Steagul Roşu, iulie 1959 (Anul 11, nr. 3123-3149)
1959-07-01 / nr. 3123
Să desfăşurăm larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August Nu peste mult timp, poporul nostru muncitor va sărbători cea da a 15-a aniversare a eliberării sale de sub jugul fascist. Acest eveniment deosebit de important în ltoria ţării noastre este intimpinat de oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe ogoare, din instituţiile de cultură şi unităţile comerţului socialist cu succese deosebite în producţie. De aceea în perioada actuală întrecerea socialistă a căpătat un caracter mai viu, mai mobilizator în majoritatea sectoarelor de activitate. Hotărîrea recentă a C. C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la cea de a 15-a aniversare a eliberării Romîniei de sub jugul fascist subliniază sarcinile ce revin organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T... privind larga desfăşurare a întrecerii socialiste pentru obţinerea de noi şi însemnate succese în toate domeniile de activitate. Caracteristic pentru întrecerea socialistă din aceste zile, e faptul că ea se desfăşoară aproape pretutindeni pe bază de obiective concrete, bine stabilite. In întreprinderile industriale, de interes republican din regiunea bucureşti de pildă, obiectivul de bază al întrecerii socialiste îl constituie lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan la toţi indicii, cu 7 zile mai devreme. In cadrul sectorului industriei locale atenţia cea mai mare este acordată creşterii productivităţii muncii cu 1 la sută peste sarcina planificată, iar în domeniul construcţiilor, ridicării de noi blocuri muncitoreşti la Giurgiu, Roşiori şi Olteniţa şi în alte oraşe, precum şi modernizării, întreţinerii şi reparării de noi drumuri. Chemările patriotice ale mecanizatorilor de la S.M.T. Ciulniţa şi a colectivului de muncă de la G.A.S. Dragalina, au ca scop de asemenea obţinerea în aceste sectoare a unor succese care să cinstească aşa cum se cuvine măreaţa sărbătoare de la 23 August. Important pentru întrecerea socialistă care se desfăşoară in prezent, sunt numeroasele iniţiative ale oamenilor muncii. Constructorii de nave din Olteniţa au pornit iniţiativa de a reduce consumul de tablă cu 15—20 la sută la care 8 nave care vor fi date peste plan ; textiliştii din Roşiori şi Buftea vor mări randamentul la turaţiile războaielor de ţesut în medie cu 4 la sută faţă de fundicele atins în ultima lună a anului trecut, lucrătorii de la blocurile muncitoreşti din Giurgiu şi cei de pe şantierul pieţei din Urziceni au trecut la aplicarea metodei „în lanţ“, ceea ce le va permite termfinarea în întregime a acestor obiective. In multe locuri s-a luat hotărîrea de a se organiza cursuri de minim tehni In scopul ridicării nivelului de cunoştinţe al lucrătorilor, s-au înfiinţat noi brigăzi de producţie, etc. Toate aceste iniţiative pe cit de îndrăzneţe pe atît de lăudabile, vor face cu putinţă ca materiile prime şi materialele să fie mai bine gospodărite, să se reducă consumurile specifice, să se trăiască producţia şî să se îmbunaăţească calitatea ei. In felul acesta în întreprinderile industriale, în instituţiile şi organizaţiile economice din regiunea Bucureşti se vor realiza pînă la 23 August economii peste plan în sumă de 81,0110.000 lei din care numai un industrie 34.000.000 Iei. Cu acelaşi elan întîmipină ziua de 23 August oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Bucureşti. Principalul obiectiv al întrecerii în cinstea zilei de 23 August este strîngerea la timp şi în bune condiţiuni a recoltei de păioase. Angajamentele entuziaste luate de mecanizatorii din gospodăriile agricole de stat prevăd terminarea recoltării în 