Steagul Roşu, decembrie 1958 (Anul 4, nr. 1447-1472)
1958-12-24 / nr. 1466
Din viaţa nouă a satelor Acum, morie* Comună sau căiun, intilneşti semnele noului. Este rodul grijii p* ear* statul hasha democrat-popular 0 poartă oamenilor muncii. Şi in raionul Videle, ca In nenumărate raioane, aceste semne le vei intilni. S-au înălţat 60 de şcoli unde copiii prind tainele ştiinţei. O instituţie, mindrie a raionului Videle, a oamenilor muncii de aici, este complexul financiar (clişeul de sus) ce cuprinde Casa de Economii şi Consemnaţiuni, Banca Agricolă şi Banca de Stat De pildă prin Banca Agricolă a fost dată sub formă de împrumut gospodăriilor colective şi biopărăsirilor agricole suma de 1.549.353 lei. Dar gospodarii acestui raion fac dovada şi unor oameni chibzuiţi, căci cei 6.000 de deţinători ai libretelor C.E.C. au depus in cursul anului 1958 suma de 1.848.800 lei... Au fost construite şi amenajate in comunele raionului ca si la Videle 110 unități comerciale prin care in cursul anului 1958 s-au desfăcut mărfuri In valoare de 30.056.400 lei. Din cuşeul de jos una din aceste unități). Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri privind sărbătorirea Centenarului Unirii Ţărilor Române La 24 ianuarie 1959 se împlinesc 100 de ani de la Unirea Ţării Romîneşti cu Moldova, eveniment de mare însemnătate istorică în viaţa poporului nostru, în procesul de făurire a statului romín de sine stătător, în dezvoltarea socială a României. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín și Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romíne au hotărît ca Unirea Țărilor Romíne să fie aniversată ca o mare sărbătoare naţională. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri stabileşte constituirea „Comitetului pentru sărbătorirea a 100 de ani de la Unirea Ţărilor Române“ care va adopta pe baza prevederilor hotărîrii planul detailat al manifestărilor aniversării acestei date memorabile. De asemenea se vor constitui comitete regionale, raionale şi orăşeneşti pentru sărbătorirea Centenarului Unirii Ţărilor Române. In ziua de 24 ianuarie 1959 va avea loc o şedinţă solemnă închinată Centenarului Unirii. In regiuni, raioane şi în oraşele de subordonare regională şi raională vor avea loc în ziua de 24 ianuarie sesiuni ale sfaturilor populare pentru sărbătorirea Centenarului Unirii Ţărilor Române, la care vor fi invitaţi oameni ai muncii din regiunea, raionul sau oraşul respectiv. Academia Republicii Populare Romíne va organiza la Bucureşti o sesiune ştiinţifică consacrată Unirii. Institutele de istorie din Bucureşti, Iaşi şi Cluj ale Academiei R.P. Romíne vor organiza sesiuni ştiinţifice cu aceeaşi temă. Sub îngrijirea Academiei R.P. Romine vor apare o culegere de studii despre Unire şi două volume de documente istorice. In întreaga ţară vor fi organizate mari serbări populare consacrate Centenarului Unirii. In cluburi muncitoreşti, în cămine culturale, şcoli, instituţii de învăţămînt superior şi unităţi militare, se vor organiza conferinţe, manifestări cultural-artistice, serbări ale tineretului şi pionierilor. Se va organiza „Muzeul Unirii“ în Bucureşti şi se va inaugura „Muzeul Unirii“ din Iaşi. Piaţa „28 Martie" din oraşul Bucureşti va primi denumirea de „Piaţa Unirii”. In această piaţă se va ridica un monument al Unirii Ţărilor Române. Şcoala medie din oraşul Focşani, care a purtat la început numele de „Alex. I. Cuza“, transformată apoi de regimul burghezo-moşieresc în liceul „Carol I“, va purta pe viitor vechiul său nume: Şcoala medie „Alex. I. Cuza“. Pe edificiile şi locurile legate de evenimentul Unirii vor fi aşezate plăci comemorative. