Steagul Roşu, decembrie 1958 (Anul 4, nr. 1447-1472)

1958-12-24 / nr. 1466

Din viaţa nouă a satelor Acum, m­­orie* Comună sau căi­un,­ intilneşti semnele noului. Este ro­dul grijii p* ear* statul hash­a democrat-popular 0 poartă oamenilor muncii. Şi in raionul Videle, ca In nenumărate raioane, aceste semne le vei intilni. S-au înălţat 60 de şcoli unde copiii prind tainele ştiinţei. O instituţie, mindrie a raionului Videle, a oamenilor muncii de aici, este complexul financiar (clişeul de sus) ce cuprinde Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni, Banca Agricolă şi Banca de Stat De pildă prin Banca Agricolă a fost dată sub formă de împrumut gospodăriilor colective şi b­iopărăsirilor agricole suma de 1.549.353 lei. Dar gospodarii acestui raion fac dovada şi unor oameni chibzuiţi, căci cei 6.000 de deţinători ai libretelor C.E.C. au depus in cursul anului 1958 suma de 1.848.800 lei... Au fost construite şi amenajate in comunele raionului ca si la Videle 110 unități comerciale prin care in cursul anului 1958 s-au desfăcut măr­furi In valoare de 30.056.400 lei. Din cuşeul de jos una din aceste unități). Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri privind sărbătorirea Centenarului Unirii Ţărilor Române La 24 ianuarie 1959 se împlinesc 100 de ani de la Unirea Ţării Romî­­neşti cu Moldova, eveniment de mare însemnătate istorică în viaţa poporu­lui nostru, în procesul de făurire a statului romín de sine stătător, în dezvoltarea socială a Rom­âniei. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín și Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Ro­míne au hotărît ca Unirea Țărilor Ro­míne să fie aniversată ca o mare sărbătoare naţională. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri stabileşte con­stituirea „Comitetului pentru sărbăto­rirea a 100 de ani de la Unirea Ţă­rilor Române“ care va adopta pe baza prevederilor hotărîrii planul detailat al manifestărilor aniversării acestei date memorabile. De asemenea se vor constitui co­mitete regionale, raionale şi orăşe­neşti pentru sărbătorirea Centenaru­lui Unirii Ţărilor Române. In ziua de 24 ianuarie 1959 va a­­vea loc o şedinţă solemnă închinată Centenarului Unirii. In regiuni, raioane şi în oraşele de subordonare regională şi raională vor avea loc în ziua de 24 ianuarie sesiuni ale sfaturilor populare pentru sărbătorirea Centenarului Unirii Ţă­rilor Române, la care vor fi invitaţi oameni ai muncii din regiunea, raio­nul sau oraşul respectiv. Academia Republicii Populare Ro­míne va organiza la Bucureşti o se­siune ştiinţifică consacrată Unirii. Institutele de istorie din Bucureşti, Iaşi şi Cluj ale Academiei R.P. Ro­míne vor organiza sesiuni ştiinţifice cu aceeaşi temă. Sub îngrijirea Aca­demiei R.P. Romine vor apare o cu­legere de studii despre Unire şi două volume de documente istorice. In întreaga ţară vor fi organizate mari serbări populare consacrate Cen­tenarului Unirii. In cluburi muncitoreşti, în cămine culturale, şcoli, instituţii de învăţă­­mînt superior şi unităţi militare, se vor organiza conferinţe, manifestări cultural-artistice, serbări ale tinere­tului şi pionierilor. Se va organiza „Muzeul Unirii“ în Bucureşti şi se va inaugura „Muzeul Unirii“ din Iaşi. Piaţa „28 Martie" din oraşul Bucu­reşti va primi denumirea de „Piaţa Unirii”. In această piaţă se va ridica un monument al Unirii Ţărilor Ro­mâne. Şcoala medie din oraşul Focşani, care a purtat la început numele de „Alex. I. Cuza“, transformată apoi de