Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 11, nr. 3203-3229)

1959-10-14 / nr. 3214

*1] 8 8­ ­ ANCHETA i jj NOASTRA g a 8 300000 300000000000000000 Putem antrena mai multe femei la activitatea obștească! 12.300 lesne! — participante la acţiuni obşteşti în raionul Urziceni Pentru a vedea cum răspund comitetele raionale ale femeilor la chemările sfaturilor popu. 8 lare, cum antrenează ele femeile in activitatea obştească, redacţia ziarului nostru a inifiat an­ g cheta de față. Ea are ca scop popularizarea realizărilor obținute, a experienței pozitive, a me-­­­todelor folosite de aceste comitete in antrenarea activă a masei largi de fetitei. - ------------------------------g | Anii noştri, de înnoitoare prefaceri, au adus 8 şi în viaţa femeii schimbări radicale. Pentru 8 prima dată îi este redată femeii din ţara noastră­­ încrederea în forţa ei, în puterea şi capacitatea­­ ei de muncă. Pentru prima dată se simte şi ea 2 cetăţean egal în drepturi şi îndatoriri faţă de jj statul care a ridicat-o pe treapta demnităţii g­umane. 8 Gospodina care pînă acum 15 ani se mărgi- I nea la îndatoririle ei strimte de mamă şi soţie, 8 preocupată doar de muncile gospodăriei perso- 8 naie, simte astăzi că este răspunzătoare şi ea fi de bunul mers al treburilor comunei sau oraşu- 8 lui în care trăieşte şi munceşte. Din rîndurile 8 femeilor s-au ridicat deputate harnice care ală- t turi de bărbaţi muncesc cu sîrguinţă pentru 8 transformarea oraşelor şi satelor regiunii noas- 8 tre în locuri înfloritoare, unde oamenii muncii­­ să cunoască binefacerile unei vieţi materiale şi­­ culturale din ce în ce mai bune. 2 In raionul Urziceni, femeile îşi aduc din plin­­ aportul la buna gospodărire a treburilor ob­­8­şteşti. Nu există acţiune obştească unde ele să­­ nu fie prezente cu hărnicia şi priceperea lor. In 8 raionul nostru au fost deschise încă din primă- 8 vară cîteva şantiere pentru amenajarea unor­­ iazuri piscicole. Popularizarea importanţei a­ 8 cestor iazuri piscicole pentru economia raionu- 8 lui a scos pe şantiere zile la rînd sute de femei, 8 în total 7000 de femei care prin muncile volun­­t­­are efectuate au înscris în contul sfatului popu- 8 Iar raional peste 50.000 lei economii. S-au evi- 8 denţiat cu acest prilej atît femeile muncitoare 8 de la Fabrica de ţigle şi cărămizi, funcţionarele 8 de la U.R.C.C. cît şi ţărăncile muncitoare din­­ comunele Grindu şi Sărăţeni.­­ In campania de vară au funcţionat în raio­­­­nul nostru 35 de grădiniţe sezoniere. Pentru a­­g­menajarea şi curăţenia acestora, pentru cusutul 8 lenjeriei necesare 450 de femei din comisiele 8 raionului (de evidenţiat: Borăneşti, Patru Fraţi,­­ Moviliţa, Gîrbovi) au muncit voluntar, cu con- 8 ştiinţa că tot ce fac, fac spre binele lor şi al­e comunei, realizînd un total de peste 21.000 lei­­ economii. Acelaşi aspect a fost relevat şi cu­­ ocazia deschiderii anului de învăţămînt mediu 8 şi elementar, cînd la 15 şcoli din raion au­­ muncit voluntar 400 de femei, efectuînd lucrări­­ de curăţenie în valoare de 24.000 lei. Această j1 sumă din bugetele sfaturilor populare fiind e- e­conomisită, a fost folosită la completarea 8 inventarului la unele şcoli.