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor va emite o serie de timbre comemorative „Centenarul Unirii Ţărilor Române“. Ziua de 24 ianuarie 1959 va fi zi nelucrătoare. O lucrare valoroasă Un colectiv de cercetători de la reactorul atomic din centrul de cercetări nucleare al Institutului de fizică atomică al Academiei R.P. Romine a realizat anul acesta lucrarea intitulată „Titrări radiometrice cu complexori“. Această lucrare tratează despre noi posibilități de utilizare a izotopilor radioactivi în domeniul chimiei analitice. Metoda descoperită de cercetători permite extinderea analizei chimice cu izotopi radioactivi la o serie de elemente la care aplicarea metodelor cunoscute pînă acum întîmpină greutăți. Cu ajutorul noii metode s-a făcut analiza calciului, stronţiului, zincului, cuprului, magneziului etc. Plenara lărgită a C. C. al Crucii Roşii Marţi a avut loc plenara lărgită a C.C. al Crucii Roşii a R.P. Romíne. Dr. Octavian Belea, preşedintele C.C. al Crucii Roşii a R.P. Romine, a prezentat proiectul de măsuri privind extinderea activităţii de Cruce Roşie în anul 1959, în lumina documentelor Plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie. Plenara a adoptat o serie de măsuri care să ducăin anii viitori la îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii. (Agerpres) ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL IV—Nr. 1466 Miercuri 24 decembrie 1958 4 pagini 20 bani La O.A.C. „30 Decembrie“ din comuna Dridu 27.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar „Putem şi trebuie să luăm toate măsurile pentru dezvoltarea culturii sfeclei de zahăr, cât şi pentru mărirea capacităţilor de producţie, astfel ca în 1960 importul de zahăr să fie lichidat, iar în anul 1964 să ajungem la un consum de zahăr de 20 kg socotit pe cap de locuitor, faţă de 5,5 kg cit era în 1938 — şi să dispunem in acelaşi timp de însemnate cantităţi pentru export“ — arată tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în Expunerea făcută la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie a.c. Pentru aceasta, vor trebui extinse suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr (în special în zonele deosebit de favorabile şi în jurul fabricilor de zahăr) şi mărită producţia medie la hectar prin aplicarea regulilor recomandate de agrotehnică (arături de toamnă, îngrăşăminte, lucrări de întreţinere, irigaţii). Practica a demonstrat cu prisosinţă că acele gospodării agricole colective şi întovărăşiri care au respectat aceste reguli au obţinut producţii mari de sfeclă de zahăr, realizînd în acelaşi timp importante venituri. Astfel, în acest an, gospodăria agricolă colectivă „30 Decembrie" din comuna Dridu, raionul Urziceni, a avut o producţie medie de 27.000 kg sfeclă la ha. Producţia amintită a fost uşor de realizat întrucît colectiviştii din comuna Dridu au aplicat la timp toate lucrările cerute de cultura respectivă. Pe suprafaţa irigată, media obţinută a fost mult mai mare: 38.000 kg la ha. Veniturile înregistrate de la cultura sfeclei de zahăr sînt în valoare de 43.000 lei. Dar în afară de bani, colectiviştii au mai primit 1.462 kg zahăr, iar coletele rămase de la sfeclă au putut fi folosite în alimentaţia animalelor. In anul 