regimul burghezo-moşieresc în liceul „Carol I“, va purta pe viitor vechiul său nume: Şcoala medie „Alex. I. Cuza“. Pe edificiile şi locurile legate de evenimentul Unirii vor fi aşezate plăci comemorative. Ministerul Transporturilor şi Tele­comunicaţiilor va emite o serie de timbre comemorative „Centenarul Uni­rii Ţărilor Române“. Ziua de 24 ianuarie 1959 va fi zi nelucrătoare. O lucrare valoroasă Un colectiv de cercetători de la reactorul atomic din centrul de cer­cetări nucleare al Institutului de fizi­că atomică al Academiei R.P. Romine a realizat anul acesta lucrarea inti­tulată „Titrări radiometrice cu com­­plexori“. Această lucrare tratează despre noi posibilități de utilizare a izotopilor radioactivi în domeniul chi­miei analitice. Metoda descoperită de cercetători permite extin­derea anali­zei chimice cu izotopi radioac­tivi la o serie de elemente la care aplicarea metodelor cunoscute pînă acum întîmpină greutăți. Cu ajutorul noii metode s-a făcut analiza calciu­lui, stronţiului, zincului, cuprului, magneziului etc. Plenara lărgită a C. C. al Crucii Roşii Marţi a avut loc plenara lărgită a C.C. al Crucii Roşii a R.P. Romíne. Dr. Octavian Belea, preşedintele C.C. al Crucii Roşii a R.P. Romine, a prezentat proiectul de măsuri pri­vind extinderea activităţii de Cruce Roşie în anul 1959, în lumina docu­mentelor Plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie. Plenara a adoptat o serie de mă­suri care să ducă­­in anii viitori la îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii oa­menilor muncii. (Agerpres) ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL IV—Nr. 1466 Miercuri 24 decembrie 1958 4 pagini 20 bani La O.A.C. „30 Decembrie“ din comuna Dridu 27.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar „Putem şi trebuie să luăm toate măsurile pentru dezvoltarea culturii sfeclei de zahăr, cât şi pentru mă­rirea capacităţilor de producţie, ast­fel ca în 1960 importul de zahăr să fie lichidat, iar în anul 1964 să a­­jungem la un consum de zahăr de 20 kg socotit pe cap de locuitor, faţă de 5,5 kg cit era în 1938 — şi să dispunem in acelaşi timp de în­semnate cantităţi pentru export“ — arată tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în Expunerea făcută la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 26—28 noiem­brie a.c. Pentru aceasta, vor trebui extinse suprafeţele cultivate cu sfeclă de za­hăr (în special în zonele deosebit de favorabile şi în jurul fabricilor de zahăr) şi mărită producţia medie la hectar prin aplicarea regulilor reco­mandate de agrotehnică (arături de toamnă, îngrăşăminte, lucrări de în­treţinere, irigaţii). Practica a demonstrat cu prisosin­ţă că acele gospodării agricole colec­tive şi întovărăşiri care au respectat aceste reguli au obţinut producţii mari de sfeclă de zahăr, realizînd în acelaşi timp importante venituri. Astfel, în acest an, gospodăria agri­colă colectivă „30 Decembrie" din co­muna Dridu, raionul Urziceni, a a­­vut o producţie medie de 27.000 kg sfeclă la ha. Producţia amintită a fost uşor de realizat întrucît colectiviştii din comuna Dridu au aplicat la timp toate lucrările cerute de cultura res­pectivă. Pe suprafaţa irigată, media obţinută a fost mult mai mare: 38.000 kg la ha. Veniturile înregistrate de la cultura sfeclei de zahăr sînt în valoare de 43.000 lei. Dar în afară de bani, colectiviştii au mai primit 1.462 kg zahăr, iar coletele rămase de la sfe­clă au putut fi folosite în alimenta­ţia animalelor. In anul 