Steagul Roşu, iulie 1959 (Anul 11, nr. 3123-3149)

1959-07-22 / nr. 3141

st. Informaţii de partid . Cîn mijloacele muncii de agitaţie sînt date uitării­ ­ t­e cum Intri în încăperea ce ser­veşte drept sediu organizaţiei de partid de la S.M.T. Videle, privirea îţi este atrasă de un frumos drapel triun­ghiular din mătase purpurie, avînd marginile tivite cu franjuri aurii. Deşi au trecut 5 ani de la decernarea sa, literele caligrafiate cu acelaşi fir au­riu se pot încă lesne desluşi: „Con­cursul foilor volante ale gazetelor de perete din S.M.T. 1 iulie — 7 no­iembrie 1954“. Dacă sentimentul de mîndrie pentru succesul obţinut se manifestă şi acum prin grija cu care drapelul este scu­turat de praf şi expus cît mai la ve­­dere, apoi peste realizările care au dus la cîştigarea distincţiei şi mai ales peste obligaţiile ce decurgeau din aceasta s-a cam aşternut colbul uită­rii. Dar să lăsăm să vorbească fap­tele... Odată cu declanşarea campaniei a­­gricole de vară, brigăzile de tractoare de la S.M.T. Videle au reluat cu en­tuziasm întrecerea socialistă. Multe angajamente însufleţite au şi devenit fapte împlinite în iureşul secerişului şi treieritui lui. Candidatul de partid Cristian Maximilian, Petre Rădulescu şi alţi tractorişti au depăşit nor­mele de lucru cu 40—50 la sută. Unii mecanizatori — exemplu oferă Gheor­­ghe Zamfir şi alţii — au lucrat în cursul nopţii, la lumina farurilor pen­tru a executa fără întîrziere ogoare adinei de vară. Sînt fapte demne de laudă, care ilustrează o atitudine îna­intată faţă de muncă, fapte care ar fi­­ trebuit să fie cunoscute de toţi trac­toriştii din staţiune, Exist­ă şi altfel de atitudini, am putea spune chiar contrare. De exemplu, un tractorist a neglijat întreţinerea unuia din mo­toarele folosite la irigat şi acesta s-a defectat, pierzîndu-se o bună bucată din timpul de lucru. Şi această ati­tudine ar fi trebuit să ajungă la cu­noştinţa tuturor mecanizatorilor. Ea n-a ajuns, tot aşa cum n-au ajuns nici rezultatele obţinute în întrecerea socialistă de către fiecare brigadă, de fiecare mecanizator. N-au ajuns pentru că tovarăşii din biroul organi­zaţiei de bază, deşi dau cu ochii zil­nic de drapelul purpuriu la care ne-am referit, au uitat de foaia volantă a gazetei de perete, care în actuala campanie de vară n-a văzut lumina Tiparului nici măcar o singură dată. De altfel, nu este singurul mijloc de agitaţie pe care biroul organiza­ţiei de bază l-a dat uitării. In curtea staţiunii se găseşte un impunător grafic, fiecare brigadă fiind simboli­zată printr-un tractor. De pe poziţia pe care aceste tractoare miniaturale o ocupă pe panoul de lemn, rezultă şi situaţia brigăzilor în întrecere. Cum să afli însă fruntaşii sau codaşii, dacă atunci cînd privind graficul constaţi că tractoarele continuă să rămînă aliniate la start, toate pe o linie ? Aceasta, în vreme ce pe teren, după cum e şi firesc, la mai bine de cinci decade de la începerea campaniei de vară, unele brigăzi sunt pe cale de a încheia deja planul, iar altele se si­tuează în imediata lor apropiere in ceea ce priveşte realizările . Graficul tace, aşa cum tace şi foaia volantă, aşa cum tace şi gazeta de perete, unde pe foile îngălbenite de razele soarelui întîlneşti articole datînd din luna iunie. Pentru toate acestea fac şi mem­brii biroului organizaţiei de bază de la S.M.T. Videle, care au dat uitării cîteva din cele mai eficace mijloace ale agitaţiei politice de masă. Tova­răşul Barbu Gorun, secretarul