1959, gospodăria agricolă colectivă „30 Decembrie“ din comuna Dridu va realiza venituri şi mai mari. Şi aceasta din două motive: suprafaţa ocupată cu sfeclă de zahăr va creşte cu încă 4 ha iar producţia la hectar va fi simţitor sporită datorită faptului că irigațiile vor fi folosite pe scară mult mai largă. i. C. Reducerea consumului specific în atenţia colectivului Nu este un lucru chiar aşa de uşor ca din aceeaşi cantitate de materie primă să obţii o producţie mai mare şi de calitate bună. Ţi se cere, in primul rînd, să posezi cît mai multe cunoştinţe, un înalt spirit gospodăresc, iniţiativă în ce priveşte folosirea mai raţională a materiei prime şi materialelor pe care le întrebuinţezi în fabricaţie. Aceste calităţi se întîlnesc şi la tîmplarii de la fabrica de mobilă din Budeşti. Dar ca să ajungă să merite această caracterizare, ei au trebuit mai întîi să desfăşoare o muncă stăruitoare. Cotitura cea mai mare au făcut-o în privinţa ridicării nivelului profesional. Prin conferinţe ţinute de tehnicianul Băncescu Pantelimon, prin ajutorul muncitorilor fruntaşi acordat celor rămaşi în urmă în îndeplinirea sarcinilor de plan, s-a ajuns, în decurs de cîteva luni, la un avînt general în producţie. De aici, o serie de rezultate bune. Primul, naşterea unor iniţiative pe linia folosirii mai raţionale a materiei prime. Tîmplarul Ion Diaconu a lansat chiar o chemare „Nici un centimetru de material lemnos să nu fie irosit“. De atunci, procentul de deşeuri a început să scadă, iar lună de lună, din aceeaşi cantitate de materie primă s-a obţinut mai multă mobilă Succesele frumoase obţinute în reducerea consumului de material lemnos, au constituit obiectul mai multor analize în consfătuirile de producţie. In urma acestor consfătuiri la propunerile muncitorilor s-au redus normele de consum pe obiecte. Importantă este măsura luată de colectiv şi anume de a se schimba metoda de croire a materialului lemnos. înainte, fiecare şef de echipă croia şifonierul, studioul, etc. după procedeul său propriu. Din trimestrul I a.c. s-a trecut însă la foosirea unei metode obţinut economii de 115 m.p. stofă pentru studiouri. Dar reducerea consumului se referă nu numai la folosirea cît mai chibzuită a materiei prime ci şi a materialelor. Economisirea la comanda mai sus amintită a 625 kg arcuri pentru studiouri, a 20.000 bucăţi şuruburi, a 100 kg sfoară de legat, a 50 kg ulei de parafină etc. socotite la prima vedere mărunte, sînt tot succese obţinute de colectiv în lupta pentru micşorarea consumului de materii prime şi materiale. Interesant e că prin reducerea consumului de materii prime şi materiale, tîmplarii din Budeşti au izbutit să confecţioneze mobilă la un preţ de cost mai mic decît cel planificat, In ultimele luni, de pildă, la o comandă de 30 de birouri, s-a redus preţul de cost pe bucată de la 6,35,85 lei la 529,20 Iei. In general, o garnitură de mobilă compusă dintr-un studio, şifonier, dulap cu vitrină, o masă şi 4 scaune s-a realizat în acest an la fabrica din Budeşti, la un preţ de cost mai mic decît cel planificat cu 4,1 la sută, ceea ce echivalează cu economii în sumă de peste 100.000 lei. Realizarea unei mobile mai ieftine şi de calitate tot mai bună este preocuparea de bază a acestui colectiv. Grăitoare în această privinţă sînt măsurile pe care tîmplarii le-au luat pentru 1959. In primul rînd, în trimestrul I al anului viitor, aci va intra în funcţiune o uscătorie mecanică