1959, gospodăria agricolă colectivă „30 Decembrie“ din comu­na Dridu va realiza venituri şi mai mari. Şi aceasta din două motive: suprafaţa ocupată cu sfeclă de za­hăr va creşte cu încă 4 ha iar pro­ducţia la hectar va fi simţitor spo­rită datorită faptului că irigațiile vor fi folosite pe scară mult mai largă. i. C. Reducerea consumului specific în atenţia colectivului Nu este un lucru chiar aşa de uşor ca din aceeaşi cantitate de materie primă să obţii o producţie mai mare şi de calitate bună. Ţi se cere, in primul rînd, să posezi cît mai multe cunoştinţe, un înalt spirit gospodă­resc, iniţiativă în ce priveşte folosi­rea mai raţională a materiei prime şi materialelor pe care le întrebuin­ţezi în fabricaţie. Aceste calităţi se întîlnesc şi la tîmplarii de la fabrica de mobilă din Budeşti. Dar ca să ajungă să merite această caracterizare, ei au trebuit mai întîi să desfăşoare o muncă stă­ruitoare. Cotitura cea mai mare au făcut-o în privinţa ridicării nivelului profesional. Prin conferinţe ţinute de tehnicianul Băncescu Pantelimon, prin ajutorul muncitorilor fruntaşi acordat celor rămaşi în urmă în îndeplinirea sarcinilor de plan, s-a ajuns, în decurs de cîteva luni, la un avînt general în producţie. De aici, o serie de re­zultate bune. Primul, naşterea unor iniţiative pe linia folosirii mai raţio­nale a materiei prime. Tîmplarul Ion Diaconu a lansat chiar o chemare „Nici un centimetru de material lem­nos să nu fie irosit“. De atunci, pro­centul de deşeuri a început să scadă, iar lună de lună, din aceeaşi canti­tate de materie primă s-a obţinut mai multă mobilă Succesele frumoase obţinute în re­ducerea consumului de material lem­nos, au constituit obiectul mai mul­tor analize în consfătuirile de pro­ducţie. In urma acestor consfătuiri la propunerile muncitorilor s-au redus normele de consum pe obiecte. Impor­tantă este măsura luată de colectiv şi anume de a se schimba metoda de croire a materialului lemnos. înain­te, fiecare şef de echipă croia şifo­nierul, studioul, etc. după procedeul său propriu. Din trimestrul I a.c. s-a trecut însă la foosirea unei metode obţinut economii de 115 m.p. stofă pentru studiouri. Dar reducerea consumului se referă nu numai la folosirea cît mai chib­zuită a materiei prime ci şi a ma­terialelor. Economisirea la comanda mai sus amintită a 625 kg arcuri pentru studiouri, a 20.000 bucăţi şu­ruburi, a 100 kg sfoară de legat, a 50 kg ulei de parafină etc. socotite la prima vedere mărunte, sînt tot suc­cese obţinute de colectiv în lupta pen­tru micşorarea consumului de materii prime şi materiale. Interesant e că prin reducerea con­sumului de materii prime şi materiale, tîmplarii din Budeşti au izbutit să confecţioneze mobilă la un preţ de cost mai mic decît cel planificat, In ultimele luni, de pildă, la o comandă de 30 de birouri, s-a redus preţul de cost pe bucată de la 6,35,85 lei la 529,20 Iei. In general, o garnitură de mobilă compusă dintr-un studio, şifo­nier, dulap cu vitrină, o masă şi 4 scaune s-a realizat în acest an la fa­brica din Budeşti, la un preţ de cost mai mic decît cel planificat cu 4,1 la sută, ceea ce echivalează cu eco­nomii în sumă de peste 100.000 lei. Realizarea unei mobile mai ieftine şi de calitate tot mai bună este preo­cuparea de bază a acestui colectiv. Grăitoare în această privinţă sînt mă­surile pe care tîmplarii le-au luat pentru 1959. In primul rînd, în tri­mestrul I al anului viitor, aci va intra în funcţiune o uscătorie mecanică cu ajutorul