Steagul Roşu, martie 1959 (Anul 5, nr. 1522-1547)
1959-03-01 / nr. 1522
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ORGANE COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL VI Nr. 1522 Duminică 1 martie 1959 4 pagini 20 bani Calea agriculturii socialistecalea belşugului In urmă cu cîteva zile gospodăria agricolă colectivă „9 Mai din comuna Corbeanca, raionul Snagov, a crescut cu încă 13 familii. Preşedintele colectivei Petre Ion primeşte mereu noi cereri (fotografia din stingă). Este de folos noilor colectivişti de a cunoaşte din experienţa brigadierului Gh. Iacob, care este de ciţiva ani în colectivă. Iată-l vorbind in mijlocul noilor colectivişti. Foto : scarlet DEZVOLTAREA MULTILATERALA asigură gospodăriilor colective VENITURI BOGATE Pe lingă creșterea apreciabilă a volumului de cereale valorificate de G.A.C., veniturile sporite ale gospodăriilor colective sunt rezultatul dezvoltării unor ramuri de producţie deosebit de rentabile. Una dintre acestea o constituie culturile de plante tehnice, printre care se numără sfecla de zahăr, fişarea soarelui, orezul, bumbacul, ricinul — plante pe care statul le contractează în condiţii foarte avantajoase pentru producători. Aşa, de pildă, VENITURILE OBŢINUTE DE GOSPODĂRIILE COLECTIVE DIN CULTURA PLANTELOR TEHNICE, AU FOST DE: 4.270.000 Iei în anul 1955 16.250.176 lei în anul 1958 O sursă asemănătoare de bogate venituri o reprezintă legumicultura. Beneficiind de condiţii naturale favorabile, numeroase gospodării colective, în special acele din bazinul legumicol al Capitalei şi din vecinătatea praşelor regiunii , au extins simţitor suprafaţa de grădină. Aşa se face că, VENITURILE BĂNEŞTI OBŢINUTE DE G.A.C. PRIN CULTIVAREA LEGUMELOR ŞI ZARZAVATURILOR REPREZENTAU: 2.217.003 lei în anul 1955 7.004.122 lei în anul 1958 la dezvoltarea creşterii animalelor — ramură aducătoare de mari venituri — ovinele ocupă un loc însemnat. Gospodăriile colective din regiunea noastră au obţinut rezultate frumoase pe acest tărâm, dovedind că dispun de mari posibilităţi pentru a-şi aduce contribuţia la traducerea în viaţă a sarcinii trasate de partid. NUMĂRUL OVINELOR DIN G.A.C. S-A MARIT ASTFEL: 49.769 în anul 1955 85.980 la anul 1958 DOUA SĂRBĂTORI In comunele Plopii Slăviteşti şi Dracea, raionul Tr. Măgurele, au luat fiinţă două gospodării colective Aceleaşi gînduri, aceleaşi sentimente au stăpînit cele 149 de familii din comunele Plopii Slăviteşti şi Dracea, în clipa cînd în aplauzele a sute de invitaţi, au păşit pe calea muncii unite, pe drumul gospodăriei collective. La Plopii Slăviteşti unde s-a înfiinţat gospodăria colectivă „Unirea“ cu 133 ha. părişîrii şi 83 de familii veniseră oaspeţi din gospodăriile colective Uda-Glocoeiov, Slobozia Mîndra, Brîncoveanca, oameni din satele vecine. La Dracea, unde a fost cea de a doua sărbătoare, la înfiinţarea gospodăriei colective „16 Februarie“ alcătuită din 66 de familii ce vor lucra 141 de hectare, erau oaspeţi, muncitori şi colectivişti de la G.A.S. Putineiu, G.A.S. Piatra, G.A.C. Răduleasa, gospodari din comuna Ologi. Şi dacă toţi aceştia au urat din inimă spor şi belşug în muncă noilor colectivişti, ei le-au adus şi nenumărate daruri. Era în acest fapt semnul trainic al înfrăţirii, al dorinţei sincere ca cele două noi gospodării colective să fie tot mai bogate. In raionul Turnu Măgurele, în comunele Plopii-Slăviteşti şi Dracea a fost sărbătoare. Sărbătoarea celor care şi-au unit pământul în cadrul a două noi gospodării colective. Sunt aceste sărbători fapte fireşti ce se întrătuiesc continuu în viaţa tot mai frumoasă a celor de pe ogoare, care pe zi ce trece înţeleg rosturile şi avantajele muncii unite. TR. ROŞIANU 6oo noi familii în întovărăşirile din raionul Zimnicea In luna februarie s-au înscris în întovărăşirile existente în raionul Zimnicea 600 de familii cu o suprafaţă de peste 1200 de hectare. Comuna Piatra se află în frunte pe raion. 