cu ajutorul căreia materialul lemnos va fi mai bine prelucrat iar centrala termică ale cărei lucrări se vor termina in curînd, va asigura o mai bună desfăşurare procesului de producţie. Cu prilejul dezbaterilor care au avut loc pe marginea Expunerii tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie a.c. tîmplarii din Budeşti au propus numeroase măsuri pentru realizarea în 1959 a unei producţii mai mari de mobilă şi de bună calitate. M. IBOVEANU IARNA IN MUNŢI Revelionul la cabană • Călătorii pentru studenţi şi elevi • Cartea tuturor obiectivelor turistice Peisajul alpin se răsfaţă în straie atrăgătoare, pline de farmec, de-a lungul tuturor anotimpurilor. Spre deosebire de celelalte forme de relief, cum ar fi de exemplu marea, pe plajele căreia sîntem atraşi doar în zilele toride, muntele ne incintă privirile atît în lunile de v arşiţă cît şi în sezonul „potecilor albe". Pe cărările munţilor noştri au apărut nu de mult alpiniştii, turiştii de toate vîrstele şi alţi vizitatori pentru inaugurarea ciclurilor de excursii şi a sporturilor de sezon pe toată durata noului anotimp. Pe adresa Institutului meteorologic sosesc zilnic nenumărate solicitări telefonice prin care excursioniştii şi iubitorii sporturilor de iarnă se interesează cu nerăbdare pentru a afla prognoza timpului, situaţia atmosferică din munţi şi unde a căzut prima zăpadă. Şi iată că spre cota 1800 au pornit primele grupuri de sportivi şi amatori. Vestea că în munţi se schiază a umplut de bucurie inimile tuturor tinerilor iubitori ai acestui sport al curajului şi rezistenţei. Dar şi pe cei care nu schiază , aşteaptă pentru zilele viitoare o plăcută vacanţă în munţi. Asociaţia turiştilor din R.P.R., prin Biroul de Turism şi Excursii Bucureşti, organizează pînă la 4 ianuarie 1959 o serie de călătorii în diferite colţuri alpine ale ţării. Vom putea astfel petrece revelionul la cabanele din Valea Prahovei, Muntele Roşu, Oraşul Stalin, etc. In Valea Prahovei ■ au fost amenajate în vederea revelionului cabanele Predeal, Cioplea, Clăbucet, Susai, Trei Brazi, Poiana Seicuilor, Buşteni, Căminul alpin, Cabana nouă, Diham, Sinaia, Piscul Cîinei lui, Vîrîul cu dor. Costul unei călătorii în care intră şi cazarea la aceste cabane, este de 66 lei. Plecările , spre Valea Prahovei vor avea loc la 31 decembrie ora 16,30 şi înapoierea , pe ziua de 4 ianuarie 1959. Spre Oaşul Stalin, plecarea va avea loc pe ziua de 31 decembrie ora 16,38 și înapoierea pe data de 4 ianuarie 1959. Costul acestei călătorii plus cazarea este de 77 lei. Spre Muntele Roşu, plecarea va avea loc la 31 decembrie la ora 14,40, costul călătoriei plus caza- rea fiind de 73 lei. , Pe lingă organizarea revelionului la , cabanele noastre. Biroul de Turism şi Excursii Bucureşti organizează pentru vacanţa de iarnă a studenţilor şi şcolarilor călătorii turistice de mai multe zile în cele mai diferite puncte pitoreşti ale ţării. Studenţii şi şcolarii se pot înscrie în grupuri colective iar înscrierea trebuie făcută din vreme pentru a evita aglomerările. In ajutorul tuturor turiştilor şi excursioniştilor Biroul de Turism şi Excursii Bucureşti pune la dispoziţie o carte deosebit de interesantă intitulată „Ghidul marcajelor turistice". In trecut, tineretul dornic să străbată meleagurile pitoreşti ale patriei, îşi alcătuia schiţa de drum a unei excursii, iar pe traseele respective întîlnea un sistem de marcaj defectuos, semne deteriorate care nu