căreia materialul lemnos va fi mai bine prelucrat iar centrala ter­mică ale cărei lucrări se vor termina in curînd, va asigura o mai bună desfăşurare procesului de producţie. Cu prilejul dezbaterilor care au avut loc pe marginea Expunerii tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 26—28 noiem­brie a.c. tîmplarii din Budeşti au pro­pus numeroase măsuri pentru reali­zarea în 1959 a unei producţii mai mari de mobilă şi de bună calitate. M. IBOVEANU IARNA IN MUNŢI Revelionul la cabană • Călătorii pentru studenţi şi elevi • Cartea tuturor obiectivelor turistice P­eisajul alpin se răsfaţă în straie atrăgătoare, pline de farmec, de-a lungul tuturor anotimpuri­lor. Spre deosebire de celelalte forme de relief, cum ar fi de exemplu m­a­­rea, pe plajele căreia sîntem atraşi doar în zilele toride, muntele ne in­cintă privirile atît în lunile de v arşiţă cît şi în sezonul „potecilor albe". Pe cărările munţilor noştri au apă­rut nu de mult alpiniştii, turiştii de toate vîrstele şi alţi vizitatori pentru inaugurarea ciclurilor de excursii şi a sporturilor de sezon pe toată durata noului anotimp. Pe adresa Institutului meteorologic sosesc zilnic nenumărate solicitări te­lefonice prin care excursioniştii şi iu­bitorii sporturilor de iarnă se intere­sează cu nerăbdare pentru a afla prognoza timpului, situaţia atmosferi­că din munţi şi unde a căzut prima zăpadă. Şi iată că spre cota 1800 au pornit primele grupuri de sportivi şi amatori. Vestea că în munţi se schia­ză a umplut de bucurie inimile tutu­ror tinerilor iubitori ai acestui sport al curajului şi rezistenţei. Dar şi pe cei care nu schiază , aşteaptă pentru zilele viitoare o plă­cută vacanţă în munţi. Asociaţia turiştilor din R.P.R., prin Biroul de Turism şi Excursii Bucu­reşti, organizează pînă la 4 ianuarie 1959 o serie de călătorii în diferite colţuri alpine ale ţării. Vom putea astfel petrece revelionul la cabanele din Valea Prahovei, Muntele Roşu, O­­­­raşul Stalin, etc. In Valea Prahovei ■ au fost amenajate în vederea revelio­­­nului cabanele Predeal, Cioplea, Clă­­­bucet, Susai, Trei Brazi, Poiana Se­­i­cuilor, Buşteni, Căminul alpin, Caba­­­na nouă, Diham, Sinaia, Piscul Cîine­­i lui, Vîrîul cu dor. Costul unei călă­torii în care intră şi cazarea la a­­ceste cabane, este de 66 lei. Plecările , spre Valea Prahovei vor avea loc la­­ 31 decembrie ora 16,30 şi înapoierea , pe ziua de 4 ianuarie 1959. Spre O­­­­­aşul Stalin, plecarea va avea loc pe ziua de 31 decembrie ora 16,38 și înapoierea pe data de 4 ianuarie 1959. Costul acestei călătorii plus cazarea este de 77 lei. Spre Muntele Roşu, ple­carea va avea loc la 31 decembrie la ora 14,40, costul călătoriei plus caza-­­ rea fiind de 73 lei. , Pe lingă organizarea revelionului la , cabanele noastre. Biroul de Turism­­ şi Excursii Bucureşti organizează pen­­­­tru vacanţa de iarnă a studenţilor şi şcolarilor călătorii turistice de mai­­ multe zile în cele mai diferite puncte pitoreşti ale ţării. Studenţii şi şcolarii­­ se pot înscrie în grupuri colective iar înscrierea trebuie făcută din vreme pentru a evita aglomerările. In ajutorul tuturor turiştilor şi­­ excursioniştilor Biroul de Turism şi Excursii Bucureşti pune la dispoziţie­­ o carte deosebit de interesantă intitu­­­­lată „Ghidul marcajelor turistice". In­­ trecut, tineretul dornic să străbată meleagurile pitoreşti ale patriei, îşi alcătuia schiţa de drum a unei excursii, iar pe traseele respective întîlnea un sistem de marcaj defectuos, semne