­­ Aspectele participării femeilor la acţiuni de­­ folos obştesc sunt multiple. Aş mai putea, de­­ pildă, arăta, că la chemarea comitetului raional * al femeilor de a se creşte pe raion un milion $ de păsări, au răspuns cu entuziasm mii de fe-­­ mei. In prezent, o statistică întocmită ne arată­­ că gospodinele au crescut pînă acum 1.200.000­­ de păsări. Comunele Grindu, Colib­a, Cocora,­­ Sărăţeni şi Balaciu pot fi socotite fruntaşe în­­ această acţiune. Astfel planul de achiziţii de­­ ouă a fost depăşit pe raion cu 150 la sută, la­­ carne de pasăre cu 20 la sută. Sunt sătence ca­­ Stan M. Rada şi Anica Pătraşcu din comunele­­ Balaciu, care au valorificat prin cooperative , cite 50 şi 100 de păsări... In total, în raionul­­ nostru au răspuns la acţiunile obşteşti între­­i prinse de sfaturile populare peste 12.000 de fe­­i­mei, care prin munca lor entuziastă pe diferite [ şantiere, la gospodărirea şi înfrumuseţarea co- i munelor, au realizat economii în valoare de '' 450.000 lei. . . Ce am făcut noi, comitetul raional al femei­­i lor, pentru a strînge în jurul nostru un număr­­ atît de mare de femei ? In primul rînd am cău- [ tat și folosit forme multiple de atragere, înce- i pind cu cercurile de citit, cu „orele femeii" de­­ la staţiile de radioficare, cu consfătuirile şi­­ schimburile de experienţă şi terminind cu ex-­­ cursiile şi vizitele in gospodăriile colective- ' Munca noastră nu se opreşte insă aici.^ Noi vom­­ continua şi pe mai departe să antrenăm la ac-­­­ţiuni de folos obştesc cu­ mai multe femei, vom­­ continua, pentru că acest lucru este deplin po­­sibil, pentru că femeile noastre se dovedesc pe­­ zi ce trece vrednice activiste pe tărîm obştesc,­­ participante active la viaţa şi acţiunile între- c­ prinse de sfaturile populare. 1 ANCUȚA TIHON - președinta comitetului raional al­­ femeilor — Urzicenî­­ 8 Textilista Păun Tudora de la Fabricaţie vară Buftea a realizat in luna septembrie peste 100 m pînză peste plan. Foto : N. SCARLET „...Să fie clar, EU hotărăsc totul în ultima instanţă, EU sunt capul familiei şi ceea ce spun EU e lege şi dacă EU nu sunt înţeles, ne despărţim şi adio !...“ Aţi ghicit că cel care vor­­beşte aşa, negreşit un bărbat, este CAP DE FAMILIE. Un cap, la drept vorbind, e puţin spus. Ca să păstrăm proporţiile reale, dumnealui pare-se a fi un „zeu". Un „zeu conjugal" pentru care ea nu înseamnă nimic. Ce părere aveţi, nu vi se pare „adorabil“ un asemenea bărbat ? Un soţ „ideal" care te scuteşt­e să mai gîndeşti, să-ţi­ mai spui părerea despre multi­plele probleme ale căsniciei. Dar, gîndiţi-vă şi dumneavoastră, dacă EL nu ar hotărî totul în ultimă instanţă, dacă ceea ce ar spune EL nu ar fi lege, soţia, care după filozofia dînsului este un fel de nimic, ar mai putea să facă toate astea ? Am pomenit despre felul de gindire al unui astfel de soţ, pentru că asemenea specimene îşi întemeiază supremaţia pe o anumită concepţie plină de argumente care îşi au origina în tre­cutul îndepărtat şi care, tot el zice, sunt inalienabile. Să nu care cumva să-i spui că aceste argumente au slujit în căsniciile burgheze unde bărbatul era socotit ca singurul aducător de lucruri necesare familiei, iar soţia era cotată ca un fel de auxiliar pentru oglindă şi bucătărie (dacă nu exista bucătă­reasă plătită, bineînţeles). Cînd îi pomeneşti că această con­cepţie este retrogradă, capul familiei, „zeul", se supără foc. Cum îndrăzneşti ? Ce dacă munceşti ca şi el undeva într-o întreprindere sau instituţie ! La urma urmei eşti tot femeie şi nu te poţi compara cu dînsul. Să taci chitic, să nu-ţi spui nici­odată părerea, să nu ieşi din cuvîntul lui chiar dacă te povă­­ţuieşte prost, pentru că tot ce hotărăşte el „are putere de lege". Să