puteau fi drumeţului de nici un ajutor. Noua carte apărută recent, frumos cartonată şi tipărită în condiţii deosebite, descrie un număr de cîteva sute de trasee, pu-. nînd la îndemîna tineretului mii şi mii de kilometri de poteci furişate la adăpostul stîncilor, de-a lungul cheilor sau căţărate pe culmi semeţe. Ghidul marcajelor turistice ne prezintă fiecare teritoriu turistic, masiv sau munte, explicarea tuturor semnelor fiind însoţită de un index alfabetic care ne arată cu exactitate, fiecare obiectiv împreună cu drumurile ce le avem de străbătut. Cu ajutorul unui asemenea ghid ne putem petrece în munţi o vacanţă plăcută. A. STAICU In munții Piatra Craiului. O zi printre colectiviştii din Radu Jegnu Am poposit în comuna Radu Negru primăvara cînd semănătorii împînzeau ogoarele, vara la secerişul griului şi toamna pe la vremea culesului viilor. Iarna însă n-am intrat niciodată în comuna aceasta situată în inima Bărăganului. Iată că într-o zi de iarnă mi s-a oferit prilejul să fiu în mijlocul locuitorilor acestei comune. Gospodăria colectivă e mare, puternică şi înfloritoare. Numără 584 de familii. Pămîntul se întinde pe 2.620 hectare, iar numărul animalelor depăşeşte cîteva mii de capete. Cît priveşte fondul de bază, acesta a trecut de mult de 1.500.000 lei şi este în continuă creştere. Am întîlnit multe aspecte din activitatea pe care o desfăşoară colectiviştii într-o zi de iarnă. Din ele am spicuit doar cîteva, cele mai semnificative. IARNA... PLUGURILE ARA Am intrat în comună prin poarta dinspre miază-zi pe la punctul Lunca. Aci am întîlnit vreo 120 de pluguri care arau de zor. Vremea frumoasă care s-a menţinut pînă în ultimul timp a permis colectiviştilor să execute pe întreaga suprafaţă arabilă alături adinei. — In 1958 în ciuda lipsei de ploi şi a grindinii care s-a abătut am realizat o producţie de 1950 kg. porumb boabe la ha, remarca un colectivist. Aceasta pentru că primăvara am însămînţat porumbul în teren bine pregătit. I-am lăsat pe harnicii colectivişti să întoarcă mai departe brazdele reavane din pămînt negru şi gras ca untul şi am pornit spre sat. FAMILIA LUI MIHAI COMŞA ESTE MULŢUMITĂ împreună cu tînărul socotitor Virgil Nicolae am pornit spre casa lui Mihai Comşa, unul dintre fruntaşii gospodăriei. De-abia am dat colţul uliţei şi însoţitorul mi-a şi spus: — Vedeţi casa aceea frumoasă de zid, acolo locuieşte colectivistul Mihai Comşa. In curte doi flăcăiaşi trudeau să doboare un pom uscat. Femeia se învrednicea cu curăţenia casei. Pe Alihai Comşa nu l-am găsit acasă, era plecat la cooperativă săcumpere unele lucruri pentru copii,, căci are nici mai mult, nici mai puţin de 8 feciori. Am stat de vorbă cu tovarăşa Gherghina Comşa despre viaţa pe care o trăieşte familia aceasta atît de numeroasă. Gospodina mi-a răspuns fără ocol. — Sintem mulţumiţi că în gospodăria colectivă cîştigăm bine, pe măsura muncii noastre. In alte vremuri o familie cu 8 copii, deci cu 10 guri la masă ar fi făcut greu faţă traiului. Pe cînd noi sîntem îmbrăcaţi bine, hrăniţi şi pe deasupra în ultimii trei ani am construit două case de zid. Una pentru noi cei bătrîni, alta, pentru Gheorghiţă, feciorul nostru cel mai mare pe care l-am căsătorit iarna trecută. Am aflat atunci că familia lui Mihai Comșa care a realizat 1.050 zilemuncă, a primit în acest an de la gospodăria colectivă 7014 kg. grîu,porumb și orz la un loc, 102 kg. ceapă, 18 kg. zahăr, 10 kg. lînă, fasole, ulei, brînză, bumbac