orga­nizaţiei de partid — deşi de puţină vreme în această funcţie — avea da­toria să sprijine şi totodată să tragă la răspundere pe cei cărora le re­venea această sarcină. Să sperăm că o va face de aci înainte. M. PANDREA Sprijinul D. C. A. în aprovizionarea cu materii prime pentru indu­stria uşoară (Urmare din pag. l-a) întreprinderea D.C.A. Bucureşti a de­pus o activitate pozitivă în munca de contractare a gogoşilor de mătase, li­nei şi bumbacului. întrebare: — După cum ne-aţi arătat, rezultatele obţinute de a­­ceastă întreprindere sunt într-ade­­văr frumoase. Cunoaştem însă­ şi unele deficienţe în ce priveşte­­ ac­­­tivitatea C.C.A. în regiunea Bucu­reşti. Vă rugăm să ne vorbiţi des­pre ele şi despre măsurile, luate Răspuns: — Fără îndoială că în­treprinderea despre care v-am vorbit prezintă încă în activitatea sa unele deficienţe care, uneori, contri­buie la îngreunarea muncii şi dimi­nuarea cantităţilor de materie primă, care ar putea fi achiziţionate de la producătorii agricoli sau deţinătorii din cuprinsul regiunii Bucureşti. Astfel, deşi întreprinderea este dotată cu un fond de salarii corespunzător, totuşi conducerea acesteia pînă acum, nu a reuşit să încadreze personalul achizi­tor necesar încît să se asigure o per­manentă vizitare a tuturor gospodă­riilor din oraşe, comune şi sate, pentru depistarea deţinătorilor de produse ce fac obiectul activităţii C.C.A. Din an­aliza făcută cu conducerea acestei întreprinderi a reieşit că nu­mărul salariaţilor neproductivi este mult prea mare. De asemenea, semna­lăm faptul că faţă de numărul de ovine existent în regiunea Bucureşti şi respectiv faţă de numărul mare de piei ce se sacrifică anual în perioada de primăvară, această întreprindere nu reuşeşte să achiziţioneze decit canti­tăţi destul de reduse în raport cu po­sibilităţile existente. Acelaşi lucru am putea spune­­despre achiziţionarea de­şeurilor textile in general şi mai ales despre organizarea achiziţiilor în ora­şe. Urmărirea debitorilor este încă destul de slabă, în special în raioa­nele Roşiori, de Vede, Urziceni, Turnu Măgurele, Lehliu­. Întrebare: — Ce hotărîri s-au luat în această direcţie. Răspuns : Măsurile luate de Minister, respectiv direcţia noastră, pentru ana­lizarea în adîncime a activităţii între­prinderii regionale D.C.A. Bucureşti atît pe linie organizatorică cît şi pe linie de realizări şi pe linie financiară, vor contribui fără îndoială la înlăturarea, în mare parte, a lipsurilor şi defi­cienţelor existente, ceea ce va duce la obţinerea de rezultate din ce în ce mai bune. Pentru aceasta este nevoie de un sprijin mai consistent din par­tea organelor locale de partid şi de stat din cuprinsul regiunii Bucureşti. :: Și la secția de LIBRĂRIE:: :: a cooperativei din comuna dvs. au sosit CÂRTI NOI -1 -Cereți pe cele care vă interesează 1* « *• întăritor în toate stările de oboseală fizică Produce poftă de mîncare,mărește puterea de iarnă Un nou magazin de desfacere De curînd, în oraşul Olteniţa s-a deschis un nou magazin. In vitrinele frumos aranjate sunt expuse diverse articole executate în cadrul unităţilor Întreprinderilor de industrie locală. Cetăţenii acordă un deosebit interes articolelor de mobilă, a încălţămintei de cauciuc, ţesăturilor, etc. petre neaga responsabilul staţiei de radioficare Olteniţa Peisaj din Bărăgan (Urmare din pag. l­ a) din Dor-Mărani ca şi din alte pfifft ale Bărăganului, au învăţat şi alte meşteşuguri. In al său „Pseudo-kinegheticos“, Odobescu