avem iertare, stimabile, dacă încercăm să te combatem. Eşti un exemplar rar acum, dar acolo pe unde te mai găseşti, te rugăm să-ţi desfunzi augusta ureche şi să ne asculţi. Cu ase­menea ifose nu meriţi nici măcar titlul de soţ, nicidecum cel de cap al familiei. Frumuşel, cu înfumurare de păun cauţi să impui un regim absolutist în casă şi să răpeşti soţiei dreptul de ega­­litate pe baza căruia se întemeiază astăzi un cămin. Cite unul mai inspirat argumentează că,şi asumă copleşitoarea răspundere de a hotărî totul în căsnicie, vai din... dragoste. Ce dragoste este asta, dacă nu se bazează pe înţelegere şi respect? Căci este o lipsă totală de respect să-ţi umileşti mereu soţia. Este mai mult decît o lipsă de respect faţă de tovarăşa de viaţă dacă nu o înţelegi niciodată şi sfidezi orice contribuţie a ei la armonia căsniciei, la activitatea socială în general. „Zeul care-şi mai arată împăunarea pe ici, colo, este de fapt ridicol Nu e cazul să-i propunem o convenţie cu compromisuri. Pînă la urmă el trebuie să înţeleagă normele sănătoase de conve­­ţuire la baza cărora stă morala socialistă. ” DORINA TUDORACHE SFATURI PENTRU GOSPODINE Sucul de roşii, un ailment recomandabil Zilele scurte şi reci au anunţat de mult sosirea toamnei şi preves­tesc în acelaş timp apropierea ier­nii. Ca urmare a răcelii timpului, în pieţe şi magazinele de specialitate varietatea de legume şi fructe din timpul verii s-a micşorat, iar gospo­dinele se grăbesc cu prepararea ul­timelor conserve. In acelaş timp se observă în ultimele zile în magazine sosirea unui bogat sortiment de con­serve din producţia acestui an, prin­tre care şi sticlele cu suc de roşii. Sucul de roşii la sticle, nu este altceva decît zeama de roşii strecu­rată şi fiartă, la o temperatură de numai 70 grade, în lipsa aerului în instalaţiile speciale ale fabricilor oft conserve. Faptul că în industrie se reuşeşte a se fierbe la o tempera­tură atît de scăzută, — ceea ce aca­să nu este posibil — în instalaţii făcute din metale speciale care nu atacă sucul de roşii, face ca sucul obţinut să păstreze toate calităţile roşiilor proaspete : culoare roşie vie, vitamine, aromă şi gust plăcut. Da­torită compuşilor săi care în timpul prelucrării nu se pierd şi anume acizi, zaharuri, vitaminele A, B2 şi C, sucul de roşii e o băutură răcori­toare, cu un gust dulce acrişor, hrănitoare şi în special sănătoasă, căci vitaminele ce le conţine ajută la creşterea organismului şi la feri­rea lui de boli. Sortimente noi de tricotaje şi confecţii încă în urmă cu o lună de zile, colectivul de muncă de la O.C.L. Confecţia Bucureşti s-a preocupat de asigurarea unui bogat sortiment de confecţii pentru toamnă şi iarnă, destinate femeilor. Cumpărătoarele pot găsi pardesie şi troacare din pluş­­cord căptuşite cu balonzeide, precum şi jachete din stofe reiate în culori vii, cinci modele noi de paltoane, 6 modele noi de rochii, haine de bla­nă din vulpi, mutandore, etc. Preparate şi conserve din carne Colectivele întreprinderilor aparţi­­nînd industriei cărnii, din cadrul Mi­nisterului Bunurilor de Consum acor­dă o mare importanţă îmbogăţirii sortimentelor. In cursul lunii trecute au fost realizate 19 sortimente noi de preparate şi conserve de carne a căror producţie industrială a în­ceput în aceste zile. Este vorba de răcituri de porc în cutii de 500 gra­me, pastă de şuncă în ambalaje mici de 100 grame, etc. Moda din această toamnă se ca­racterizează prin simplitate, prin