fire și pe deasupra 7.350 lei. Iată deci motivele pentru care familia lui Mihai Comşa este mulţumită 87 VAGOANE CEREALE CONTRACTATE CU STATUL In anul 1958 colectiviştii din comuna Radu Negru au vîndut statului pe bază de contracte 52 vagoane grîu, porumb şi floarea soarelui pentru care au încasat aproape 650.000 lei. In acest fel ei au avut posibilitatea să împartă la fiecare zi muncă cîte 7 lei. Pentru anul 1959, contractul prevede livrarea către stat a unei cantităţi de 87 vagoane cereale după cum urmează: 32 vagoane grîu, 38 vagoane porumb şi 17 vagoane floarea soarelui. Pentru aceste cantităţi ei vor încasa peste 1.200.000 lei. Colectiviştii au hotărît majorarea contractului pe 1959 faţă de 1958 cu 35 vagoane pentru faptul că ei ştiu din proprie experienţă cît de mari sînt avantajele pe care le reprezintă contracţiile cu statul. SECTORUL ZOOTEHNIC VA CUNOAŞTE O MARE DEZVOLTARE In aceste zile din pragul unui nou an, colectiviştii îşi întocmesc planul de producţie pe 1959. Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej făcută la plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 a constituit un nou imbold în muncă pentru colectiviştii din Radu Negru, care au trecut la întocmirea planului de producţie, urmărind ca în anul ce vine gospodăria colectivă să devină mai puternică, dînd astfel viaţă sarcinilor trasate de partid. Tovarăşul inginer Ion Şandru cu şi tovarăşul Coman Răducanu ajutor de contabil, mi-au arătat cu ajutorul cifrelor deocamdată cît de mult se va dezvolta sectorul zootehnic în anul 1959. Numărul taurinelor va creşte de la 124 capete la 296. Demn de remarcat că în loc de 31 vaci este sînt în prezent, la sfîrşitul anului 1959 gospodăria colectivă va avea 148 de vaci. Porcinele vor creşte la 443 capete, ovinele la 1754, iar păsările la 2700 capete. S-a prevăzut să se realizeze din sectorul zootehnic venituri băneşti de aproximativ 400.000 lei. In anul 1959 construcţiile vor cu- noaşte o mare dezvoltare. Se vor înălţa cu fonduri proprii două grajduri, o ma- ‘ ternitate pentru scroafe, două coteţe de păsări, două pătule şi un siloz. Aceasta însemnează că sectorul zootehnic al gospodăriei agricole colective „Drum nou" va cunoaşte o mare dezvoltare. ★ Iată numai cîteva aspecte culese din gospodăria agricolă colectivă „Drum nou". Toate însă au o deosebită semnificație, căci vorbesc despre dezvoltarea tot mai rapidă a gospodăriei colective despre traiul tot mai îndestulat pe care îl duc colectiviștii. SANDU CERNEA unice asupra căreia s-a căzut de acord în urma unei analize minuţioase la care au participat mai mulţi muncitori fruntaşi şi tehnicieni din fabrică. Noua metodă constă în folosirea şabloanelor la croirea pieselor. Cu ajutorul ei a fost cu putinţă ca deşeurile să scadă la croirea unui studio cu 25 la sută, la un dulap cu 18 la sută iar la mese şi scaune să se reducă aproape complet. Este concludent în această privinţă, următorul exemplu: la o comandă de 450 studiouri, 450 şifoniere, 328 vitrine şi 286 mese, timplarii de aici au obţinut economii de 18,17 lac. panel de fag, 2 m.c. placaj de fag, 4 mc. cherestea de brad şi 12 m.c. fag fiert. Cele mai frumoase economii le-au obţinut muncitorii Constantin Turdici şi Aurel Ciocîrlan. Tot printr-o croire mai atentă s-au PROLETAR! PIU TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ! Se extind suprafeţele cultivate cu orez Orezul s-a dovedit o plantă preţioasă, care