descrie locul de intilnire al uimitorilor, care e adesea „o cruce de piatră strîmbată din piua ei, sau un puţ cu furcă, adică o groapă adîncă de unde se scoate apă cu burduful“. Apa se găseşte greu in Bărăgan, tre­buie să sapi adine să dai de ea. Dar colectiviştii nu s-au speriat de asta Au adus nişte foreze din Bucureşti şi au săpat trei pufuri de fi­e mai mare dragul. Din ele ,cu trei moto-por­pe scoate Hie Staun apa pentru cele 67 de hectare de grădină. Cartofi, roşii, varză şi alte legume să crească în Bărăgan, nu s-a pomenit pe timpul boierilor. Asta au făcut-o colectiviştii. Şi nu numai asta. Ci şi un hadar cu căpşuni, alte hectare livadă şi vie. In vremurile trecute, adăposturile pentru vite erau nişte bordeie acope­­rite cu paie. „Trestia şi şovarul", scria Odobescu, ,.sunt scumpe in Bărăgan". Colectiviştii din Uor-Mărunt au gos­podărie mare: vaci de lapte, oi, porci. Pentru animale au construit grajduri încăpătoare, acoperite cu ţiglă. Dar de nu sunt suficiente; de aceea, co­lectiviştii au hotărit să facă o fabrică de cărămidă Astfel se schimbă peisajul Bărăga­­nului in zilele noastre, întindere pus­tie pe vremea lui Odobescu, pămint bun numai pentru cultura cerealelor in vederea exportului pe vremea bur­­ghezo-moşierimii, Bărăganul se trans­formă azi intr-o grădină înfloritoare. STEAGUL ROŞU Epoca în care flăcările războiului civil, alimentate de intervenţioniştii străini, au cuprins tînârul stat sovietic punîndu-i în pericol existenţa şi în care muncitorii şi ţăranii - conduşi de partidul bolşevicilor - s-au ridicat ca unul, zdrobind bandele de contrarevoluţionari a constituit întotdeauna pentru cineaştii sovietici un nesecat izvor de inspiraţie. ,,Ani înflăcăraţi" - o producţie a stu­dioului din Taşkent - ne prezintă un episod din lupta poporului uzbec în această pe­rioadă de intense frămîntâri sociale. Erau momente de răscruce cînd nimeni nu putea rămîne în afara evenimentelor , fiecare trebuia să se decidă de care parte a ba­ricadei se va situa. Filmul urmăreşte evoluţia a doi fraţi - Haidar şi Karim - care au apucat căi diametral opuse : primul, cea a apărării cuceririlor revoluţionare, al doilea calea care duce la pieire, cea a trădării inte­reselor clasei din care făcea parte. Anti­teza este precisă de la început : de o parte Haidar, cel temerar şi integru care nu poate înţelege fericirea decît alături de a întregului său popor, de cealalta Karim, egoist şi laş, rus de ambiţia meschină de a se îmburghezi, aidoma patronului său, negustorul Al­hodja. La început s-ar părea că sorţii izbînzîi sînt de partea celor din tabăra lui Karim. Taşkentul asediat trece prin clipe grele : foametea domneşte în oraş, chiaburii şi speculanţii deţin puterea economică. Con­trarevoluţionari înrăiţi ca Osipov şi Ah­­medov au reuşit să se infiltreze în con­ducerea miilor* şi iovW*raâ de unde, împreuna cu uneltele lor, sabotează din plin. Cu sprijinul „neutrului" cetăţean străin Rogerson aceştia din urma reuşesc sa dez­lănţuie o răzmeriţa a chiaburilor şi foş­tilor junkeri care culminează cu arestarea şi executarea unora din conducătorii puterii da stat locale şi ai organizaţiei de partid. Dar poporul, în frunte cu muncitorii, cu revoluţionari ca Jeleznov comisarul, bă­­trînul Usto Kasim şi fiul său Haidar in­fringe pe gardiştii albi. In această luptă pier conducătorii acestora din urmă : Ah­madov, Osipov, Ah­hodja şi alţi duşmani ai Revoluţiei. Tot acum se încheie, în chip dramatic, viaţa