linia frumoasă a confecţiilor. Colec­tivele de creaţie­ ale întreprinderilor de confecţii au elaborat numeroase modele care în momentul de faţă stat obiectul interesului general al cumpărătoarelor. In primul clişeu, palton de damă din stofă uni în diverse culori. Gulerul paltonului este croit sal ; mînecile sînt strînse şi cu manşetă iar buzunarele tăiate, în cel de al doilea clişeu, rochie de stofă uni cu cute descărcate din talie şi mînecă trei sferturi. Rochiile se poartă în culori gri, bej, coral, galben, în cel de al treilea clişeu, jachetă uni din stofă reiată în dife­­­­rite culori, de preferinţă roşu, al­bastru, etc. STEA­G­UI ROŞ­U Colectivista Maria Dinu, preşedinta G.A.C. Griviţa Roşie din comuna Bolintin Deal ÎNGRIJIND FLORILE VIEŢII ! — Din însemnările unui medic pediatru — — Bună ziua... Vreau să vor­besc cu Viorel... Tinara femeie se opreşte mi­rată in pragul uşii. Ochii ei se uită scormonitori la tinăra tun­să scurt, cu servieta micuţă in mină, care i-a bătut la uşă. — Dar cine sintefi dvs.? $t ce vreţi, sart mai bine zis de unde-l cunoaşteţi pe Viorel al meu? Fata cu servieta în mină rule înveselită de figura tinerei mame. — Eu cunosc, trebuie să cu­nosc, pe toţi copiii comunei... Sunt medicul pediatru, doctoriţa de copii. Mâinile celor două femei se întilnesc într-o strîngere plină de căldură. Şi tînăra mamă Georgeta Paraschiv simte că femeia cu chipul prietenesc care i-a deschis uşa şi care întreabă cu atîta siguranţă de copilul ei născut doar de 8 zile şi venit acasă din maternitate numai de o zi, ii va fi prietenă, sfătu­i-­ toare. — Poftiţi, tovarăşă doctor... In camera împodobită cu scoarţe este cam prea cald, şi Viorel, nu ţine dolofan, roteşte minutele şi priveşte nedefinit fără să ştie că în curind va fi deranjat... Tinăra doctoriţă îl ia în braţe, îl consultă şi urmă­reşte fiecare mişcare a braţelor, pune întrebări mamei... Apoi în­cepe să dea sfaturi de îngrijirea copilului. — Pe seară o să vină sora de ocrotire să-ţi arate cum să-l îmbăiezi, cum să-l alăptezi ra­ţional. încă o fişă este completată: „Viorel Paraschiv, nou născut — greutate normală", etc., etc. Cu siguranţă, tinăra femeie doc­tor îşi va continua vizitele la do­miciliile lehuzelor. Paşii îi sunt sprinteni şi pasiunea pentru me­seria ei frumoasă, îi umple su­fletul de satisfacţie... Sunt doar doi ani de cînd s-a prezentat la circumscripţia sa­nitară . ..Mă numesc Elena Popescu, sint numită medic pe­diatru aici, la Ghimpaţi"... Ce-a mai fost apoi, nu-şi mai amin­teşte bine... îşi aminteşte că in prima zi pe seară a dat primul ei examen practic, din meseria de medic... La dispensar a venit plingind cu disperare o mamă, o ■ tinără ţărancă muncitoare. „Mi se prăpădeşte copilul“ ţipa ea cu durere... In braţe ţinea a­­proape inert, un copil de doi ani. Faţa băieţelului era congestio­nată, buzele vinete, abia sufla şi febra îi scotea din piept un şuier fierbinte. Tinăra doctoriţă luă copilul în braţe, îi mişcă capul... Parcă era cam ţeapăn. O interogă pe mamă despre fa­zele de început ale bolii. Me­ningită? Prin corp doctoriţa simţi un tremur nervos... Miş­că din nou capul copilului. Nu, nu... Ascultă cu stetoscopul piep­tul copilului. Apoi spuse răs­picat: „Da... Gripă complicată cu o congestie pulmonară".... Antibiotice, cîteva nopţi de ve­ghe la capul micului pacient lă­sat in îngrijirea mamei, au dus la însănătoşirea grabnică a co­pilului. Şi-şi mai aminteşte de lupta ei împotriva unor practici ne­sănătoase folosite de unele bă­­trine din sate. De obicei la con­sultaţie vin odată cu copilul bolnav mama şi o bătrînă, fie că i-i soacra sau mama femeii respective. Bătrinele stau statui mute intr-un colţ şi ascultă sfaturile medicului cu o urmă de neîncredere în priviri. Unele din ele chiar o contrazic pe doc­toriţă. „Fugi, bre, tovarăşă doc­­toră... Cum să-i dea copilului doar ceai cu bulin, ce, vrei să se prăpădească de foame?