găseşte în regiunea Bucureşti condiţii prielnice pentru o bună vegetaţie, răsplătind astfel din belşug munca celor ce-i cultivă. In 1959, după datele centralizate la secţia agricolă a sfatului popular regional, suprafaţa cultivată cu orez va creşte la circa 8000 ha., faţă de 5000 ha. în anul 1957. Prin munca organelor tehnice a şi fost identificată o suprafaţă de 3763 ha. ce oferă condiţii favorabile înfiinţării de noi orezarii. In numeroase gospodării colective s-a şi păşit la efectuarea amenajărilor pentru irigarea terenurilor. Cele mai mari suprafeţe au fost identificate în raioanele Olteniţa, Urziceni şi Slobozia. LA G. A. S. O ROS G.A.S. Roşia a realizat şi depăşit planul de producţie la lăptie ori multe mii de litri. In clişeu, un aspect din secţia de prelucrare a laptelui. Tineretul contribuie la obţinerea de realizări obşteşti Sub conducerea organizaţiilor de partid, tineretul satelor şi comunelor raionului Roşiori, contribuie zi de zi la obţinerea de noi şi importante realizări pe tărim obştesc, iată citeva dintre ele: FRUNTAŞI LA COLECTAREA FIERULUI VECHI In ultimul timp organizaţiile U.T.M. au intensificat munca pentru colectarea fierului vechi, ţapt care a făcut ca de curind pe întreg raionul să se predea pentru recondiţionare peste 20.000 kg. fier vechi. Pină in prezent fruntaşi in colectarea fierului vechi sint membrii organizaţiei Ul.T.M. de la depoul C.F.R. care au predat 12.000 kg., organizaţiile U.T.M. din comuna Zimboleasca şi de la G.A.C. Belitori. BRIGĂZILE UTEMISTE DE MUNCA PATRIOTICA Cele 50 de brigăzi utemiste de muncă patriotică existente in raion au adus o contribuţie deosebită la intensificarea lucrărilor şi darea in folosinţă a unor noi localuri de şcoală şi cămine culturale. Astfel, brigăzile din comunele Balaciu şi Peretu au depus o muncă susţinută pentru ca localurile de şcoală din satele Căţeleşti şi Băricea să fie date în folosinţă in această toamnă. AU AMENAJAT UN DRUM 30 de tineri din satul Gheorghe Doja şi 40 de tineri din satul Merigoaiamobilizaţi de organizaţiile U.T.M din satele respective au muncit voluntar pentru amenajarea drumului ce leagă cele două sate. Cărind piatră, imprăştiind-o şi săpind şanţuri, aceşti tineri au amenajat peste 6 km. de şosea. PESTE 100 NOI DIFUZOARE La GA.S. Dobroteşti, numai la 3 kilometri de comuna Beuca există o staţie de radioamplificare. Sub conducerea organizaţiei de partid 60 de tineri mobilizaţi de organizaţia U.T.M. din Beuca au pornit la muncă voluntară. Din resurse locale au procurat stilpi şi au intins reţeaua pină in comună■ Datorită acestui lucru astăzi peste 100 de familii de întovărăşiţi din comuna Beuca au difuzoare. Lucrările continuă. S-au evidenţiat în această muncă tinerii Petre Perniu, Marin Macău, Constantin Pană și alții. in curînd activitatea culturală se va desfăşura in noul cămin - decembrie şi totuşi nu ninge. Vremea este frumoasă şi continuă a se menţine astfel. Constructorii T.R.C.L. Bucureşti, întreprinderea 2 Construcţii folosesc la maximum acest timp. Doresc să isprăvească înainte de 30 Decembrie noul cămin cultural din comuna Slobozia Moară, raionul Răcari Această dată nu-i un simplu pronostic dacă privim ritmul in care se execută construcţia şi stadiul la care au ajuns lucrările. Şi mai ales nu trebuie să uităm entuziasmul cu care participă tineretul din comună la muncile voluntare. Organizaţia U.T.M. din Slobozia-Moară, îndrumată de organizaţia de