lui Karim. In aceste clipe el şi-a dat seama de drumul greşit pe care l-a urmat; grăuntele de omenie pe care îl mai avea în suflet l-a făcut să înţeleagă aceasta, mai ales cu ocazia represiunilor comise de răsculaţi. Dar este prea tîrziu ca să mai dea îndărăt : el va fi împuşcat de cei cu care s-a asociat, plătind scump activitatea sa trădătoare. In opoziţie cu structura sufletească o­­dioasă a contrarevoluţionarilor ne este prezentată în film marea frumuseţe morală a comuniştilor, a luptătorilor pentru liber­tate. Nici un fel de asperităţi fizice, nici chiar spectrul morţii nu le poate infringe încrederea fermă în adevărul cauzei pentru care se jertfesc. Atunci cînd revoluţionarii, în frunte cu Votnnţev şi Sumulov, sînt executaţi, ei pri­vesc dîrz înainte sfidîndu-şi călăii. Şi cînd ultimul dintre ei strigă „Adevărul este mai tare decît moartea !", înaintînd, rănit grav, spre asasin, acesta se dă înapoi îngrozit. Scena are o semnificaţie adîncă,­ arătînd că, chiar dacă mulţi dintre eroicii soldaţi ai revoluţiei au căzut în luptă, cauza lor este de neînvins, înfrîngînd în cele din urmă orice rezistenţă a duşmanului. In această lupta acerbă cu greutăţi ce păreau de netrecut s-au format şi s-au călit caracterele, lată-l de pildă pe Haidar : evoluţia lui nu este sinuoasă, el cunoaşte scopul luptei în care s-a înrolat de bună­voie. Dar drumul său nu este nici liniar, Haidar - ca orice om - avînd unele mo­mente de slăbiciune, de ezitare. Ajutorul tovarăşilor săi de luptă, vechi bolşevici ruşi, îl ajută să le depăşească şi să devină un luptător hotărît pentru definitiva izbîndă a Revoluţiei. Fără a fi un film de aventuri „Anii în­flăcăraţi" au o acţiune dinamică, antre­nantă (abundă scenele de luptă) reţinînd tot timpul atenţia spectatorului. Filmul care este o sugestivă evocare a anilor războiului civil, prilejuieşte,­­ sub regia lui Alexandr şi Evghenii Alexeev — afirmarea unei echipe de actori,de talent, ca T. Tadjiev, N. Rahimov, H. Umarov, N. Hlibko, V. Rusinov şi pitii. | AL. DRAGOMIRESCU a cinematografiei sovietice „Ani înflăcăraţi" In clişeu, o scenă din film „În Romînia se fac eforturi apreciabile orientate In mod constant spre progresul poporului“ »—Declaraţiile d-lui Andreas Zakkas, deputat în parlamentul grec— De cîteva zile ne vizitează ţara dl Andreas Zakkas, deputat în par­lamentul grec, preşedintele Comite­tului grec pentru destindere interna­ţională şi pentru Pace, membru al Consiliului Mondial al Păcii. In timpul vizitei sale, dl A. Zakkas a răspuns la întrebările puse de un redactor al Agenţiei Române de Presă „Agerpres“. Am venit în ţara dvs la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii şi vreau să mulţumesc pentru această invitaţie şi pentru primirea călduroasă făcută aici. Am vizitat mai multe localităţi. Am fost la uzinele de tractoare, la o gos­podărie agricolă colectivă etc şi am văzut că în România se fac eforturi apreciabile orientate în mod constant­­ spre progresul poporului. Am vizitat­­ de asemenea staţiuni de la munte şi­­ de pe litoral unde am admirat reali­­­­zările obţinute în domeniul asigură­­­­rilor sociale pentru cei ce muncesc.