Steagul Roşu, februarie 1959 (Anul 5, nr. 1498-1521)
1959-02-01 / nr. 1498
ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL VI Nr. 1498 Duminică 1 februarie 1959 4 pagini 20 bani Lucrările celui de al XXI-lea Congres extraordinar al P.C.U.S. Şedinţa din după amiaza zilei de 30 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerpres).— TASS transmite : In şedinţa din după-amiaza zilei de 30 ianuarie a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care s-a deschis sub preşedinţia lui N. G. IGNATOV, primul a luat cuvîntul M. A. LAVRENTIEV, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., preşedintele filialei din Siberia a Academiei. El şi-a consacrat cuvîntarea sarcinilor care revin ştiinţei pentru înfăptuirea grandiosului plan de construire a comunismului în Uniunea Sovietică. Comitetul Central al partidului a felicitat nu o dată pe oamenii de ştiinţă şi le-a mulţumit pentru rezultatele obţinute, a spus M. A. Lavrentiev. Ştiinţa noastră a cucerit un loc de frunte în problemele cele mai importante. Mai avem, insă, mari rezerve care trebuie folosite îndeosebi în lumina noilor sarcini importante. Trebuie să realizăm o cit mai mare apropiere din punctul de vedere al conţinutului şi teritorial între ştiinţă, instituţiile de învăţămînt superior, industrie şi agricultură, a spus M. A. Lavrentiev. Este necesară o mai bună cooperare între institutele de cercetări, instituţiile de învăţămînt superior şi uzine. La organizarea unor noi centre ştiinţifice mari trebuie să li se asigure crearea unui complex de institute pentru principalele domenii ale ştiinţei teoretice moderne: matematica, mecanica, fizica, chimia, geologia. M. A. Lavrentiev a consacrat o mare parte a cuvîntării sale filialei din Siberia a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi problemelor de care se vor ocupa oamenii de ştiinţă de la acest important centru ştiinţific din răsăritul ţării. La acest centru au şi sosit peste 300 de colaboratori ştiinţifici din Moscova, Leningrad şi alte oraşe. In curînd vor sosi încă 400 de tineri specialişti. Chiar în acest an, constructorii vor da în folosinţă primele trei institute: de hidrodinamică, geologie şi fizică. Construcţia orăşelului ştiinţei se va termina în anul 1961. Oamenii de ştiinţă din Siberia vor lucra în special la studierea subsolului, elaborarea unor noi metode de prospectare a minereurilor, în problema folosirii aburului cald subteran, şi a apelor termale subterane şi la crearea de noi materiale sintetice. M. A. Lavrentiev a propus să se modifice organizarea planificării cercetărilor ştiinţifice, precum şi a sistemului de acordare a gradelor şi titlurilor ştiinţifice. El a arătat că este necesară sporirea exigenţei faţă de toţi oamenii de ştiinţă din ţară, pentru ca fiecare dintre ei să tindă să obţină rezultate cît mai mari în cercetările sale. Ştiinţa sovietică trebuie să fie strîns legată de sarcinile practice şi să răspundă zi de zi cerinţelor economiei naţionale. A luat apoi cuvîntul L. I. BREJNEV, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S. Cel de-al XXI-lea Congres al partidului va intra în istorie ca un jalon luminos care marchează intrarea patriei noastre socialiste în perioada de cea mai mare importanţă a dezvoltării ei — perioada construcţiei desfăşurate a comunismului —, a spus el. Vorbitorul a relevat că în raportul tov. N. S. Hruşciov sunt oglindite perspectivele grandioase ale dezvoltării ţării şi sunt elaborate totodată probleme extrem de importante ale ştiinţei marxist-leniniste. L. I. Brejnev a subliniat că succesele repurtate după cel de-al XX-lea Congres al partidului au apropiat ţara de comunism. Baza acestor succese o constituie faptul că în activitatea lor Comitetul Central şi întregul partid sunt călăuzite neabătut de marxismleninism, pe care îl aplică în mod creator. Vorbitorul a relevat, ca