7 zile; chemarea lansată de mecanizatorii de la S.M.T. Ciulniţa prevede terminarea secerişului în 8—10 zile iar a treierişului pînă la 10 august. Paralel cu aceasta, vor fi realizate însemnate economii de piese de schimb şi combustibil. Desfăşurarea exemplară a campaniei agricole de recoltare, executarea arăturilor de vară pe cît mai mari suprafeţe, întreţinerea în bune condiţiuni a culturilor de toamnă, realizarea unor producţii sporite în sectoarele zootehnice ale gospodăriilor agricole de stat şi gospodăriilor colective trebuie să constituie preocuparea principală a muncii politice pe care organizaţiile de partid o desfăşoară în această perioadă. Apropierea zilei de 23 August însufleţeşte şi pe membrii gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor agricole din regiunea noastră. In planurile de acţiune, numeroase gospodării colective şi-au propus măsuri pentru continua dezvoltare economico-organizatorică a unităţilor cooperatiste. Aşa de pildă, în raionul Urziceni vor fi terminate pînă la 23 August, un număr de 131 construcţii gospodăreşti, va creşte numărul animalelor proprietate obştească, vor fi însilozate importante cantităţi de furaje timpurii. Gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole şi-au luat angajamentul să predea cantităţile de cereale contractate cu statul, din primele cereale recoltate. Rezultatele obţinute de gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole fruntaşe vor exercita fără îndoială o puternică atracţie asupra celorlalţi ţărani muncitori. Organizaţiile de partid au datoria de a populariza aceste realizări menite să contribuie la consolidarea şi dezvoltarea unităţilor agricole cooperatiste. Paralel cu aceste realizări, ţărănimea muncitoare care participă cu elan patriotic la munca voluntară pentru redarea de noi terenuri agriculturii, va termina numeroase şantiere de hidroamelioraţii, repunînd în circuitul producţiei agricole însemnate suprafeţe de pămînt arabil. In întimpinarea celei de a 15-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, vor fi terminate şi date în folosinţă şcoli şi cămine culturale noi, magazine universale, sate noi vor fi electrificate şi radioficate. Pentru cinstirea memoriei celor căzuţi în lupta contra fascismului şi eliberarea patriei, vor fi dezvelite plăci comemorative în numeroase comune ale regiunii. Apropierea zilei de 23 August, constituie un prilej de intensificare a muncii politice de către organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.M., care trebuie să antreneze pe toţi oamenii muncii in întrecerea socialistă şi patriotică, să popularizeze larg iniţiativele fruntaşilor din industrie şi agricultură, pentru a contribui astfel la obţinerea unui avînt general în producţie. Oameni ai muncii din regiunea Bucureşti! Desfăşuraţi larg întrecerea socialistă, puneţi în aplicare toate cunoştinţele voastre, a întîmpina ziua de 23 August, a 15-a aniversare a eliberării ţării noastre de sub jugul fascist, cu noi şi însemnate succese în producţie! Fabrică de pîine la Brăneşti In săptămîna trecută, în comuna Brăneşti, raionul Brăneşti a început construcţia unei fabrici de pîine cu o capacitate de 3.000 kg în 24 de ore. Noua fabrică se ridică de către T.R.C.L.B. şi aparţine de întreprinderea raională de industrie locală Brăneşti. Munca pe şantier, fiind bine organizată, lucrările de turnare a terasamentului s-au terminat şi în curînd va începe zidăria propriu zisă. Lucrări edilitare In cinstea zilei de 23 August, în oraşul Urziceni se vor executa noi lucrări edilitare. Astfel drumul din nordul gării va fi pavat pe o suprafaţă de 8.000 m.p., str. Poştei pe 2.000 m.p. iar pe străzile 9 Mai, 13 Decembrie şi