­­ Referindu-se la legăturile dintre po­­­­poarele grec şi român, oaspetele a a- S ratat între altele : Ţările noastre au­­ tradiţionale legături de prietenie. Şi­­ în prezent sunt multe lucruri care­­ vor putea să ne apropie şi mai mult. I In continuare, dl A. Zakkas s-a re­­f­­erit la atitudinea poporului grec , faţă de relaţiile dintre ţările balcanice­­ şi de problemele actuale ale situaţiei­­ internaţionale. Timp de ani de zile Balcanii au fost consideraţi ca un butoi de pulbere, ■a un centru de explozii războinice. Dar cei care făceau asemenea afirma­ţii trebuie să ştie că această situa­ţie nu se datora voinţei proprii a po­poarelor balcanice. Poporul grec — a declarat oaspetele —­ este în favoarea propunerilor fă­cute de dl Chivu Stoica deoarece este convins că în vederea asigurării păcii statele trebuie neapărat să discute în­tre ele. Personal sínt un vechi adept al în­țelegerii balcanice şi am militat pen­tru aceasta încă din anul 1929. Sunt pentru înţelegerea balcanică şi pentru conferinţa ţarilor balcanice propusă de dl preşedinte al Consiliului de Mi­niştri al R.P. Romíne. Am criticat e­­nergic refuzul guvernului nostru de a accepta invitaţia guvernului romín. Poporul grec — a spus în continua­re dl A. Zakkas — ca şi toate cele­lalte popoare doreşte pacea. Aceasta cu atît mai mult cu cît poporul nostru a fost mult încercat de războaie. In Grecia avem acum multe de făcut pentru a evita instalarea bazelor pen­tru rachete. Poporul detestă instala­rea acestor baze. Dorinţa noastră cea mai arzătoare este de a vedea progresînd destinderea internaţională, iar pacea să fie de durată şi în a­­celaşi timp justă. Şi cînd spun că po­porul grec vrea ca pacea să fie justă aceasta înseamnă că ea nu trebuie căutată altfel decît pe calea negocie­rilor. I Soluţia ignifugă „VICTORIA“ j C produs chimic pentru protejarea materialului lemnos contra in- / ra­cend­iilor, î­ţi livrează orice cantităţi, fără repartiţii, C I întreprinderea „VICTORIA“ j j7 Bucureşti str. Izvor 109 Raion Lenin Telefon 27.20.21 . [“terit 11 S­E­­­T . . ’ T Petrecerji o zi plăcută, în oraşul Giurgiu ! LA ŞTRANDUL „ALEI“ ŞI PLAJA :­­ DE LA DUNĂRE T­O­T Bufete bine aprovizionate stau la dispoziţia publicului.­­­­ La 20 iulie deschiderea hotelului turistic din Giurgiu, situat în­­ piaţa Unirii. ' Magazinele Cooperativelor de Consum din comunele raionului Turnu-Măgurele Vă oferă pentru sezonul de vară un bogat şi variat sortiment de: ţesături bumbac, ţesături mătase, tricotaje, parfum­erie, cosmetice, mercerie, galanterie, încălţăminte de piele şi cu feţe de pînză, articole de menaj, unelte agricole, etc, etc. La cerere se pot procura imediat motociclete, biciclete, aparate de radio, maşini de cusut, precum şi confecţii de orice fel. O valoroasă producţie Acţiune pionierească Cînd Ministerul Sănătăţii a lansat Chemarea către şcolari şi pionieri pentru a colecta­ cît mai mult muşe­ţel, elevii şcolii mixte de 7 ani din Segarcea-Deal, raionul Turnu Măgu­rele au răspuns cu entuziasm. Sub conducerea tovarăşelor învăţă­toare Elisabeta Tatarici, Ştefania Voi­­culescu­ şi Teodora Pieptăn, au reuşit să strîngă cantitatea de 100 kg. mu­şeţel. După ce va fi uscat, muşeţelul va fi predat centrului de colectare. Cu banii obţinuţi se va organiza o excursie. TRAIAN MITRUȘ profesor comuna Segarcea-Deal Conservarea prin frig a fructelor şi legumelor Colectivul întreprinderii „Antrefrig“ din Capitală lucrează intens la con­servarea fructelor şi legumelor prin frig. S-au conservat pîn­ă în prezent peste 130 tone de căpşuni, zmeură, vişine, mazăre şi fasole. Unele observaţiuni asupra finalelor campionatului R. P. R. de box Finalele campionatului R.P.R. de box pe anul 11­59 au atins un nivel înalt de combativitate, fapt concretizat prin meciuri strinse. înseși