — secţia de paste lemichimice — va intra în funcţiune n cursul lunii ianuarie 1959. Acest acru va face posibil ca încă de la nceputul anului viitor fabricile noas­­te să producă primele şarje de car­­oane din stuf. In acelaşi timp, se e­­xecută montajul celorlalte secţii ast­ei incit în trimestrul LII. 1959 maşina de tras cartoane să fie pusă în func­­ţiune. La fabrica de celuloză pentru vis­coză s-au executat săpături şi funda­ţii la bala principală tehnologică. Ia naştere an nou port Lingă Brăila, ia naştere un nou­ port — Chişcani — unde lucrările de­ îndiguire sînt aproape terminate. In curînd la danele portului vor ancora­ vase sosite cu stuf din Deltă, iar tre­nurile pornite la Combinat vor purta' spre meleagurile ţării, viscoză, car- j toane, furfuroi, celuloză, hîrtie, ce­o- *■' fibră din stuf şi plăci aglomerate. In citadela stufului de lingă Brăila­­ — construită cu sprijinul ţărilor so­cialiste — se va valorifica o mare* bogăţie a patriei noastre. STEAGUL ROŞU „Fata cu După „Noapte de carnaval", ci­, , neaşlii moscoviţi ne prezintă o nouă inspirată comedie muzicală, gen atit de preţuit de spectatori. Producţia regizorului A. Fain Kimmer „Fata cu chi­tara" vine să împlinească o legitimă dorinţă a publicului. Deci, de la în­ceput un merit pentru autori. Mai ales că „Fata cu chitara" i­năntun­chiază in mod fericit calităţile fil­­mului-comedie, amintindu-ne de „Noap­te de carnaval" şi prin inter­preta principală comună, talentata actriţă Liudmila Gurcenko. Distinct in cazul noii realizări este că aceasta respectă una dintre ce­rinţele specifice genului. Cu alte cuvinte este vorba aci de reuşita îmbinare intre acţiunea propriu zisă şi partea muzi­cală, in aşa fel incit melodiile să nu pară „lipite". Mediul propice a fost găsit: unul dintre marile magazine muzicale moscovite unde o vom­ cu­noaşte pe eroină, pe Tanea, cea mai drăguţă şi isteaţă vinzătoare, socotită pe drept cuvînt „steaua reţelei co­merciale", pentru succesele realizate in activitatea ei ca urmare a atitudi­nii manifestate faţă de cumpărători. La raionul ei,­ drăgălaşa fată inter­pretează mai in fiecare moment melo­diile cuprinse In partiturile magazi­nului, care fireşte că ii vor ispiti pe auditori. De la început atmosfera este plină de vervă şi atrage prin nota hazlie a situaţiei create. E greu să­ fie reţii zimbetii urmărind cu cită „înţele­gere" Tanea oferă spre avizare discu­rile sau partiturile după specificul „ofurilor" cumpărătorilor.^ Unui tinăr care şia pierdut iubita ii recomandă un ointec ce ii dă speranțe că o să-și revadă dragostea­ unei cumpărătoare trecute cam de mult de prima tine­rețe, dar încă sentimentală, ii oferă o placă care vorbește despre... toamnă şi renunţări şi aşa mai departe. Spectatorul se amuză. Sau mai bine zis „unde, invăţind", după cum spune vechea zicală,­ ale cărei adinei sen­suri autorii le-au prins. Risul nu este gratuit. Buchetul melodiilor, peripe­ţiile comice alternează cu scenele sa­tirice, ideia majoră a comediei com­­­bătind atitudinea celor ce subapre­­ciază rostul înalt al ariei dramatice, chemarea ei