275 de familii au adus în întovărăşirile existente în această comună suprafața de 490 hectare. încheierea lucrărilor Consfătuirii directorilor organizaţiilor de navigaţie maritimă din ţările membre ale C. A. E. R. Intre 20 şi 28 februarie a. c. a avut loc la Bucureşti prima Consfătuire a directorilor organizaţiilor de navigaţie maritimă a ţărilor membre ala C.A.E.R. La lucrările consfătuirii au luat parte delegaţi ai organizaţiilor de navigaţie maritimă din R. P. Albania, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R.D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Romina, R. P. Ungară şi Uniunea Sovietică. Im calitate de observatori au luat parte delegaţi din R.P.D. Coreeană, R.D. Vietnam şi ai Comisiei permanente de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică în domeniul transporturilor a C.A.E.R. In cadrul consfătuirii au fost examinate probleme de colaborare şi de coordonare a activităţii flotelor maritime şi au fost luate hotărîri corespunzătoare în acest scop. Secretariatul pentru pregătirea lucrărilor viitoarei consfătuiri a directorilor organizaţiilor de navigaţie maritimă din ţările membre ale C.A.E.R. a fost încredinţat organizaţiei române de navigaţie maritimă — Navrom. Consfătuirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de deplină înţelegere şi colaborare reciprocă. (Agerpres) COCKTAIL la Ambasada R. D. Germane . Sîmbătă seara, ataşatul militar al R. D. Germane la Bucureşti, maior Heinz Hahn, a oferit în saloanele Ambasadei R. D. Germane un cocktail cu ocazia celei de-a 3-a aniversări a Armatei naţionale populare a R. D. Germane. In timpul cocktail-ului au rostit toasturi ataşatul militar al R. D. Germane, maior Heinz Hahn, şi ministrul Forţelor Armate ale R. P. Române, general colonel Leontin Sălăjan. Corchtail-ul s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres) Deschiderea expoziţiei de artă egipteană contemporană Sîmbătă la amiază a avut loc în sala „Nicolae Cristea“ din Capitală deschiderea Expoziţiei de artă egipteană contemporană. Cuvîntul de deschidere a Expoziţiei a fost rostit de artistul poporului Ion Jalea. Vorbitorul a arătat că organizarea şi prezentarea acestei expoziţii constituie o contribuţie de seanţă la strîngerea relaţiilor de prietenie între poporul român şi cel egiptean. Expoziţia de artă egipteană contemporană va trezi un interes deosebit în rîndurile publicului românesc, care îşi va dovedi astfel din nou simpatia faţă de popoarele Republicii Arabe Unite, faţă de lupta lor pentru pace şi pentru consolidarea independenţei lor naţionale. A luat apoi cvînteul Farid Chehlaoui, ambasadorul Republicii Arabe Unite la Bucureşti. Mulţumind, guvernului român pentru posibilitatea oferită de a organiza în R. P. Română această expoziţie, care ilustrează evoluţia artei contemporame egiptene, vorbitorul a subliniat rolul ei în cunoaşterea şi apropierea dintre cele două popoare. Expoziţia a fost prezentată de Salah Kamel, consilier cultural al Ambasadei Republicii Arabe Unite la Roma, directorul Academiei de Arte a R.A.U., cu sediul la Roma. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia care cuprinde picturi, sculpturi în lemn şi metal, lucrări de ceramică inspirate din folclorul egiptean, lucrări de grafică şi fotografii, opere reprezentând principalele personalităţi şi orientări din arta egipteană contemporană. (Agerpres) IN CENTRUL ATENŢIEI, CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMAVARA Agenda însămînțărilorSa folosim cele mai valoroase soiuri de plante agricole Cei dinţii la semănat — colectiviştii Ca şi în alţi ani, colectiviştii din Alexandria se dovedesc printre cei mai vrednici atunci cînd este vorba de a folosi timpul prielnic pentru a ieşi la cimp şi a insăminţa culturile din epoca sa. Amobilizaţi de organizaţia de partid, membrii gospodăriei colective din comuna Mavrodin au ieşit vineri la semănat, însămînţînd în prima zi 5 ha. cu mazăre şi 7 ha. cu sfeclă de zahăr. Tot aşa, colectiviştii din comuna Buzescu s-au dovedit harnici, insăminţînd in prima zi aproape 10 ha. cu mazăre şi sfeclă de zahăr. Exemplul colectiviştilor constituie un îndemn pentru întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din raion. O atenţie deosebită sfeclei de zahăr finind seamă de sarcinile trasate de partid cu privire la sporirea producţiei de sfeclă de zahăr, cei ce muncesc pe ogoarele raionului Alexandria acordă o atenţie deosebită măsurilor agrotehnice de ce depinde obţinerea unor recolte bogate la această valoroasă plantă tehnică. Recomandarea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, de a insăminţa cît mai de timpuriu sfecla de zahăr, dat fiind că eventualele ninsori din luna martie nu-i pot dăuna, a fost însuşită şi işi găseşte aplicarea. Astfel, membrii G.A.C. „7 Noiembrie“ din Furculeşti au însămînţat vineri 10 ha. cu sfeclă de zahăr, iar ieri au continuat semănatul. De asemenea, membrii întovărăşirii „Viaţă Nouă" dinŢigăneşti a însămînţat 12 ha. cu sfeclă de zhăr. Peste 120 ha. insăminţate cu mazăre in raionul Olteniţa In raionul Olteniţa, colectiviştii şi întovărăşiţii folosesc timpul prielnic lucrului in cimp, ceea ce a făcut ca insămîntările să se pornească din plin. Vineri şi sîmbătă, au fost insăminţate peste 120 ha. cu mazăre. Cele mai mari suprafeţe au fost semănate in comunele Hotarele, Greaca şi Izvoarele. Folosirea seminţelor de sol, cu productivitate ridicată, potrivite condiţiilor naturale ale fiecărei regiuni contribuie la creşterea producţiei agricole cu 10—25 la sută. Solul şi clima regiunii Bucureşti oferă condiţii favorabile obţinerii de recolte mari şi de calitate atît la cerealele păioase, porumb, floarea soarelui şi sfecla de zahăr, cît şi la alte plante. Vom arăta deci soiurile cele mai productive şi mai potrivite pentru condiţiunile naturale ale regiunii Bucureşti pe care le recomandăm a fi cultivate în această primăvară. LA FLOAREA SOARELUI recomandăm folosirea soiului Vinimk-8931 ING DEORGE Preşedintele Comisiei de stat pentru încercarea soiurilor, din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii pe toate suprafeţele destinate acestei culturi. La baze există cantităţi suficiente de sămînţă din acest soi, dar ele trebuie ridicate de urgenţă de către cultivatori. De ce recomandăm acest soi ? In primul rînd pentru productivitatea sa. Bunăoară centrul experimental pentru încercarea soiurilor din Dîlga, raionul Lehliu a realizat în medie pe trei ani o producţie de 3652 kg. la hectar, folosind în cultură soiul Vniimk-8931. In al doilea rînd, superioritatea acestui soi constă în faptul că are cu 6—8 la sută mai mult ulei decît soiul Jdanov-8281 Pentru obţinerea de recolte mari la hectar la soiul Vniimk este însă necesar ca acest soi să fie însămînţat primăvara cît mai devreme, în arătură adîncă de toamnă bine îngrăşată, iar în cursul perioadei de vegetaţie să se facă la timp praşilele şi polenizarea suplimentară! LA SFECLA DE ZAHAR se va cultiva soiul Ruszczynski C.L.R. Sămînţa este asigurată de fabricile de zahăr care garantează autenticitatea soiului. Acest soi este rezistent la cercosporioză (pătarea şi uscarea frunzelor) şi potrivit de rezistent la secetă. Fiind un soi precoce se poate recolta toamna din vreme, înainte de sosirea sezonului ploios care produce greutăţi la recoltarea şi transportul sfeclei. Acest soi