punctajele majorității me­ciurilor arată valorile apropiate ale pugiliştilor. Intadnirile Dobres­­cu-Puiu, Olteanu-Toma şi Zaharia- Gheţu sînt doar cîteva exemple in care judecătorii au trebuit să de­pună un examen greu în aprecie­rea învingătorilor. Din punctul a­­cesta de vedere au fost unii pugi­lişt­i care nu şi-au dozat bine efor­turile, fiind epuizaţi înainte de sfîrşitul meciurilor sau nu au avut o pregătire fizică corespunzătoare Astfel, Andrei Olteanu în ultima repriză nu a mai avut resurse de luptă fapt care l-a costat titlul. Farcaş — depăşit de E. Cismaş — a apelat la­­unele neregulantări care i-au adus descalificarea iar V. Czekeli a fost la un moment dat sufocat de ritmul impus de I. Mi­hal­ic. Alţi final­işti au manifestat o nervozitate excesivă sau o frică deloc justificată. Cu mai mult calm Dragnea ar fi terminat poate altfel partida cu M. Stoian. În ce-l priveşte pe D. Gheorghiu, aces­ta şi-a subestimat adversarul, re­­curgînd la obstrucţii şi acţionind hazardat, cum a fost atacul necal­culat din ultima repriză, cînd a căzut printre corzi, fiind numărat pînă la revenirea in ring. Tot pe seama nervozităţii punem şi ges­tul său nesportiv, Gheorghiu incer­­cind să părăsească ringul înainte de festivitatea de premiere. In schimb a fost aplaudat gestul spor­tiv al lui Gheţu Velicu, care l-a îmbrăţişat pe învingătorul său, Petre Zaharia, ajutindu-l să-şi îm­brace tricoul de campion repu­blican. Despre lipsa de combativitate a lui V. M­iuţan s-a mai vorbit. Ea Insă nu a avut nici un fel de justificare in faţa lui I. Petrov, care, sub nici un motiv nu era In măsură să-i paralizeze iniţiativa. Trebuie să mai subliniem buna orientare in ring a unora din bo­xeri, la aceasta contribuind tactul şi experienţa antrenorilor şi a oa­menilor din colţ. Valorosul pugi­list Mihai Nicolau, cel mai tiner campion, in virstă de numai 20 de ani, a fost condus la victorie da­torită priceperii antrenorului său,­ prof. Traian Marinescu. Acesta l-a insuflat şi dezvoltat încrederea, voinţa, spiritul de luptă, calmul şi dîrzenia, calităţi care i-au adus o rapidă consacrare pe plan in­tern. Profesorul şi elevul trebuie să servească drept model de cola­borare pentru ceilalţi antrenori de la noi. De asemenea, merite deo­sebite in conducerea boxerilor in luptă au mai avut antrenorii : Nour, Gh. Fiat, Jim Călinescu, I. Stoianovici, E. Mărgărit, etc. A­­ceştia vor trebui insă să se preo­cupe mai mult de ridicarea pregă­tirii tehnice şi tactice a boxerilor. Tineretul, care a asaltat cu suc­ces poziţiile boxerilor consacraţi, so­cotite de necucerit pînă mai ieri, — s-a afirmat categoric în greul examen al campionatului din anul acesta prin M. Nicolau, I. Mihalic, Andrei Olteanu, I. Turcu şi Gu­ Buzaţu­. Aceştia şi mulţi­ alţii tre­buie să găsească întreaga grijă şi încurajare atît din partea an­trenorilor, cit şi din partea fe­deraţiei de specialitate. Nu putem încheia fără a remarca buna organizare a galelor cam­pionatului R.P.R. de box prin or­ganele I.E.R.S. MIHAIL LUPESCU Azi, două meciuri de baraj pentru calificare în campionatul regional de fotbal Şi returul etapei a doua a meciuri­lor de baraj pentru calificare în cam­pionatul regional de fotbal a furnizat partide deosebit de­ disputate, care a­u fost urmărite cu mult interes. La Drăgănești, echipa locală Tracto­rul a întrecut foarte greu pe Zenit Giurgiu cu 2—1. Cum în tur echipa dta Giurgiu a câştigat cu 3—2 şi scorul fi­nal este egal 4—4, aceste