Transilvaniei, se vor executa noi terasamente. Prin folosirea resurselor locale, la aceste lucrări se vor obţine economii peste plan în sumă de 25.000 lei. Sanatoriu pentru tratarea poliomielitei Recent, s-a deschis la Vatra Dornei un sanatoriu balnear de copii pentru tratarea sechelelor de poliomielită. Sanatoriul are o capacitate de 70 de locuri, este dotat cu o aparatură de specialitate și se află instalat într-o clădire special amenajată. Noul sanatoriu va aduce o contribuţie preţioasă la tratarea sechelelor de poliomielită la copii. La uzinele „Klement Gottmald“ Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai uzinelor „Klement Gottwald" din Capitală întîmpina cea de a 15-a anversare a eliberării patriei cu noi şi sporite angajamente. Astfel, ei s-au angajat sâ depăşească planul producţiei marfă pe primele şapte luni ale anului cu 0,5%, şî sa mărească productivitatea muncii pe aceeaşi perioadă cu 10/». In clişeu , Bobinatorii Gh. Raducanu - şef de echipă şi Florica Niţă lucrează la bobinatul statorului generatorului de curent de înalta frecvenţă de 8000 Hz. Echipa lor s-a angajat să depăşească planul pe luna iunie cu 30•/• şi să facă economii de materle. Pînă în ziua de 23 iunie ei realzaseră planul lunar în proporţie de 90°/t. Pentru succesul campaniei cu recoltare Griul gospodăriei agricole colective din comuna Afumaţi raionul Brăneşti a dat In ptrgă. In curînd va începe secerişul. 2400 kg. orz la ha. La secţia mecanică a G.A.S. Ciorogîrla, comuna Bolintinul din Deal, raionul Domneşti, s-a făcut din timp cu mecanizatorii instructaj în vederea campaniei de recoltare. Pentru recoltatul orzului de pe cele 100 ha. s-au făcut drumuri în lan care să uşureze intrarea combinelor. Din calculul făcut asupra orzului recoltat se prevede o producţie de circa 2400 kgr. la hectar. In raionul Urzicen Peste 400 hectare secerate URZICENI (De la corespondentul nostru). Colectiviştii şi întovărăşiţii din comunele Bărcăneşti, Gocora, Ion Briată şi altele din raionul Urziceni au trecut intens la recoltatul în termen al orzului de toamnă, care s-a copt. In fruntea acestei acţiuni se situiază membrii celor trei gospodării agricole colective din Cocora, care au recoltat în 3 zile orzul de pe o suprafaţă de circa 40 ha. Succese de seamă s-au înregistrat şi în comunele Goşereni, Alexeni şi Borăneşti, unde rîtmul secerişului a fost impulsionat. Pînă la această dată pe întregul raion s-au recoltat mai bine de 400 ha. cu orz de toamnă. Gata pentru a începe treierişul Membrii întovărăşirii „7 Noiembrie“ din comuna Buzescu, raionul Alexandria, au răspuns cu entuziasm îndemnului organizaţiei de partid, pornind cu toate forţele secerişul chiar din prima zi in care grînele au dat in pîrgă. Secerişul orzului a fost terminat încă de săptămina trecută, iar piuă ieri se secerase griul in proporţie de mai bine de 30 la sută, adică de pe o suprafaţă de peste 300 ha. Datorită recoltării intr-un timp scurt, in epoca optimă, intovărăşiţii din comuna Buzescu evită pierderile de boabe. Paralel cu secerişul, ei s-au îngrijit de amenajarea ariilor de treier şi transportul snopilor, aşa incit azi, miine vor putea începe treierişul. O sarcinăimportantă Pregătirea şi asigurarea spaţiilor în vederea înmagazinării cerealelor Pregătirea şi asigurarea spaţiului de înmagazinare a cerealelor din noua recoltă este una din principalele condiţii pentru buna desfăşurare a operaţiilor de recepţionare şi înmagazinare a produselor vegetale, provenite din contractări, munci S.M.T. etc. Colectivul de conducere al Centrului regional de recepţionare Bucureşti, a luat din timp măsuri de pregătire a spaţiilor de depozitare. Ca urmare a acestor măsuri, şi datorită iniţiativei