un exemplu de soluţionare creatoare a problemelor importante, reorganizarea conducerii industriei şi construcţiilor şi reorganizarea staţiunilor de maşini şi tractoare. Ca urmare a acestor măsuri au fost valorificate rezerve colosale ale economiei naţionale. Industria socialistă a început să lucreze mai bine, iar agricultura a făcut un salt gigantic în dezvoltarea ei, L. I. Brejnev a vorbit apoi despre zdrobirea grupului fracţionist Malenkov, Kaganovici, Molotov, Bulganin şi Şepilov. Viaţa însăşi, a subliniat el, l-a pus în situaţia de faliţi politici şi i-a aruncat peste bord. Vorbitorul a consacrat o mare parte a cuvîntării sale problemelor dezvoltării industriei grele. Pentru dezvoltarea acestei extrem de importante ramuri a industriei se investesc în cadrul planului septenal 700 de miliarde de ruble. In siderurgie se proiectează lărgirea şi reconstruirea unor întreprinderi în funcţiune. Totodată se vor construi noi uzine ca cele din Karaganda, Siberia de vest şi Taişet. L. J. Brejnev a subliniat că este inadmisibil să se întîrzie termenele lucrărilor de construcţie. Uzinele metalurgice de la Cerepoveţ şi Orsk- Halilovo sunt în construcţie de peste 10 ani şi totuşi acolo nu s-a organizat încă producţia de laminate. Această practică nu mai poate fi tolerată pe viitor şi este necesar ca ritmul lucrărilor de construcţie să fie accelerat. Pentru a arăta că această sarcină este cit se poate de realistă, L. I. Brejnev a dat următorul exemplu. Anul trecut au fost construite în ţară şapte furnale mari. Toate au fost date în funcţiune înainte de termen, iar construirea lor nu a durat mai mult de un an. Industrializarea lucrărilor de construcţie, transformarea şantierelor de construcţie în şantiere de montaj, va avea un rol important în accelerarea construirii de noi capacităţi în industria grea. In continuare, L. I. Brejnev a subliniat că metalul trebuie economisit în toate ramurile economiei. Pentru aceasta există posibilităţi uriaşe. S-a calculat, de exemplu, că pentru construirea unor rezervoare de ţiţei şi produse petrolifere cu o capacitate de 130—150 milioane metri cubi va fi nevoie de aproximativ 3,5 milioane tone de foi de oţel. Dacă aceste rezervoare vor fi construite din beton armat, lucru pe deplin posibil şi indicat, se vor putea economisi peste 1.500.000 tone de metal. Tot atîtea posibilităţi există şi în construcţii, în metalurgia prelucrătoare, în construcţia navală, în industria petrolului şi gazelor, în gospodăria comunală. L. I. Brejnev a subliniat în continuare că partidul în activitatea sa în domeniul construcţiei economiei socialiste s-a preocupat întotdeauna de progresul tehnic. Una din metodele înaintate în metalurgie este turnarea oţelului şi fontei cu folosirea oxigenului. Succesul acestei metode depinde în mare măsură de constructorii de maşini care trebuie să construiască mari instalaţii de oxigen. Un alt proces economic şi înaintat în metalurgie este producţia metalului cu folosirea gazelor naturale. Este necesar ca în industria aluminiului să se introducă metoda electrotermică, ceea ce permite economisirea unei treimi din cheltuielile capitale şi reduce cu 20 la sută cheltuielile de exploatare. Probleme tehnice importante sunt de asemenea obţinerea directă a fierului din minereu, cocsificarea neîntreruptă şi altele. L. 1. Brejnev a vorbit apoi despre sarcinii« folosirii rezervelor în economia naţională şi îndeosebi în metalurgie, despre sporirea continuă a productivităţii muncii. Coeficientul de folosire a furnalelor şi cuptoarelor Martin, în condiţiile în care lucrează acelaşi număr de muncitori principali, este la noi cu 25—30 la sută mai mare decit în S.U.A., a arătat vorbitorul. Dacă comparăm, însă, productivitatea muncii unui ramncitor cu calificarea medie se constată că la noi productivitatea muncii este mai scăzută. Acest lucru se intîmplă