partid, a format in rindul tineretului brigăzi de muncă patriotică. Aceste brigăzi s-au şi apucat de treabă. Astfel in ziua de 14 decembrie şiruri de căruţe pline de pămint şi nisip străbăteau Slobozia-Moară indreptindu-se spre cămin însoţite de tineretul satului. Tinerii din comună sint interesaţi in mod deosebit să grăbească terminarea căminului. Aici işi vor putea desfăşura in mai bune condiţiuni decit in căminul provizoriu existent activitatea cultural-educativă De asemenea şi locuitorii mai virstnici au interes ca activitatea culturală să fie şi mai intensă. Şi in prezent în comuna Slobozia Moară se desfăşoară o vie activitate culturală. Iată cîteva din obiectivele urmărde Transformarea socialistă a agricolturii, educarea patriotică a ţărănimii muncitoare, popularizarea ştiinţei, etc Conferinţele pe tema transformării socialiste a agriculturii sunt elaborate de un colectiv care se străduie să le facă cit mai concrete, şi legate de specificul comunei. Au fost ţinute pină acum conferinţele „Să efecuăm toate muncile in comun in cadrul întovărăşirilor din comună", „Cum să ne producem răsaduri In gospodărie" şi altele. Odată pe lună, in prima miercuri după întii ale lunii are loc in cadrul căminului o „seară culturală". Programul este susţinut de echipele artistice din comună. Aceste seri se bucură de multă popularitate in rindurile cetăţenilor. Conducerea căminului consultindu-se cu organizaţia de partid şi sfatul popular a hotărît să organizeze o excursie cu un grup de 12 ţărani muncitori in regiunea Constanţa. Cu acest grup de ţărani se vor face vizita in G.A.C. şi întovărăşiri pentru a cunoaşte concret avantajele şi superioritatea agriculturii socialiste. Excursia este planificată pentru luna ianuarie. De curînd s-a deschis în cadrul căminului un cerc agrozootehnic la care participă peste 50 de ţărani muncitori. In cadrul cercului au fost ţinute lecţiile: „îngrijirea culturilor de toamnă ieşite în primăvară“, „Morva la animale şi combaterea ei" şi despre „Insăminţările artificiale la animale". Cursurile suscită interes deosebit in rindurile ţăranilor participanţi, fiindu-le de mult folos. Unii din ei au cerut lecţii cu specific local şi de sezon, care să se refere la muncile agricole pe timpul iernii. Activitate rodnică in cadrul căminului cultural din comuna Slobozia- Moară duce şi cercul de gospodărie casnică condus de învăţătoarea Iulieta Popescu ajutată de Maria Petre şi altele. La acest cerc participă un număr de circa 40 de femei. Lecţiile se ţin în fiecare joi după amiază şi cuprind sfaturi de igienă, artă culinară, economie casnică. Gospodinele au călpătat aici cunoştinţe folositoare priivind prepararea conservelor de iarnă, alcătuirea diferitelor meniuri, prăjituri, dulceţuri, precum şi alte numeroase sfaturi. Ultimele lecţii s-au referit la împărţirea şi selecţionarea cărnii de porc, cum se pregătesc diferite preparate din ea etc. Acum se încearcă lecţii de cusături naţionale şi broderii. Ar mai trebui subliniată aici activitatea echipelor artistice, care cuprind un mare număr de tineri. Echipa de teatru are in pregătire două piese. In curînd pentru desfăşurarea activităţii culturale vor fi create condiţii mai bune. Noul local va fi terminat. Căminul va cuprinde o sală de teatru şi cinematograf cu circa 350 de locuri, o sală de bibliotecă, săli pentru diferite cercuri şi alte dependinţe necesare echipelor de teatru, dans, cor, etc. N. BERTEANU