echipe vor juca azi la Videle un al treilea meci. Echipele Recolta Domneşti şi Progre­sul Răcani vor juca şi ele astăzi un al treilea meci pe terenul din Peris, întrucît scorul final omologat de comi­sia regională de fotbal este 3—3. La Urziceni echipa Recolta a întrecut cu 5—2 pe Metalul Ciuinița. In tur a ciştigat echipa Metalul cu 2—0. Deci scor final 5—4 pentru rtccolta Urzi­ceni, care s-a calificat pentru etapa urmă­toare. c.S. Turnu Măgurele şi Du­nărea­­.Im­nice­a au terminat la egali­tate (1—1), scor final 4—2 pentru echipa din Zimnicea. Rezultatul final al în­­tîlnirii dintre formaţiile Avintul—Buci­­meni (raionul Olteniţa) şi Tractorul G.A.S. Peri? (Snagov) este de 4—2 pen­tru prima echipă. (In tur Avintul Bu­­ciumeni a ciştigat la I­eris cu 2—1, iar în retur aceste douâ formaţii au ter­­minat la egalitate , 2—2). Duminică in­ Iulie Va începe turneul final al acestei competiţii la care vor participa 5 echipe. Pini acum cunoaş­­tem doar trei finaliste (Recolta Ural­­ceni, Dunărea Zimnicea şi Avintul Bu­­ciumeni). Programul turneului final II vom publica după ce vom afla şi ce­lelalte două echipe finaliste care sus­ţin azi un al treilea meci Azi, Csepel—Steagul roşu Campioana K.P. Ungară la fotbal, echipa Csepel, va întîlni azi formaţi-* ,,Steagul roşu“ Oraşul Stalin. Meciul care se va disputa la Oraşul Stalin, este aşteptat cu mare interes, dată fH^d valoarea compei oaspete. Me talurgie tU folosesc acest meci, ca o pregătire a echipei pentru reluarea activităţii ofi­ciale, campionatul categoriei A. Csepel a Învins Ştiinţa Cluj cu 2-1, rezultat care lasă să se vadă cît de strîns se anunţă jocul de azi cu „Steagul roşu“. Uniunea Raională a Cooperaţiei de Consum ROŞIORI vinde prin toate unităţile sale din raion şi oraş Sortimente bogate de­ încălţăminte cu feţe de pînză , ţesături de bumbac, lină şi mătase tricotate de tot felul articole de marochinărie articole de pasmanterie articole de galanterie şi mercerie articole de parfumerie CICLISM • Marţi dimineaţa a părăsit Capitala, plecând spre Zagreb echipa selecţionata de tineret a R­ P. Român, care va par­ticipa între 25 iulie şi 2 august la Turul ciclist al R.P F. Iugoslavia. I­o­­tul cicliştilor români cuprinde pe Aurel Şelaru, Ştefan Poreceanu, Constanntin Moiceanu, Eugen Mihăilă și Ion Cos­ma. Antrenorul echipei este Marin Niiculescu. Un mare concurs internaţional de călărie Călăreţii noştri fruntaşi abia reveniţi de peste hotare, de la concursurile­­ internaţionale la care au participat, continuă pregătirile pe baza hipică din Calea Plevnei. Lotul­­de călăreţi frunis­­­taşi, se pregăteşte în vederea concur­sului internațional pe care-l va gfizi­dui Capitala în prima parte a lunii septembrie. I. C. I. L. Bucureşti Şos. Pentelimon 111, caută pentru angajare la oficiul raional I.C.I.L. Alexandria, un contabil principal cu un salariu de 725 lei. Condiţii de angajare: să posede studii medii comerciale şi vechime de cel puţin 3 ani în contabilitate. De preferinţă ca solicitantul să fie din raionul Alexandria. Cooperativa „RĂSĂRITUL“ Alexandria Str. Libertăţii nr. 217 — Tele­fon 14. Execută prin centrele sale: — Confecţiuni pentru femei şi bărbaţi (cu materialul cooperativei şi al clientului). — Reparaţiuni de confecţii. — încălţăminte de comandă, cu materialul cooperativei, precum şi reparaţiuni curente. — Boiangerie periau stofe, lînă, mătăsuri, bumboac itc. — Spălătorie pentru lingerie de corp si paturi. EXECUŢIE IREPROŞABILA

Next