şi spiritului de răspundere de care au dat dovadă unele colective ale bazelor de recepţionare, lucrările de pregătire a spaţiului de înmagazinare s-au executat la timp. La baza de recepţie, interraională din Roşiori de pildă, folosindu-se o parte din materialele existente, lucrările de reparare, curăţire şi dezinfectare a spaţiilor de înmagazinare s-au desfăşurat concomitent. Realizări însemnate în îndeplinirea acestor sarcini s-au remarcat şi la bazele interraionale de recepţionare din Călăraşi, Alexandria şi altele, unde prin folosirea chibzuită a materialelor s-au realizat economii în valoare de peste 100.000 lei, iar spaţiul de înmagazinare a crescut faţă de anul trecut cu peste 8 la sută. Printre unităţile fruntaşe care s-au pregătit de asemenea mult mai bine decit anul trecut, se situează şi baza de recepţie interraională a Capitalei. Avînd totul pus la punct, pînă în cele mai mici amănunte, la baza de recepţie Obor au şi început operaţiile de recepţionare şi înmagazinare a orzului, iar la baza de recepţie Olteniţa, primii care s-au prezentat cu produsele din noua recoltă, au fost membrii gospodăriei agricole colective 23 August din Olteniţa, care au predat pe ziua de 29 iunie 2.000 kg. grîu reprezentînd munci S.M.T., '■'htinînd astfel chitanţa nr. 1 pe raion. Pe lingă realizările obţinute in pregătirea condiţiilor de înmagazinare a cerealelor, s-au manifestat şi unele lipsuri. Bunăoară, şeful bazei interraionale Olteniţa a tărăgănat mult timp repararea şi dezinfectarea magaziilor de la Fundeni-Frunzăneşti. In jurul acestor magazii şi al pătulelor din împrejurimi, pînă zilele trecute se mai aflau încă bălării şi predomina încă starea de neglijenţă. Abia în ultimul timp, s-au luat măsurile necesare de lichidare a lipsurilor. Delăsare în această muncă a manifestat şi colectivul bazei interraionale din Urziceni. Ţinînd seama de faptul că la bazele de recepţie respective sînt posibilităţi asemănătoare ca şi la celelalte baze, unde pregătirile s-au terminat cu mult înainte de termen, este necesar ca în cele cîteva zile ce ne mai despart de preluarea cantităţilor de produse vegetale din noua recoltă, toate spaţiile de înmagazinare a cerealelor, să fie bine pregătite. Aceasta este cu atît mai necesar cu cît recepţionarea şi păstrarea în bune condiţiuni a produselor, constituie o problemă de mare însemnătate pentru economia noastră naţională. OH. POPESCU Compozitorul Paul Constantinescu decorat cu Ordinul Muncii cl. II-a Printr-un Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa a II-a compozitorului Paul Constantinescu, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de viaţă, pentru merite deosebite în domeniul creaţiei muzicale şi al învăţămîntului muzical superior. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ ! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL XIV Nr. 3123 Miercuri 1 iulie 1959 4 pagini 20 bani Maşini noi pentru prelucrarea firelor sintetice Recent, la fabrica „Tricotajul roşu“ din Capitală au început lucrările pentru adaptarea unor noi maşini de tricotat pentru prelucrat firele sintetice. Datorită acestora în cursul trimestrului IV, a.c. producţia tricotajelor din fire sintetice va crește la această fabrică cu 80 la sută. Chimia in sprijinul agriculturii Industria noastră chimică a devenit într-o scurtă perioadă o ramură de bază a industriei grele, fiind în măsură să valorifice complex produsele solului şi bogăţiile subsolului, transformindu-le într-un număr mare de produse necesare tuturor sectoarelor economiei naţionale şi cerinţelor mereu în creştere ale vieţii omului. Producţia globală de chimicale va fi la sfîrşitul acestui an de zece ori mai mare ca în anul 