pentru că numărul de muncitori care lucrează la diferitele operaţiuni auxiliare, la lucrările de reparaţii şi anexe este mult mai mare la noi în ţară. Vorbitorul a subliniat că urmează să se desfăşoare o amplă muncă in vederea introducerii mecanizării şi automatizării, în vederea îmbunătăţirii continue a specializării şi cooperării întreprinderilor. Metalurgiştii sovietici, a spus L. I. Brejnev, au făcut un pas însemnat în ridicarea coeficientului de folosire a furnalelor şi cuptoarelor Martin. Dar experienţa unor întreprinderi fruntaşe, cum ar fi combinatele metalurgice din Magnitogorsk şi Nijnii Taghil, uzina „Zaporojstal“ şi altele atestă existenţa posibilităţii de a face un nou pas înainte în îmbunătăţirea folosirii agregatelor metalurgice. Este pe deplin realizabilă sarcina obţinerii unui coeficient de folosire a capacităţii furnalelor de minimum 0,70 şi a unei producţii de oţel la metru pătrat de suprafaţă utilă a cuptorului Martin de minimum 8,7 tone. în încheierea cuvîntării sale, L. I. Brejnev a spus: In planul septenal şi-a găsit expresia experienţa de mulţi ani a partidului şi poporului în construcţia socialistă. Ni se deschid perspective admirabile în domeniul construcţiei economice şi culturale, pe toţi ne aşteaptă o muncă mare şi pasionantă în domeniul înfăptuirii grandiosului plan economico-politic. Acest plan va genera un nou aflux de forţe creatoare ale poporului sovietic, îl va însufleţi pentru noi fapte măreţe. Muncitorii comunişti şi fără de partid, a spus A. M. RIBAKOVA, delegată la Congres, muncitoare la uzina de anvelope din Moscova, secretar al organizaţiei de partid de atelier, m-au rugat să transmit cele mai calde sentimente de dragoste şi ataşament faţă de partidul comunist şi să salut forul său suprem care s-a întrunit pentru a soluţiona cele mai importante probleme ale construcţiei comuniste. Reorganizarea conducerii industriei, a spus ea, a îmbunătăţit substanţial activitatea întreprinderii. Noi simţim aceasta la locurile noastre de muncă — s-a făcut mai multă ordine, mai puţină birocraţie, mai multă precizie, treaba este mai organizată. Dar, în primul rînd, în această privinţă noi n-am făcut încă totul, iar în al doilea rînd, sarcinile noi pe care le pune Congresul cer ca acestea să fie soluţionate într-un fel nou. A. M. Ribakova a făcut o serie de propuneri menite să îmbunătăţească activitatea uzinei şi calitatea producţiei ei. A. M. Ribakova a spus că o rezervă uriaşă pentru satisfacerea nevoilor de anvelope ale ţării o va constitui, deopotrivă cu mărirea producţiei, îmbunătăţirea calităţilor lor de exploatare. Uzina şi-a propus să sporească în decursul şeptenalului cu 50 la sută durata de exploatare a anvelopelor, ceea ce echivalează cu sporirea producţiei lor cu peste 1 milion de bucăţi. Dar pentru aceasta trebuie să fie mai repede soluţionată problema producţiei de ţesături de cord de înaltă calitate din fibre sintetice, să fie extinsă producţia de noi sorturi de negru de fum activ, să fie luate măsuri hotărîte pentru îmbunătăţirea calităţii cauciucurilor sintetice. Vorbitoarea a atras atenţia delegaţilor asupra insuficientei înzestrări a producţiei de anvelope cu utilaj modern, ceea ce se explică prin faptul că uzinele constructoare de maşini produc utilaj de tip vechi. A. M. Rîbakova a vorbit apoi despre sarcina îmbunătăţirii muncii organizaţiilor de bază de partid. Ca secretar al organizaţiei de partid de atelier, a spus ea, am de întîmpnat destule greutăţi în munca mea. O greutate de care ne lovim des este aceea că unii lucrători administrativi ignorează hotărîrile organizaţiilor de bază. Pentru a controla activitatea economică în mod calificat, în cunoştinţă de cauză şi pentru a soluţiona alte probleme, a continuat A. M. Rîbakova, este necesar să ai cunoştinţe şi experienţă. Or, învăţămîntul secretarilor organizaţiilor de partid se