s-a dovedit cel mai productiv şi are un procent mediu de zahăr de 16,8 la sută. Pe terenurile fertile, în condiţiunile unei agrotehnici superioare, acest soi poate da 25.000—30.000 kg. rădăcini la hectar. In condiţii de irigare producţia se poate ridica la 40.0130—60.000 kg. la hectar. Este interesant de arătat şi faptul că oamenii de ştiinţă din ţara noastră au creiat în ultimii ani o serie de linii valoroase de sfeclă de zahăr. De doi ani aceste linii se găsesc în încercarea de stat la zece cîmpuri experimentale din ţară. Rezultatele bune ale unor linii ne face să întrevedem posibilitatea folosirii lor în cultura mare cît de curînd. IA OVĂZ se va cultiva soiul (Continuare in pag. 3 a) La S.M.T. Urziceni utilajul agricol a fost reparat sută la sută. In fotografie îl vedem pe merceologul Georgescu Nicolae verificînd plugurile reparate. O NI IU fol CIT O IHLIE DIN SCHIMBUL 2 Creionul alergă pe hîrtie grăbit, înscriind îri fisia ţesătoarei Elisabeta Stătescu cifre de ordinul miilor. Se făcea calculul. Planificat 2990 metri, realizat 3500 metri, deci 510 metri pinză peste plan. In minte tril a apărut un val de pinză care se desfăşura încet ca o panglică albă, strălucitoare pe o distanţă de jumătate kilometru. Cite cămăşi se pot face oare din 510 metri ? In sala mare, luminată puternic se inşiruie drepte, războaiele. Nenumărate războaie. Suveici, sute şi mii de suveici işi deapănă iute, cu hărnile de firul alb, imaculat. Privind spre ele ai la un moment dat impresia unui dans iute, neîntrerupt, al păpuşilor albe, in ritmul muzcii egale, monotone a războaielor. Dar iată şi dirijorii. In majoritate tovarăşe tinere. Căutam în ochi pe Elisabeta Stătescu. E o cunoştinţă veche. Fotografia ei, expusă la panoul de onoare m-a întimpinat de multe ori in ultimii trei ani. Insfirşit am ajuns. In faţa mea o muncitoare veselă, cu obrajii îmbujoraţi se strecoară printre maşini iute ca fulgerul, înnoadă cu predare firul rupt, schimbă suveica, potriveşte pinză, porneşte maşina. Şi toate le face cu îndeminare, cu artă s-ar putea spune. Trece apoi la cealaltă maşină. Şi aşa işi face ,,plimbarea" printre cele patru maşini. Pinzacreşte centimetru cu centimetru. Şi din centimetri se fac metri, zeci de metri. Mă uit la grafic. Pinza care creşte acum este peste plan. Mă uit la Elisabeta Stătescu. Pe faţa ei ■ străluceşte un zimbet de mulţumire, iar pe halat, in dreptul inimii insigna de fruntaş in producţie. Printre cei II muncitori care au fost distinşi cu această insignă se află şi o tinără in virstă de 21 de ani, membrii de partid — Elisabeta Stătescu. ..,,Chid urcam dealul spre fabrică mă gindeam: M-or primi ? Şi tare aş fi vrut să mă primească". Asta a fost acum 6 ani. Amintirile tinerei ţesătoare se deapănă şi odată cu ele se deapănă anii. La început cind a venit la ţesătoria ,,Teleorman" i s-a spus: „Eşti prea tinără, noi nu permitem copiilor să stea la răzbelul de ţesut". Avea 15 ani. Cînd prindea puţin timp liber se ducea in fabrică să privească maşinile, oameni!. începuseră s-o cunoască fetele din amîndouă schimburile. Florica Albu, Maria Dobrică, au indrăgit-o. A indrăgit-o şi Maria Sirbu fiicăreasa. Şi astfel Elisabeta a început să pătrundă tainele ţesutului. Ea este printre puţinele muncitoare care n-au făcut propria zis ucenicie. Cind a avut in faţă războiul, s-a simţit stăpînă pe el. Şi intrucît a trecut toate probele cu succes, a devenit de la început lucrătoare. A început apoi să citească. Astfel a aflat și despre o metodă, Kovaliov, pe care a aplicat-o și ea. ...Astăzi schimbai doi intră in tură după amiază. Pină atunci cite nu sunt de făcut! ELsabeta Stătescu, secretara comitetului de U.T.M. a chemat la ea citeva tinere. La început a stat de vorbă cu Panaschina Stuparu. „De