intr­aripată. De aci, îşi trag izvorul şi toate ne­cazurile Taniei, al cărei singur ţel măreţ în viaţă era să ajungă artistă. Numai că tatăl ei, un om foarte in­transigent, o împiedică pe tinăra eroină să-şi valorifice talentul pe mo­tiv că teatrul ar fi, chipurile, „o me­serie neserioasă". De această situa­ţie, profită în primul rând însuşi di­rectorul magazinului care ştie c­ă odată cu realizarea visului artistic, al fetei va apune şi steaua.,, „stelei Cronica filmului chitara” reţelei comerciale" şi odată cu ea, marele magazin muzical va pierde steagul de unitate fruntaşă. Farsa pusă la cale in scopul de a zădărnici visul nobil al Tani­ei, va eşua insă, viitoarea actriţă a genului muzical afirmîndu-şi posibilităţile cu prilejul manifestărilor artistice ale Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova. Conflictul apare interesant, iar at­mosfera, antrenantă. Cu­­ o fantezie remarcabilă, regizorul A. Fainţimmer creează scene de un veritabil umor, realizind ,o legătură strinsă intre di­versele tablouri muzicale. O notă de atracţie o dă filmului mai ales jocul plin de nerv al actriţei Liudmila Gurcenko. Verva sem­ic­e­­toare, sensibilitatea ca şi vocea ei plăcută, constituie atribute preţioase la reuşita filmului. Alături de ea işi dau aportul şi alţi interpreţi in frunte cu cunoscutul actor Al. Jarov (direc­torul magazinului), cu F. Ranevskaia (soţia directorului de magazin) şi V. Gusev (Korzikov) al căror joc reuşit pune in valoare calităţile acestei co­medii muzicale. MIHAIL GOSPODIN Scenă din film. GOSPODINE! Pentru aprovizionarea de toamnă Vizitaţi cu încredere unităţile O. C. L. Aliment­ar­a raion Gh. Gheorghiu-Dej Str. 13 Decembrie 9 Str. Berzei 52 Şos. Cotroceni 19 Str. Witting 2 Şos. Giuleşti 95 Cal. Plevnei 246 Şos. Crîngaşi 81 B-dul Libertăţii 34 Şos. Grozăveşti 2 Bine aprovizionate cu : Conserve de legume, compoturi, tenisuri, conserve de peşte, oţet, con­­servant, etc. Ultimele în­tîlniri restante Miercuri s-au desfaşu­rat ultimele în­­tîlniri restante din cadrul turului cam­­­­pionatului categoriei A de fotbal. In Capitală, pe stadionul Ciuleşti echipa Rapid a întilnit formaţia clujeană Ştiinţa. Fotbaliştii bucureşteni au ter­minat învingători cu scorul de 4—0 (0—0) prin punctele realizate de Ene II (3) şi Stancu. La Constanţa, echipa bucure­şteană C.C.A. a dispus cu 3—1 (2—1) de Farul. Punctele echipei militare au Pe patinoarul artificial din parcul sportiv „23 August“ au continuat miercuri întîlnirile din cadrul grupei a doua a campionatului republican de hochei pe gheaţă. Iată rezultatele înregistrate : Ştiinţa Gruj — Surianul Sebeş-Alba 14—U. C.C.A. — Nicovala la fotbal fost realizate de Tăranu (2) şi Ale­­xandrescu. Unicul gol al constănţeni­l­­or a fost înscris de Moroi­anu. Pe primul loc în clasamentul turu­lui a terminat Dinamo Bucureşti cu 17 puncte urmată de C.C.A. cu 16 puncte. Rapid 14 puncte, Petrolul Ploeşti 14 puncte etc. (Agerpres) Sighişoara 5—1; Voinţa Miercurea Ciuc TAROM 8—0. Astăzi, au loc ultimele meciuri: Su­­ltanul — TAROM (ora 10); Voinţa— Steagul Roşu Oraşul Stalin (ora 17) şi