deteriorate care nu puteau fi drume­ţului de nici­ un ajutor. Noua carte apărută recent, frumos cartonată şi ti­părită în condiţii deosebite, descrie un număr de cîteva sute de trasee, pu-. nînd la îndemîna tineretului mii şi mii de kilometri de poteci furişate la adăpostul stîncilor, de-a lungul chei­lor sau căţărate pe culmi semeţe. Ghi­dul marcajelor tu­ristice ne prezintă fiecare teritoriu tu­ristic, masiv sau munte, explicarea tuturor semnelor fi­ind însoţită de un index alfabetic care ne arată cu exacti­tate, fiecare obiec­tiv împreună cu drumurile ce le a­vem de străbătut. Cu ajutorul unui a­semenea ghid ne putem petrece în munţi o vacanţă plăcută. A. STAICU In munții Piatra Craiului. O zi printre colectiviştii d­in Radu J­egnu A­m poposit în comuna Radu Negru primăvara cînd semănătorii îm­­pînzeau ogoarele, vara la sece­rişul griului şi toamna pe la vremea culesului viilor. Iarna însă n-am in­trat niciodată în comuna aceasta si­tuată în inima Bărăganului. Iată că într-o zi de iarnă mi s-a oferit prilejul să fiu în mijlocul locuitorilor acestei comune. Gospodăria colectivă e mare, puter­nică şi înfloritoare. Numără 584 de fa­milii. Pămîntul se întinde pe 2.620 hectare, iar numărul animalelor depă­şeşte cîteva mii de capete. Cît priveşte fondul de bază, acesta a trecut de mult de 1.500.000 lei şi este în continuă creştere. Am întîlnit multe aspecte din acti­vitatea pe care o desfăşoară colecti­viştii într-o zi de iarnă. Din ele am spicuit doar cîteva, cele mai semnifi­­cative. IARNA... PLUGURILE ARA Am intrat în comună prin poarta dinspre miază-zi pe la punctul Lunca. Aci am întîlnit vreo 120 de pluguri care arau de zor. Vremea frumoasă care s-a menţinut pînă în ultimul timp a permis colectiviştilor să execute pe în­treaga suprafaţă arabilă alături adinei. — In 1958 în ciuda lipsei de ploi şi a grindinii care s-a abătut am reali­zat o producţie de 1950 kg. porumb boabe la ha, remarca un colectivist. Aceasta pentru că primăvara am însă­­mînţat porumbul în teren bine pregătit. I-am lăsat pe harnicii colectivişti să întoarcă mai departe brazdele reavane din pămînt negru şi gras ca untul şi am pornit spre sat. FAMILIA LUI MIHAI COMŞA ESTE MULŢUMITĂ împreună cu tînărul socotitor Virgil Nicolae am pornit spre casa lui Mihai Comşa, unul dintre fruntaşii gospodă­riei. De-abia am dat colţul uliţei şi în­soţitorul mi-a şi spus: — Vedeţi casa aceea frumoasă de zid, acolo locuieşte colectivistul Mi­hai Comşa. In curte doi flăcăiaşi tru­deau să doboare un pom uscat. Femeia se învrednicea cu curăţenia casei. Pe Alihai Comşa nu l-am găsit acasă, era plecat la cooperativă să­­cumpere unele lucruri pentru copii,, căci are nici mai mult, nici mai puţin de 8 feciori. Am stat de vorbă cu tovarăşa Gher­ghina Comşa despre viaţa pe care o trăieşte familia aceasta atît de nume­roasă. Gospodina mi-a răspuns fără ocol. — Sintem­ mulţumiţi că în gospodă­ria colectivă cîşti­găm bine, pe măsura muncii noastre. In alte vremuri o fa­milie cu 8 copii, deci cu 10 guri la masă ar fi făcut greu faţă traiului. Pe cînd noi sîntem îmbrăcaţi bine, hră­niţi şi pe deasupra în ultimii trei ani am construit două case de zid. Una pentru noi cei bătrîni, alta, pentru Gheorghiţă, feciorul nostru cel mai mare pe care l-am căsătorit iarna tre­cută. Am aflat atunci că familia lui Mi­­hai Comșa care a realizat 1.050 zile­­muncă, a primit în acest an de la gos­podăria colectivă 7014 kg. grîu,­­po­rumb și orz la un loc, 102 kg. ceapă, 18 kg. zahăr, 