reduce la seminarii in diferite probleme, seminarii ce nu se ţin regulat. Ar fi bine dacă pentru secretari s-ar organiza cursuri cu scoaterea parţială din producţie, unde s-ar putea căpăta cunoştinţe temeinice în problemele muncii de partid, în domeniul economiei şi al tehnicii etc. P. F. LOMAKO, preşedintele Consiliului economiei naţionale din Krasnoiarsk (Siberia), a spus că oamenii muncii din ţinutul Krasnoiarsk, ca şi întregul popor sovietic, au întimpinat Congresul al XXI-lea al partidului cu success importante în valorificarea bogăţiilor naturale inepuizabile şi in dezvoltarea tuturor ramurilor de producţie. Vorbitorul a menţionat efectuarea cu succes în anul 1957 a reorganizării radicale a conducerii industriei şi construcţiilor. In perioada scurtă de activitate a consiliilor economiei naţionale au ieşit la iveală uriaşele avantaje ale acestei forme noi, mai perfecţionate de conducere economică, datorită căreia industria depăşeşte considerabil planurile. In decurs de un an şi jumătate, întreprinderile Consiliului economiei naţionale Krasnoiarsk şi-au sporit producţia globală cu peste 19 la sută A fost îndeplinit înainte de termen planul pe anul 1958 şi programul pe luna ianuarie. Vorbind în continuare despre planul septenal de dezvoltare a industriei în ţinutul Krasnoiarsk, vorbitorul a subliniat marea însemnătate a dezvoltării accelerate a energeticii. Pe baza folosirii cărbunelui şi energiei hidraulice celor mai ieftine din ţară, în ţinut se va putea desfăşura construcţia de întreprinderi energetice de mare volum, în primul rînd pentru producţia aluminiului. P. F. Lomako a vorbit despre marile perspective ale extracţiei de cărbune în ţinutul Krasnoiarsk. Condiţiile geologice deosebit de favorabile ale aşezării straturilor carbonifere în bazinul Kansk-Acinsk, posibilitatea extracţiei la zi a cărbunelui, imediata apropiere de principalele linii de cale ferată îl plasează printre cele mai mari bazine carbonifere din Uniunea Sovietică. Referindu-se la construcţia centralei electrice de la Krasnoiarsk — cea mai mare din lume, — vorbitorul a (Continuare in pag. 3-a) N. S. Hruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S., A. I. Kiricenko şi A. I. Mikoian, membri ai Prezidiului C.C. al P.C.U.S., discută cu delegaţii la Congres în scuarul Kremlinului, în timpul unei pauze. In Editura Politică a apărut: N. S. HRUŞCIOV Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale 1059 -1065 a U. R. S. S. pe anii RAPORT PREZENTAT LA CONGRESUL AL XXI-LEA EXTRAORDINAR AL PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE Lucrarea a fost tipărită într-un tiraj de masă. MNI SERA, DE LEGUME In serele Popeşti-Leordeni se tratează plantele cu îngrăşăminte chimice Foto AGERPRES In raionul Roşiorii de Vede Consfătuire cu directorii căminelor culturale şi şcolilor Vineri a avut loc în comuna Bălăci, raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti, o consfătuire cu directorii căminelor culturale şi şcolilor din acest raion în cadrul căreia s-a analizat munca cultural-educativă de masă în rîndul ţăranilor muncitori. Participanţii la consfătuire au arătat printre altele că în sate şi comune tot mai mulţi ţărani muncitori, tineri şi vîrstnici, participă acum la activitatea căminelor culturale, numărul cititorilor bibliotecilor săteşti s-a mărit, a crescut simţitor nivelul cultural al locuitorilor satelor şi, ca urmare, peste 80 la sută din familiile de ţărani muncitori din raion au trecut la forme superioare de muncă, înscriindu-se în gospodăriile colective şi în întovărăşirile agricole. Folosind experienţa de pînă acum şi analizînd posibilităţile locale, intelectualii din comuna Bălăci,, comună complet cooperativizată, sprijiniţi de organizaţiile de partid şi de sfatul popular, au luat hotărîrea să intensifice munca cultural-educativă de masă pentru atragerea ţăranilor