C.C.A. — Ştiinţa Cluj (ora 19). Csampilmisiini republican­ele Itocioei pe gheară ­n sala de sport a Uzinelor 23 Au­gust din Capitală, Consiliul regional UCFS Bucureşti organizează în zilele de 20 şi 21 decembrie întrecerile de volei în cadrul Cupei 30 Decembrie 1958 prima ediţie la care participă echipele reprezentative ale regiunilor Ploeşti, Piteşti, Constanţa şi Bucureşti. Competiţia va reuni pe cei mai buni jucători de volei din cele patru re­giuni care se vor strădui să obţină rezultate cit mai buine printr-o com­portare corespunzătoare nivelului tehnic ridicat de care au dat dovadă pînă acum. Din lotul reprezentativ al regiunii noastre fac parte următorii: Saulig In zilele de 20 şi 21 decembrie 1958 Consiliul Regional UCFS Bucu­reşti organizează întrecerile primei edi­ţii a Cupei 30 Decembrie la handbal în 7 masculin şi feminin. M. Vişan N., Manolescu D., Done Aurel, Aschembrenner C., Marinescu Emil, Mitroi Radu, Marulis Petre (din Giurgiu) şi Alexandrescu Dan, Szabó Petre, Voicu Bănică (din raionul Ur­­ziceni) , antrenor Prof. Ghelmez Iu­­lian-Giurgiu. Lotul regiunii noastre se va întîlni cu două zile mai devreme pentru a face câteva antrenamente în comun în vedere­a asigurării omogenităţii nece­sare şi a cunoaşterii individuale din­tre jucători. Aşteptăm din partea echipei repre­zentative de volei masculin a regiu­nii noastre o comportare meritorie şi un rezultat pe măsura valorii sale.. . Handbal în sală Competiţia se va desfăşura in fru­moasa sală de sport Recolta (şoseaua Iancului) cu participarea a 8 echipe masculine (CS Snagov, S.N. Olte­niţa, Ştiinţa Slobozia, Recolta Dom­neşti, Olimpia Roşiori de Vede, Ol­tul Tr. Măgurele, Dunărea Călăraşi şi Şc. Medie­­ Giurgiu) şi 6 echipe feminine (Fulgerul Călăraşi, Spicul Căzăneşti, Dunărea Tg. Măgurele, Fulgerul Olteniţa, Sc. Medie 2 Giur­giu şi Sc. Medie Mixtă Roşiori de Vede). Echipele clasate pe primul loc la masculin şi la feminin se califică pentru etapa finală a campionatului republican de handbal tn 7 care se desfăşoară în lunile ianu­arie şi februarie 1959. (Agerpres) Cupa 30 D©eembrie 1958 Volei masculin Sfecla de zahăr trebuie să devină o cultură de bază in raionul Giurgiu (Urmare din pag. l­a) Iile agrotehnice se pot obţine produc­ţii bune. Dar aceasta ridică problema sprijinului pe care inginerii şi tehni­cienii agronomi trebuie să-il acorde cultivatorilor. Sînt unii ingineri ca tov. Mariana Hîrjochi şi tehnicieni ca tov. Zlate Anghel care socotesc că este de datoria lor să arate ţăranilor muncitori însemnătatea extinderii cul­turii sfeclei de zahăr, a aplicării re­gulilor agrotehnice, printre care ară­tura de toamnă şi îngrăşarea supli­mentară ce au un rol determinant în sporirea producţiei la ha. Alţii însă, şi printre aceştia se numără şi tov, Urdea Petre tehnician în comuna Vieru, socotesc cultura sfeclei de zahăr ca pe ceva care nu intră în sfera lor de activitate. Trebuie spus că această părere circulă în rindul multor agro­nomi din raionul Giurgiu şi că ea constituie o piedică însemnată în ex­tinderea culturii sfeclei de zahăr şi sporirea producţiei