10 kg. lînă, fasole, ulei, brînză, bumbac fire și pe deasupra 7.350 lei. Iată deci motivele pentru care fami­lia lui Mihai Comşa este mulţumită 87 VAGOANE CEREALE CONTRACTATE CU STATUL In anul 1958 colectiviştii din co­muna Radu Negru au vîndut statului pe bază de contracte 52 vagoane grîu, porumb şi floarea soarelui pentru care au încasat aproape 650.000 lei. In acest fel ei au avut posibilitatea să împartă la fiecare zi muncă cîte 7 lei. Pentru anul 1959, contractul prevede livrarea către stat a unei cantităţi de 87 va­goane cereale după cum urmează: 32 vagoane grîu, 38 vagoane porumb şi 17 vagoane floarea soarelui. Pentru a­­ceste cantităţi ei vor încasa peste 1.200.000 lei. Colectiviştii au hotărît majorarea contractului pe 1959 faţă de 1958 cu 35 vagoane pentru faptul că ei ştiu din proprie experienţă cît de mari sînt a­­vantajele pe care le reprezintă contrac­ţiile cu statul. SECTORUL ZOOTEHNIC VA CUNOAŞTE O MARE DEZVOLTARE In aceste zile din pragul unui nou an, colectiviştii îşi întocmesc planul de producţie pe 1959. Expunerea tovară­şului Gh. Gheorghiu-Dej făcută la plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 no­iembrie 1958 a constituit un nou im­bold în muncă pentru colectiviştii din Radu Negru, care au trecut la întoc­­­­mirea planului de producţie, urmărind­­ ca în anul ce vine gospodăria colec­tivă să devină mai puternică, dînd ast­fel viaţă sarcinilor trasate de partid. Tovarăşul inginer Ion Şandru cu­ şi tovarăşul Coman Răducanu ajutor de contabil, mi-au arătat cu ajutorul cifre­lor deocamdată cît de mult se va dez­volta sectorul zootehnic în anul 1959. Numărul taurinelor va creşte de la 124 capete la 296. Demn de remarcat că în loc de 31 vaci este sînt în prezent, la sfîrşitul anului 1959 gospodăria colec­tivă va avea 148 de vaci. Porcinele vor creşte la 443 capete, ovinele la 1754, iar păsările la 2700 capete. S-a prevăzut să se realizeze din sectorul zootehnic venituri băneşti de aproximativ 400.000 lei. In anul 1959 construcţiile vor cu-­­ noaşte o mare dezvoltare. Se vor înălţa cu fonduri proprii două grajduri, o ma- ‘ ternitate pentru scroafe, două coteţe de păsări, două pătule şi un siloz. Aceasta însemnează că sectorul zootehnic al gospodăriei agricole colective „Drum nou" va cunoaşte o mare dezvoltare. ★ Iată numai cîteva aspecte culese din gospodăria agricolă colectivă „Drum nou". Toate însă au o deosebită semni­ficație, căci vorbesc despre dezvoltarea tot mai rapidă a gospodăriei colective despre traiul tot mai îndestulat pe care îl duc colectiviștii. SANDU CERNEA unice asupra căreia s-a căzut de a­­cord în urma unei analize minuţi­oase la care au participat mai mulţi muncitori fruntaşi şi tehnicieni din fabrică. Noua metodă constă în fo­losirea şabloanelor la croirea pieselor. Cu ajutorul ei a fost cu putinţă ca deşeurile să scadă la croirea unui stu­dio cu 25 la sută, la un dulap cu 18 la sută iar la mese şi scaune să se reducă aproape complet. Este conclu­dent în această privinţă, următorul exemplu: la o comandă de 450 stu­diouri, 450 şifoniere, 328 vitrine şi 286 mese, timplarii de aici au obţi­nut economii de 18,17 lac. panel de fag, 2 m.c. placaj de fag, 4 mc. che­restea de brad şi 12 m.c. fag fiert. Cele mai frumoase economii le-au ob­ţinut muncitorii Constantin Turdici şi Aurel Ciocîrlan. Tot printr-o croire mai atentă s-au PROLETAR! PIU TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ! Se extind suprafeţele cultivate cu orez Orezul s-a dovedit o plantă