1938. UN NOU SI PUTERNIC SECTOR: INDUSTRIA INGRAŞAMINTELOR CHIMICE In anii regimului burghezo-moşiereac, deşi Romînia era socotită ca o ţară „eminamente agricolă" de către cirinuitorii din acea vreme, totuşi agricultura era slab dezvoltata, in anul 1938 nu se fabrica niciun kilogram de îngrăşăminte chimice. In cei 15 ani de la eliberare, nivelul de trai al poporului nostru a fost in continuă creştere şi deci necesităţile sale în produse agricole şi bunuri de larg consum sînt din ce in ce mai mari. Producţie agricolă sporită nu se poate obţine decit printr-o agricultură socialistă intensivă şi avansată, care progresează cu sprijinul industriei de îngrăşăminte. Ritmul vertiginos al dezvoltării industriei noastre chimice a făcut ca numai în ultimii 3 ani să producem de 2,7 ori mai multe îngrăşăminte şi de 6 ori mai multe produse pentru combaterea dăunătorilor, ca şi 1954. Consfătuirea pe ţară a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, care a avut loc în aprilie 1958 la Constanţa, a arătat căile de dezvoltare ale agriculturii noastre şi sprijinul pe care trebuie să-l dea industria noastră de îngrăşăminte acestui sector. In expunerea făcută la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, tov. Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că: „Producţia de îngrăşăminte chimice va creşte de la 152.000 tone in 1958 la 282.000 tone în 1959, mărindu-se astfel baza materială pentru sporirea producţiei agricole la hectar“. In momentul de faţă îngrăşăminte cu azot se produc la Combinatul chimic de la Făgăraş. Anul acesta va Ing. ANTON CONSTANTINESCU adjunct al ministrului Petrolului şi Chimiei mai intra în funcţiune aici o nouă fabrică de îngrăşăminte cu azot, cu o capacitate de 100.000 tone pe an azotat de amoniu. In anul 1961 va începe să producă cea mai mare unitate a acestui sector, combinatul de îngrășăminte cu azot de la Romnov. Aici se vor fabrica, pornind de la gaz metan, 210.000 tone îngrășăminte cu azot pe an. Acest mare combinat este rodul sprijinului acordat dezvoltării industriei noastre de îngrășăminte, de către Uniunea Sovietică. Tot cu sprijin sovietic, vor incepe în curînd construcţiile unui alt combinat de chimizare a metanului lingă Craiova. Aici se vor produce: îngrăşăminte cu azot, fibre sintetice si alte produse petrochimice. Industria îngrăşămintelor cu fosfor a cunoscut o dezvoltare rapidă. In momentul de faţă ţara noastră dispune de trei unităţi pentru fabricarea superfosfatului: Uzinele „Petru Poni“ de la Valea Călugărească, Uzina de superfosfat şi acid sulfuric, de la Năvodari şi Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni. Pe baza unor noi zăcăminte descoperite la noi în ţară se va dezvolta pe viitor şi industria îngrăşămintelor cu potasiu Una din preocupările principale în domeniul industriei îngrăşămintelor este aceea a lărgirii sortimentelor. Folosirea pe scară largă a unor îngrăşăminte ca ureea, nitrofosul și sulfatul de amoniu, va fi posibilă într-un viitor apropiat. Se va insista fe asemenea în studierea şi experimentarea azotatului de amoniu neutrali(Continuare in pag. 3-a) G.A.S. Roşia trimite zilnic pe pieţele Capitalei zeci de tone de legume In raionul Videle sunt posibilităţi de extindere a autofinanţării ■ cooperativelor de consum In cuprinsul raionului Videle, comerţul socialist este reprezentat aproape în exclusivitate de cooperaţia de consum. Prin unităţile sale, ţărănimea muncitoare a primit de la an la an un volum sporit de mărfuri în sortimente diferite, valorificînd totodată cantităţi însemnate de produse agro-alimentare. Sprijinul statului, prin creditele ce le pune permanent la dispoziţia cooperaţiei de consum, s-a simţit din plin şi