muncitori întovărăşiţi în gospodăria colectivă. Ca obiective principale ei au prevăzut mărirea echipelor de cor, dans şi teatru existente, înfiinţarea a încă două brigăzi artistice de agitaţie, axarea repertoriului acestor formaţii pe probleme privind colectivizarea. De asemenea, ei au hotărit ca la căminul cultural să se organizeze mai multe manifestări după un program stabilit pe zile, printre care: seri culturale, în cadrul cărora se vor citi şi discuta cărţi şi alte materiale legate de colectivizarea agriculturii. Fiecare joi a fost rezervată zilei agronomului. Intelectualii din comuna Bălăci, au hotărît de asemenea să atragă la această muncă tot mai multe cămine culturale din comunele acestui raion. După amiază, participanţii la consfătuire au fost invitaţi de colectiviştii din comună la adunarea generală a gospodăriei agricole, la care au discutat planul de producţie pe acest an. Cu acest prilej, au fost primite în gospodăria colectivă încă 27 de familii de ţărani muncitori Întovărăşiţi. (Agerpres) Pecica, un nou raion din regiunea Timişoara cu agricultura colectivizată TIMIŞOARA 31 (Agerpres). — Ţăranii muncitori din pâtriota bănăţeană vestesc Un nou succes pa drumul vieţii noi a satului nostru — terminarea colectivizării agriculturii raionului Pecica, al cincilea raion din regiune cu agricultura colectivizată. Rezultatele gospodăriilor colective în dezvoltarea producţiei agricole şi munca politică de masă sînt principalii factori care au convins pe ţăranii muncitori din acest raion de marile avantaje ale agriculturii colectivizate. In rculorad Truşeşti, cooperativizarea agriculturii a a fost terminată SUCEAVA 31 (Agerpres). — In raionul Truşeşti, unul din cele mai importante raioane agricole ale regiunii, s-a terminat cooperativizarea agriculturii. Intrarea tuturor ţăranilor muncitori în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole se datoreşte convingerii lor că muncind pământul în comun, cu mijloace mecanizate şi aplicînd regulile agrotehnice înaintate, producţiile obţinute vor fî mai mari , că veniturile lor vor creşte şi astfel viaţa le va deveni mai îmbelşugată. Succesele obţinute de gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole au determinat în ultimul timp alte numeroase familii de ţărani muncitori să intre în unităţile agricole cooperatiste. Astăzi în raionul Truşeşti, cel de al doilea raion din regiunea Suceava cu agricultura cooperativizată, lucrează în comun 20.877 familii de țărani muncitori, definind 49.052 ha. de teren. Fruntaş în muncă Acarul Dirlmes Gheorghe de la stateia C.F.R. Grădienari este fruntaş în muncă, atâ-t în timpul serviciului, în orele de „vîrf" In cursul lunii ianuarie, în raionul CALARASS Peste 1.500 familii de întovărăşiţi cu cca. 5.000 ha. teren s-au înscris in gospodăriile colective Cîteva aspecte din experiența Comitetului raional de partid Călărași în munca politică de masă pentru colectivizarea agriculturii raionului |§| Gospodăriile colective milionare constituie puternice centre de atracţie @ Azi se itEUprează 3 H0Î gospodării colective Străbătînd în aceste zile comunele şi satele raionului Călăraşi, asişti sau chiar participi la un fenomen îmbucurător, ce capătă caracter de masă. Mii de familii de ţărani muncitori, membri ai întovărăşirilor, fac un mare şi important pas pe drumul asigurării unei vieţi tot mai îmbelşugate, înscriindu-se — pe baza liberului lor consimţămînt — în gospodării agricole colective. Hotărîrea lor de a trece la forma superioară de cooperare în producţia agricolă, este rodul unei intense munci politice de masă, în urma căreia s-au convins pe deplin asupra multiplelor avantaje ce le oferă munca în gospodăria colectivă. IN JURUL ORGANIZAŢIILOR DE BAZA, UN LARG ACTIV FARA DE PARTID Conferinţa raională de partid Călăraşi, care a avut loc în zilele de 20—21 decembrie 1958, a apreciat