pre­ţioasă, care găseşte în regiunea Bucu­reşti condiţii prielnice pentru o bună vegetaţie, răsplătind astfel din belşug munca celor ce-i cultivă. In 1959, după datele centralizate la secţia agricolă a sfatului popular regional, suprafaţa cul­tivată cu orez va creşte la circa 8000 ha., faţă de 5000 ha. în anul 1957. Prin munca organelor tehnice a şi fost identificată o suprafaţă de 3763 ha. ce oferă condiţii favorabile înfiin­ţării de noi orezarii. In numeroase gospodării colective s-a şi păşit la efec­tuarea amenajărilor pentru irigarea te­renurilor. Cele mai mari suprafeţe au fost identificate în raioanele Olteniţa, Urziceni şi Slobozia. L­A G. A. S. O ROS G.A.S. Roşia a realizat şi depăşit planul de producţie la lăptie ori multe mii de litri. In clişeu, un aspect din secţia de prelucrare a laptelui. Tineretul contribuie la obţinerea de realizări obşteşti Sub conducerea organizaţiilor de partid, tineretul satelor şi comunelor raionului Roşiori, contribuie zi de zi la obţinerea de noi şi importante re­alizări pe tărim obştesc, iată citeva dintre ele: FRUNTAŞI LA COLECTAREA FIERULUI VECHI In ultimul timp organizaţiile U.T.M. au­ intensificat munca pentru colec­tarea fierului vechi, ţapt care a fă­cut ca de curind pe întreg raionul să se predea pentru re­condiţionare peste 20.000 kg. fier vechi. Pină in prezent fruntaşi in colectarea fieru­lui vechi sint me­mbrii organizaţiei Ul.T.M. de la depoul C.F.R. care au predat 12.000 kg., organizaţiile U.T.M. din comuna Zimboleasca şi de la G.A.C. Belitori. BRIGĂZILE UTEMISTE DE MUNCA PATRIOTICA Cele 50 de brigăzi utemiste de muncă patriotică existente in raion au adus o contribuţie deosebită la intensificarea lucrărilor şi darea in folosinţă a unor noi localuri de şcoală şi cămine culturale. Astfel, brigăzile din comunele Balaciu şi Peretu au depus o muncă susţinută pentru ca localurile de şcoală din satele Căţeleşti şi Băricea să fie date în folosinţă in această toamnă. AU AMENAJAT UN DRUM 30 de tineri din satul Gheorghe Doja şi 40 de tineri din satul Merigoaia­­mobilizaţi de organizaţi­ile U.T.M­ din satele respective au muncit voluntar pentru amenajarea drumului ce leagă cele două sate. Cărind piatră, imprăştiind-o şi să­­pind şanţuri, aceşti tineri au ame­najat peste 6 km. de şosea. PESTE 100 NOI DIFUZOARE La GA.S. Dobroteşti, numai la 3 kilometri de comuna Beuca e­­xistă o staţie de radioamplificare. Sub conducerea organizaţiei de par­­tid 60 de tineri mobilizaţi de orga­nizaţia U.T.M. din Beuca au pornit la muncă voluntară. Din resurse lo­­cale au procurat stilpi şi au intins reţeaua pină in comună■ Datorită acestui lucru astăzi peste 100 de familii de întovărăşiţi din comuna Beuca au difuzoare. Lucrările con­tinuă. S-au evidenţiat în această muncă tinerii Petre Perniu, Marin Macău, Constantin Pană și alții. in curînd activitatea culturală se va desfăşura in noul cămin - decembrie şi tot­uşi nu ninge. Vre­mea este frumoasă şi continuă a se menţine astfel. Constructorii T.R.C.L. Bucureşti, întreprinderea 2 Construcţii folosesc la maximum acest timp. Do­resc să isprăvească înainte de 30 De­cembrie noul cămin cultural din co­muna Slobozia Moară, raionul Răcari Această dată nu-i un simplu pronos­tic dacă privim ritmul in care se exe­cută construcţia şi stadiul la care au ajuns lucrările. Şi mai ales nu tre­buie să uităm entuziasmul cu care participă tineretul din comună la mun­cile voluntare. Organizaţia U.T.M. din Slobozia-Moară, îndrumată de organi­zaţia de