la U.R.C.C. Videle. Folosirea cu chibzuinţă a fondurilor băneşti a constituit preocuparea de bază a multor cooperative. Unele din ele au trecut la autofinanţare, adică îşi desfăşoară activitatea comercială numai cu fonduri proprii, fără să mai recurgă la credite bancare. Preţioasă în privinţa autofinanţării este experienţa cooperativei de consum din comuna Bucşani. Îndrumat de comitetul de partid comunal şi sprijinit de sfatul popular, consiliul de conducere al acestei cooperative acordă o mare atenţie problemelor economico-financiare. În primul rînd, urmăreşte îndeaproape ca în reţeaua comercială să intre mărfuri solicitate de consumatori. In al doilea rînd, aproape săptămînal analizează în şedinţe operative, la care participă vînzătorii celor 8 unităţi, modul cum s-a făcut aprovizionarea cu mărfuri, ce cheltuieli s-au înregistrat, propunîndu-se totodată măsurile necesare înlăturării inconvenientelor constatate. In acelaşi timp, gestionarii au fost îndrumaţi să acorde mai multă atenţie propunerilor făcute de consumatori şi să întocmească notele de comandă, ţinînd cont de ele. Ca urmare a acestui stil de muncă, cooperativa din comuna Bucşani a izbutit, în 1958, să-şi creeze un fond de rulment propriu cu care îşi asigură desfăşurarea activităţii sale fără să mai folosească credite de la stat. Ce a adus autofinanţarea acestei cooperative? Pe lîngă faptul că a restituit statului creditul de peste 100.000 lei, aprovizionarea magazinelor cu mărfuri s-a îmbunătăţit radical, cheltuielile de circulaţie s-au redus faţă de nivelul planificat, stocurile supranormative s-au lichidat iar debitoriii au fost identificaţi la timp şi încasaţi. Fiind vorba de gospodărirea fondurilor proprii, mărfurile sînt mai bine păstrate, în magazine se exercită un comerț civilizat. Nu numai atît. In 1958, cooperativa din Bucșani a realizat un beneficiu în valoare de 77.000 lei iar membrii cooperatori, în baza hotărîrii adunării generale, au primit însemnate cotepărţi din această sumă. O parte din beneficiul peste plan a fost alocată ridicării unui nou magaziin, înzestrării unităţilor cu mijloace tehnice etc. O situaţie economică bună are şi cooperativa din comuna Ruşii lui Asan, care de asemenea se autofinanţează Dar în cuprinsul raionului Videle, în privinţa autofinanţării cooperativelor există încă numeroase rămîneri în urmă. Din cele 13 cooperative numai două se autofinanţează. De aceea, situaţia financiară a majorităţii cooperativelor e nesatisfăcătoare. Pentru desfăşurarea activităţii U.R.C.C. Videle a apelat la credite care numai în trimestrul I a.c. s-au ridicat la 1.732.000 lei; debitorii însumau la 31 mai 2.203.000 lei; imobilizările în reţea s-au ridicat în primele cinci luni ale anului în curs la 1.820.000 lei în primul rînd din cauza stocurilor supranormative nepermis de mari; deşi planul de aprovizionare nu s-a realizat, cheltuielile de circulaţie se menţin încă la un nivel ridicat. Rămînerile în urmă în privinţa autofinanţării au la bază multe cauze. Mai întîi, conducerea U.R.C.C. (preşedinte Marin Bălăşoiu, contabil şef N. Cupiliu) s-a preocupat prea puţin de problemele economice. Desigur că îi este mai uşor conducerii să întoc M. LEOVEANU (Continuare în pag. 3-a) REALIZĂRI IN SECTORUL SERICICOL Gogoşile de mătase reprezintă o natene primă importantă pentru industria noastră de mătase care este în permanentă dezvoltare. In anul curent, de exemplu, faţă de anul trecut se prevede o creştere a cantităţilor de gogoşi de mătase colectate cu aproximativ 100 de tone. Pînă în prezent planul de colectare a gogoşilor de mătase a fost realizat în proporţie de 88 la sută. Acest lucru a permis să se prevadă o depăşire a planului pe anul