ce nu vrei să vii la curs ?" Şi astfel s-a înfiripat o discuție din care Paraschiva a tras concluzia că e bine să urmeze îndemnul Elisabetei şi să înveţe. După plecarea fetelor, comitetul de U.T.M. a discutat despre brigăzile de producţie, despre brigada artistică de agitaţie, a luat unele hotăriri venim îmbunătăţirea activităţii acestora. „Tovarăşi, trebuie să discutăm neapărat in legătură cu indisciplina mannifestată de Emilia Ionescu şi Dumitru Cărămidă. Nu credeţi că ar fi bine să cerem şi ajutorul celorlalţi utemişti ." ...Schimbul a intrat în kierit. Maşinile Măriei Vălcoiu parcă nu merg bine. O fată tinără, înaltă seapropie. Opreşte maşina, înnoadă firul. Puţin aplecată la urechea tovarăşei ei ii vorbeşte. Se vede că se înţeleg bine, pentru că sunt vesele amîndouă. Secretara concretului de U.T.M. a găsit limbajul potrivit. ADA SAICIUC Pe scurt . Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat în Capitală venind de la Moscova acad. Mihail Ralea, membru al Biroului Consiliului Mondial al Păcii, vicepreşedinte al Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă, care a participat la sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii desfășurată în capitala Uniunii Sovietice între 20—25 februarie. D In sala Ateneului R. P. Romíno a avut loc sîmbătă seara concertul simfonic al Filarmonicii de Stat „George Enescu“ cu concursul dirijorului polonez Bohdan Wodiczko. Concertul s-a bucurat de succes. (Agerpres) Un nou magazin universal sătesc ZIMNICEA (De la corespondentul nostru). In comuna Conţeşti, raionul Zimnicea se va deschide în curînd un magazin universal sătesc. Noua construcţie a fost realizată din fondul centralizat. Trebuie remarcat că sfatul popular comunal cu ajutorul deputaţilor a antrenat un mare număr de cetăţeni la muncă voluntară care au grăbit construirea, localului precum şi reducerea cheltuielilor. Au fost transportate prin muncă voluntară circa 200 căruţe de pămînt pentru umplutură. S-au remarcat în această acţiune locuitorii Ţigănişteanu Tudor, Brezoiu Gheorghe, Benu Florea, Iana Nicolae şi alţii. Magazinul va avea raioane de textile, încălţăminte, mercerie şi metalo-chimice. In corpul acestei clădiri, în spatele magazinului se va deschide o bodegă-restaurant Inginerul Manolescu Aristide de la G.A.S. Buftea dind indicată legumicultoarei Panel Florica în legătură cu apropiatele transplantări de varză timpurie. H. S. Hruşciov invitat să viziteze Tîrgul internaţional de la Leipzig MOSCOVA 28 (Agerpres). TASS, U.R.S.S., invitaţia de a vizita Tîrgul Guvernul Republicii Democrate Ger- internaţional de la Leipzig. Şeful gumane a adresat lui N. S. Hruşciov, vernului sovietic a acceptat această preşedintele Consiliului de Miniştri al invitaţie. Succesul violonistului Ion Voicu la Varşovia TRAMVAI FĂRĂ ZGOMOT La Budapesta s-au terminat cursele moţului produs în mers. Conducerea de probă a primului tramvai , fără zgo- întreprinderii orăşeneşti de transporturi moţ“. Roţile noului tramvai sînt prea hotărît ca toate tramvaiele noi covăzute cu un strat de protecţie din mandate să fie confecţionate cu asemecauciuc, ceea ce permite eliminarea zgonea roţi. VARŞOVIA 28 (Agerpres). In seara zilei de 27 februarie a avut loc la Varşovia un concert al filarmonicii din localitate dirijat de Stanislaw Skrowacevski având ca solist pe Ion Voicu. Violonistul român a interpretat concertul în sol major de Mozart, bucurîndu-se de un strălucit succes. La cererea publicului Ion Voicu a Interpretat Sonata nr. 6 de Ysale, un dans din baletul „Romeo şi Julietta“ de Prokofiev şi o compoziţie proprie. Ziarele poloneze consacră articole elogioase cu privire la arta interpretativă a lui Ion Voicu pe care îl compară cu cele mai mari personalităţi ale arcuşului.