partid, a format in rindul ti­neretului brigăzi de muncă patriotică. Aceste brigăzi s-au şi apucat de trea­bă. Astfel in ziua de 14 decembrie şiruri de căruţe pline de pămint şi nisip străbăteau Slobozia-Moară in­­dreptindu-se spre cămin însoţite de tineretul satului. Tinerii din comună sint interesaţi in mod deosebit să grăbească terminarea căminului. Aici işi vor putea desfăşura in mai bune condiţiuni decit in căminul provizoriu existent activitatea cultural-educativă De asemenea şi locuitorii mai virstnici au interes ca activitatea culturală să fie şi mai intensă. Şi in prezent în comuna Slobozia Moară se desfăşoară o vie activitate culturală. Iată cîteva din obiectivele urmărde Transformarea socialistă a agricol­­­turii, educarea patriotică a ţărănimii muncitoare, popularizarea ştiinţei, etc Conferinţele pe tema transformării so­cialiste a agriculturii sunt elaborate de un colectiv care se străduie să le facă cit mai concrete, şi legate de speci­ficul comunei. Au fost ţinute pină a­­cum conferinţele „Să efecuăm toate muncile in comun in cadrul întovără­şirilor din comună", „Cum să ne pro­ducem răsaduri In gospodărie" şi al­tele. Odată pe lună, in prima miercuri după întii ale lunii are loc in cadrul căminului o „seară culturală". Progra­mul este susţinut de echipele artistice din comună. Aceste seri se bucură de multă popularitate in rindurile ce­tăţenilor. Conducerea căminului consultindu-se cu organizaţia de partid şi sfatul popular a hotărît să organizeze o ex­cursie cu un grup de 12 ţărani mun­citori in regiunea Constanţa. Cu acest grup de ţărani se vor face vizita in G.A.C. şi întovărăşiri pentru a cu­noaşte concret avantajele şi superio­ritatea agriculturii socialiste. Ex­cursia este planificată pentru luna ianuarie. De curînd s-a deschis în cadrul căminului un cerc agrozootehnic la care participă peste 50 de ţărani mun­citori. In cadrul cercului au fost ţi­nute lecţiile: „îngrijirea culturilor de toamnă ieşite în primăvară“, „Morva la animale şi combaterea ei" şi des­pre „Insăminţările artificiale la anima­le". Cursurile suscită interes deosebit in rindurile ţăranilor participanţi, fiindu-le de mult folos. Unii din ei au cerut lecţii cu specific local şi de sezon, care să se refere la munci­le agricole pe timpul iernii. Activitate rodnică in cadrul cămi­nului cultural din comuna Slobozia- Moară duce şi cercul de gospodărie casnică condus de învăţătoarea Iulie­­ta Popescu ajutată de Maria Petre şi altele. La acest cerc participă un nu­măr de circa 40 de femei. Lecţiile se ţin în fiecare joi după amiază şi cu­­prind sfaturi de igienă, artă culinară, economie casnică. Gospodinele au căl­pătat aici cunoştinţe folositoare prii­vind prepararea conservelor de iarnă, alcătuirea diferitelor meniuri, prăji­turi, dulceţuri, precum şi alte nume­roase sfaturi. Ultimele lecţii s-au refe­rit la împărţirea şi selecţionarea căr­nii de porc, cum se pregătesc diferite preparate din ea etc. Acum se încearcă lecţii de cusături naţionale şi broderii. Ar mai trebui subliniată aici acti­vitatea echipelor artistice, care cuprind un mare număr de tineri. Echipa de teatru are in pregătire două piese. In curînd pentru desfăşurarea acti­vităţii culturale vor fi create condiţii mai bune. Noul local va fi terminat. Căminul va cuprinde o sală de tea­tru şi cinematograf cu circa 350 de locuri, o sală de bibliotecă, săli pentru diferite cercuri şi alte dependinţe ne­cesare echipelor de teatru, dans, cor, etc. N. BERTEANU

Next