acesta în importantele regiuni sericicole Bucureşti, Craiova, şi Timişoara şi o depăşire a planului pînă la ora actuală cu 10 tone. Regiunea Bucureşti are în acest sector o pondere de 32 la sută. Aceasta şi datorită faptului că în unele raioane din regiunea Bucureşti producţia gogoşilor de mătase este în continuă creştere. De exemplu, în prezent, raionul Zimnicea are o depăşire de 17.000 krr., Giurgiu 7.000 kg. şi Alexandria o depăşire de 4.000 kg. gogoşi de mătase. In scopul îmbunătăţirii calităţii tutunului întreprinderile din cadrul industriei tutunului au fost dotate cu 12 aparate noi cu ajutorul cărora se poate efectua un control riguros al calităţii produselor. Pînă la sfîrşitul lunii vor fi fabricate încă 100 de aparate de determinat indicele de puritate al tutunului. De asemenea, în scopul îmbunătăţirii calităţii tutunului, la fabrica de ţigarete „Bucureşti“ a început montarea unei instalaţii de umezit tutunul. „ Superman“-ul învins Superman" a devenit In viaţa anmericană nu un simplu cuvint ci un total de însuşiri ieşite din comun, faţă de care chiar şi binecunoscuţii eroiai mitologiei se simt In vădită inferioritate. „The superman" — supraomul, este blazonul modului de viaţă american, este idolul căruia i se închină kilometri de peliculă cinematografică, mii de cărţi şi reviste ilustrate excesiv, sute şi sute de ore de emisiuni televizate. In ce priveşte televiziunea americană, „superman-ul" şi-a găsit chipul in persoana actorului Georges Reeves. Acest rol i-a adus lui Reeves mari ciştiguri, pînă ce nu de mult, considerindu-se că publicul a început să dea semne■ de saturaţie faţă de bravurile „superman" -ului emisiunile de televiziune pe această temă au fost sistate, cel puţin cu titlul de provizorat .Reeves a încercat să se angajeze pentru alte roluri, dar ,,consacrarea" părea să i se aștearnă in cale ca o barieră de netrecut identificat cu eroul interpretul, lui Reeves i se răspundea ori de cite ori incerca să facă un angajament pentru teatru sau televiziune : „Bine, dar dumneavoastră sinteti superman-ul... nu puteţi fi decît superman-ul !". Acum citeva seri, pradă unei depresiuni, Georges Reeves s-a sinucis la vila sa, in timpul unei reuniuni cu prietenii. Supraomul, simbolul unei vitalităţi superioare lui Achite, a fost zdrobit de viaţă, ca un biet omuleţ neputincios . Cumplitei jungle a dolarului, nici chiar „supraoamenii" nu-i pot rezista pînă la m păi.. „Ajutoare“ căzute din cer... Există o categorie foarte ciudată de „binefăcători". Aceştia nu numai că nu aşteaptă să le ceri sprijinul, dar minaţi de elan „filantropic", sînt in stare chiar să dea „ajutor" cu forţa, celor care cu insistenţă consideră că se pot dispensa de el. Exemplul cel mai edificator pot constitui unităţile militare ameericane "depeinsula Okinawa Milioane de japonezi cer ca militarii S.U.A. să se retragă de pe această insulă numai că aceştia explică prezenţa lor pe insulă, prin grija pe care o poartă populaţiei, ai cărei „apărători" din oficiu se consideră. Iată insă că, aşa după cum transmite agenţia France Presse, în cursul zilei de ieri, un avion militar american aparfinind bazei aeriene Kadena de pe insula Okinawa, a explodat in aer şi s-a prăbuşit in flăcări asupra localului unei şcoli din oraşul Ishikawa. In urma accidentului 9 persoane au fost omorite şi alte 74 grav rănite. Atît clădirea şcolii cit si 30 de case din apropiere au fost distruse de incendiu. I le va fi foarte greu părinţilor micuţilor şcolari care şi-au pierdut viaţa in urma accidentului, să creadă basmul despre rolul de „apărători" pe care militarii americani din Okinawa o trimbițează ca zgomot, pentru a-și justifica prezenţa lor nedorită pe insulă.