“ Şi acolo pe loc se încing discuţii aprinse... Apoi, după orele de consultaţii, tinăra doctoriţă mer­ge pe la micii ei pacienţi să vadă dacă părinţii respectă pres­cripţiile date. S-a sfătuit cu moaşa şi cu ceilalţi doctori din circumscripţie şi a hotărît să organizeze şcoli ale mamei in care să vorbească ţărancilor muncitoare despre igiena, în­grijirea şi educarea copiilor: „Cum alăptăm şi alimentăm copiii pînă la un an de zile", „Ce sînt bolile de vară, de unde provin şi cum să le combatem“. ..Măsuri de prim ajutor in caz de răniri sau arsuri", etc., etc. Dacă la început la aceste cursuri au venit doar puţine fe­mei, apoi numărul lor a început să crească pe măsură ce s-au convins că tot ce fac medicii, toate eforturile sunt îndreptate in direcţia apărării sănătăţii lor şi a copiilor lor. RODICA ALMAŞU Medicul pediatru Elena Popescu, dă sfaturi țărancilor mun­citoare de îngrijire a copiilor. Campionatul regional de fotbal Seria I PROGRESUL ALEXANDRIA — OLTUL TR. MĂGURELE 1-2 (1-0) Progresul Alexandria s-a pre­­zentat cu o echipă întinerită, în care au fost introduşi numeroşi juniori ceea ce a imprimat vi­­teză în executarea acţiunilor. Deşi a dominat teritorial în pri­ma repriză, echipa din Alexan­dria nu a reuşit să înscrie decît un singur gol la o fază confuză, cu concursul apărării adverse. In repriza a lila, echipa Oltul Ti. Măgurele reuşeşte să pună stăpînire pe joc, combină mai frumos şi mai clar, folosind pa­sele în adîncime, ceea ce le-a adus victoria în primele 7 mi­nute ale reprizei, prin punctele înscrise de Antonescu (min. 47) si Vlădescu (min. 52). In ultima parte a meciului, gazdele au a­­tacat dezlănţuit, dar apărarea echipei oaspete a făcut faţă cu succes, astfel că jocul a luat sfîrşit cu rezultatul de 2—1 pen­­tru altul. In deschidere juniorii echipei Progresul au dispus cu 2—1 de cei din Turnu Măgurele. STAN CRISTEA corespondent DINAMO TR. MĂGURELE — C. S. GIURGIU 0—1 (0—0) Jocul a fost dinamic şi de bună factură. Oaspeţii au jucat mai bine si au dominat tot timpul. Insă ei nu au reuşit să concretizeze decît spre sîîrşitul meciului, prin Veg (min. 85), care a înscris unicul gol al partidei. C. MARINESCU corespondent OLIMPIA GIURGIU — VOINŢA ROŞIORI 8—1 (2—0) In prima parte a meciului, ambele echipe au desfăşurat un joc confuz, cu pase date fără a­­dresă. Roşiorenii au avut în a­­ceastă perioadă cîteva ocazii de a miarca, dar s-au bîlbîit în faţa porţii. Scorul a fost des­chis de Popescu (Olimpia) , în min. 2 şi Crăciun l-a majorat la 2-0 în minutul 39. Repriza a II-a a aparţinut echipei Olim­­pia, care a mai marcat încă 6 goluri prin Popescu (4) şi Co­loşi (2). Pentru învinşi a mar­cat Ştefan Heveli. TRACTORUL DRAGANEŞTI — C.F.R. ROŞIORI 0—4 (0—0) Terenul de sport din Drăgă­­­­neşti fiind suspendat de comisia regională de fotbal, meciul Trac­torul Drăgăneşti — C.F.R. Ro­şiori s-a disputat la Ghimpaţi. Echipa gazdă a reuşit să se a­­pere cu multă dîrzenie pînă în minutul 71, cînd ceferiștii au deschis scorul și apoi