la ha. Este nece­sar ca această atitudine să fie lichi­dată cu desăvîrşire. In acelaşi timp organizaţiile de partid şi sfaturile populare au dato­ria de a intensifica munca pentru transformarea socialistă a agriculturii ştiind că în unităţile agricole coope­ratiste se pot aplica regulile agro­tehnice avansate obţinîndu-se producţii sporite. Extinderea culturii de sfeclă de zahăr pentru asigurarea produc­ţiei de zahăr necesare consumului de zahăr şi realizării unui exce­dent pentru export constituie una din sarcinile importante trasate în Expunerea tov. Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa plenară a C.C. a­ P.M.R. din 26—28 noiembrie a. c. La realizarea acestei sarcini, ra­ionul Giurgiu trebuie să aducă o contribuţie importantă. Cultura sfec­lei de zahăr trebuie să devină o cultură de bază în raionul Giur­giu, cunoscînd că aici există con­­f­diţii favorabile de climă şi sol şi dată fiind şi apropierea de indus­tria prelucrătoare. Coop. „ARTA ŞI PRECIZIE“ BUCUREŞTI Sediul: Str. 30 Decembrie nr. 13 Execută reparaţiuni de ceasornice cu piese originale din import. Transformă ceasornice modele vechi în ceasornice moderne. Confecţionează şi transformă bijuterii, verighete din aur cu materialul­­ clientului, prin unităţile sale: Centru 1 — Str. 30 Decembrie, 30 Centru 13 — Str. Nicos Beloianis, 3 »­2 Calea Grivitei, 169 „ 14 — Calea Grivitei, 107 „ 3 — Bul. 6 Martie, 11 „ 4 — Bul. N. Bălcescu, 26 ” 15 — Calea VacareStr. 52 „ 5 — Bul. Republicii, 39 » 16 — Pasajul Victoria „ 6 — Str. 30 Decembrie, 13 „ 17 — Bul. Bucureştii Noi, 3 „ 7 — Cal. Serban Vodă, 235 (Bloc) • 8 “ Dobroneanu Ghe’ „ 18 - Str. Smîrdan, 18 „ 9 — Sos. Stefan cel Mare, » 19 — Str. Aristide Briand, 6 210­­ „ 20 - Calea Dudeşti, 144 „ 10 - Calea Moşilor, 315 „ 21 — Piaţa Ilie Pintilie, 6 • j’gg Mi hai Eminescu- „ 22 — Bul. 1848 nr. 3 „ 12 - Bul. 1 Mai, 79 Pag. 3-ai Timpul probabil Institutul Meteorologic contrar comu­nică: in Bucureşti şi regiunea Bucu­reşti, vremea se menţine călduroasă, cu cerul variabil temporar noros ziua. Vînt slab din Sud-Vest. Temperatura aerului in creştere, noaptea va fi cu­prinsă între 1 grad şi 3 grade, iar ziua între II şi 13 grade, pentru următoarele trei zile vremea călduroasă cu cerul schimbător, tempo­rar noros, cînd devine favorabil averse­lor de ploaie. Vînt potrivit. Tempera­tura în general staționară. La cinematografele PATRIA, I. C. FRIMU, înfrăţirea între popoare şi OLGA BANCIC Apreciata artistă sovietică LIUDMILA GURCENKO cunoscută din filmul NOAPTE DE CARNAVAL apare în comedia muzicală în culori cu MIHAIL JAROV, F. RANEVSKAIA, V. GUSEV, B. PETKER, E. BLIN­NIKOV Scenariul: B. LASKIN, V. POLEA­­KOV Regia: A. FA­NTIMER Imaginea : A. TEPERIN Muzica : A. OSTROVSKI, I. SAUL­­SKI. In completarea programului, do­cumentarul romînesc în culori „Băile Herculape“. întreprinderea comercială raională LEHLIU Declarăm nule fiind pierdute bonu­rile nr. 761 din 2 iulie 1958, bon nr. 205 din 19 ianuarie 1958, bon nr. 28 din 5 martie 1958 eliberate de întreprinderea Industrială de Vinuri și Produse Alcoolice București.

Next