că în raion există largi posibilităţi pentru a convinge masa ţăranilor întovărăşiţi de a păşi pe calea gospodăriei colective, aşa încît pînă la finele anului 1959 întreaga agricultură a raionului să fie colectivizată. Conferinţa regională de partid Bucureşti a confirmat această apreciere. Cu sprijinul Comitetului regional de partid, Comitetul raional de partid Călăraşi a păşit la intensificarea muncii politice de masă, menită să popularizeze larg rezultatele obţinute de gospodăriile colective, să arate în mod convingător întovărăşirilor — pa baza unor calcule economice — că prin trecerea la gospodăria colectivă au numai de cîştigat O atenţie deosebita a acordat şi acordă Biroul Comitetului raional de partid Călăraşi transpunerii în viaţă a indicaţiilor conducerii partidului, cu privire la mutarea centrului de greutate al întregii activităţi politice în organizaţiile de masă. In vederea întăririi acestora şi a ridicării nivelului activităţii lor, membrii şi supleanţii Biroului Comitetului raional au fost repartizaţi pe comune, pentru ca — alături de cadrele din aparatul de partid — să îndrume şi să controleze cu regularitate activitatea organizaţiilor de bază Punînd pe primul plan munca pe teren, Biroul Comitetului raional de partid Călăraşi a restrîns la minimum numărul şedinţelor de lucru, timpul afectat acestora ; săptămînal are loc cîte o şedinţă de analiză, începînd însă de la orele 21. Intensificarea activităţii politice de masă este şi urmarea faptului că în jurul organizaţiilor de bază a fost antrenat un larg activ de partid şi fără de partid. Mobilizaţi de organizaţiile de partid, peste 5000 de colectivişti, mecanizatori din G.A.S. şi S.M.T., intelectuali, deputaţi în sfaturile populare, membre ale comisiilor de femei, etc., desfăşoară în rîndurile întovărăşiţilor o intensă muncă de lămurire de la om la om, demonstrînd pe temeiul faptelor superioritatea gospodăriei colective faţă de întovărăşire. In munca politică de masă sunt folosite forme dintre cele mai variate. La Ştefan Vodă, Roseţi şi în alte comune, sunt expuse uriaşe panouri în care se compară veniturile obţinute în 1958 de un colectivist şi un întovărăşit dispunînd de aceleaşi forţe de muncă, demonstrîndu-se în mod clar avantajele muncii în colectivă; la staţiile de radioficare au fost invitaţi să-şi spună cuvîntul colectivişti fruntaşi; gazatele de perete consemnează aproape zilnic înscrierea de noi membri în G.A.C.; la căminele culturale din Ceacu, Independenţa şi alte comune, s-au organizat seri de întrebări şi răspunsuri, în cadrul cărora numeroşi colectivişti au vorbit despre munca şi viaţa lor în faţa întovărăşiţilor; au fost organizate vizite ale unor grupuri de colectivişti în satele şi comunele învecinate. „VENIŢI ALATURI DE NOI!" — CHEMAREA INFLACARAVA A COLECTIVIŞTILOR Membrii gospodăriilor colective din raionul Călăraşi oferă prin însăşi viaţa lor, prin rezultatele ce le-au dobîndit muncind cu vrednicie, cel mai convingător argument in favoarea gospodăriei colective. Intr-adevăr, datorită sprijinului multilateral primit din partea partidului şi guvernului, datorită însuşirii şi aplicării preţioaselor învăţăminte desprinse din lucrările Consfătuirii de la Constanţa, gospodăriile colective din raionul Călăraşi devin pe zi ce trece mai puternice, mai bogate. Din cele 35 G.A.C., 9 au şi depăşit pragul sumei de 1.000.000 lei atît în ce priveşte veniturile băneşti cit şi fondul de bază, intrînd astfel în rindul gospodăriilor colective milionare. Este vorba de gospodăriile colective din Ceacu, Cuza Vodă, Călăraşii Vechi, Radu Negru, Roseţi, Ştefan Vodă, Modelu, Crucea şi Dragoş Vodă. Aşa cum rezultă din graficul alăturat, fondul de bază al gospodăriilor colectiv® din Călăraşi a crescut de la M. PANPREA (Continuare in pag. 4-a) Creşte puterea economică a gospodăriilor colective din raionul Călărași