au mai marcat încă 3 goluri. In general jocul a plăcut. C.F.R. TITU — VICTORIA TA­­TARASTI 1—0 (1—0) După un meci viu disputat C.F.R. Tittu a cî­ști­gat l­a limită cu 1—0, prin golul marcat in prima repriză de Marin Stoica. UNIREA VIDELE — DUNAREA ZIMNICEA 2—0 (0—0) Tînăra formaţie din Videle a obţinut o victorie muncită în faţa echipei Dunărea Zimnicea, care a dat o replică dîrză. Primul gol a fost înscris în repriza I­II-a de Borcea, care a transfor­mat un 11 m, iar Neagu a sta­­bilit scorul final la 2—0. ALTE REZULTATE Sporting Roşiori — Recolta Domneşti 3—0 (prin neprezen-­ tiare). Seria II UNIREA MÎNASTIREA — IA­­LOMIŢA NOUA SLOBOZIA 3-0 (1-0) Gazdele au obţinut o victorie clară în faţa tinerei echipe din Slobozia, care a luptat cu multă însufleţire, dar înaintarea n-a reuşit să pericliteze nici un mo­­ment poarta echipei Unirea Mî­­năstirea. Punctele au fost mar­­cate de Oprea, Totan şi Stan­­ciu. AVINTUL BUCIUMENI — UNI­­REA CALARASI 2—8 (2—1) Meciul s-a disputat la Nego­­eşti, întrucît lucrările de amena­i jare a terenului de sport din Buciumeni n-au fost încă termi­­nate. Echipa colectiviştilor din Buciumeni a condus cu 2-0, dar lipsită de experienţă şi de apor­tul a 3 jucători. —­­Simionescu s-a accidentat în prima repriză, iar Marin Voicu şi Florea Pa­­­vel au fost eliminaţi de pe te­­ren, pentru lovire intenţionată a adversarului), a făcut să piardă meciul cu Unirea Călăraşi şi încă la scor : 2—8. METALUL CIULNIŢA — S. N. OLTENIŢA 0-2 (0-0) Deşi a învins cu 2—0, echipa din Olteniţa nu s-a prezentat la adevărata sa valoare. Pînă în minutul 80 tabela de marcaj indica 0—0 şi n-a lipsit mult ca­­ acest... rezultat să se menţină pînă la sfîrşitul jocului. învin­­şii au arătat multă voinţă şi putere de luptă, dar au căzut complet după primul gol. Alte rezultate : Victoria G.A.S. Periş — Spartac Lehliu 2—1 ; Spicul Căzăneşti — Dunăre* Giurgiu 0—1. Mâine în regiune Doua jocuri restante Mîine, joi 15 octombrie, se vor disputa la Căzăneşti şi Giurgiu două meciuri restante în campionatul regional de fotbal. Este vorba de jocurile Spicul Căzăneşti—Avîntul Bu­ciumeni şi Dunărea Giurgiu, Unirea Călăraşi. Un aspect de la ultima reuniune ciclistă desfășurată pe velodro­mul Dinamo. Cu această reuniune, sezonul ciclist pe velodrom s-a încheiat Competiţii sportive în cinstea zilei de 7 Noiembrie Ştafeta prieteniei romîno- sovietice în regiunea Bucureşti In cinstea celei de­ a 42-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie se vor desfăşura în regiunea Bucureşti o serie de compe­tiţii sportive la care vor par­ticipa numeroşi tineri şi ti­nere din toate raioanele. Prin­tre aceste competiţii, în primul rînd trebuie să menţionăm crosul de masă „Să întîmpi­­năm ziua de 7 Noiembrie", care se va desfăşura în două etape: etapa pe asociaţii şi pe comună, care se încheie la 25 octombrie, şi etapa raio­nală care va avea loc la 1 noiembrie. Vor mai avea loc competiţii de handbal, volei, baschet şi propice, organizate de U.C.F.S. regiunea Bucureşti şi dotate cu „Cupa 7 Noiembrie“. Etapa regională de handbal în 11 va avea loc în zilele de 23 şi 24 octombrie , băieţii se vor întrece la Olteniţa, iar fetele îşi vor disputa întîieta­­tea la Turnu Măgurele. Competiţia de baschet se va desfăşura în zilele de 30 octombrie şi 1 noiembrie la Roşiori. Tot la Roşiori va a­­vea loc în zilele de 7 şi 8 no­iembrie etapa regională la volei, iar concursul de popice. Cupa R. P. R. la fotbal Azi se vor disputa la Giur­­giu şi Buftea două meciuri de fotbal în cadrul Cupei R.P.R., ediţia 1959-1960. La Giurgiu, echipa locală C.S- Giurgiu va juca cu Tita­nii 23 August, care activează în categoria B, seria 11-a. Me­ciul se anunţă deosebit de a­­tractiv, ca şi partida de la Buftea, unde se întîlnesc echi­pa regională „Unirea“ şi „Prahova“-Ploeşti din catego­ria B, seria I-a. De pe tuşă în meciul de fotbal cu Unirea Călăraşi, echipa Avîn­­tul din Buciumeni a avut doi jucători eliminaţi de pe te­ren pentru durităţi. Iar dacă meciul mai ţinea de al terenului gazon, Portarul singur rămînea. (Portarul... de pe stadion). Preşedintele asociaţiei spor­tive de la Combinatul agro­­alimentar din comuna 30 De­cembrie foloseşte echipamen­tul în scopuri personale. Şi atunci îţi vine-n minte o concluzie­ amuzantă: A ajuns din preşedinte Magazie ambulantă. V. D ., dotat cu „Cupa 7 Noiembrie", se va ţine la Giurgiu în zile­le de 7 şi 8 noiembrie. De asemenea, se va desfăşu­ra în cuprinsul regiunii „Şta­feta prieteniei romîno-sovieti­­ce“, la care vor participa spor­tivi fruntaşi din toate discipli­nele sportive. Ştafeta se va desfăşura în două etape: etapa de la comune la centre de ra­ioane și apoi etapa următoare de la raioane la București. St­adie IlilIllllllliltliiiiiHiiiililllllliilillIlilIlllllilIlilIllllllllimilli ! MIERCURI 14 OCTOMBRIE | PROGRAMUL I 14.00 Concert de prînz ; 14.43 „Compozitorii cîntă lupta poporului pentru libertate" ; 15.00 Buletin de știri ; 15.05 Recomandări din pro­gram ; 15.10 Program muzical dedi­cat fruntaşilor în producţie din in­dustrie şi agricultură ; 15.44» For­maţii sovietice de muzică de came­ră care ne-au vizitat ţara ; 16.15 Vorbeşte Moscova­­ ; 16.45 „Răsu­net al păcii cint", — emisiune de cîntece ; 17.00. Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 17.15 Anunţuri­ şi mu­zică ; 17.25 Muzică de estradă ; 18.00 In slujba patriei ; 18.30 „Privelişti ale patriei în creaţia compozitorilor noştri" ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 „Prietenie" Ciclu de reportaje con­sacrat Lunii prieteniei romino-so­­vietice ; 19.20 Din cele mai cunos­cute melodii populare romîneşti ; 20.00 Radiojurnal ; 20.20 „Noapte bu­nă, copii" ; 20.25 Radioreportaj de la Biblioteca de Stat, de Constantin Săbăreanu ; 20.35 Muzică uşoară ro­­mînească ; 21.00 Şcoala şi viaţa ; 21.40 Solişti şi formaţii sovietice care ne-au vizitat ţara ; 22.00 Radio­jurnal şi buletin meteorologic ; 22.30 Din cîntecele înaintaşilor noştri ; 22.45 Concert simfonic ; 23.52—23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri ; 14.03 Reco­mandări din program ; 14.07 Din re­pertoriul orchestrei de muzică popu­lară „Cernegura" din Piatra Neamţ ; 14.30 Cîntece ; 14.40 Lectură drama­tizată ; 15.00 Concert de estradă ; 15.40 Muzică populară macedo-ro­mînă ; 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 16.15 Cintecul săptă­­mînii ; 16.30 Trei poeme „Mituri" pentru vioară şi pian de Szymanov­­sky ; 16.50 Curs de limba rusă ; 17.00 Cîntă Alexandra Iakovenko şi Vino­gradov ; 17.20 Răspundem ascultăto­rilor ; 17.30 Sfatul medicului ; 17.35 „Primăvara" — cantată pentru bari­ton, cor mixt şi orchestră de Rach­maninov ; 18.00 Buletin de ştiri ; 18.05 Folclorul in prelucrarea com­pozitorilor noştri ; 18.50 Anunţuri şi muzică ; 19.00 Muzică uşoară ; 19.30 Teatru la microfon : „Botezul fo­cului" de Kondrat Krapiva ; 21.12 Cîntece ; 21.30 Radiojurnal, sport şi buletin meteorologic ; 21.45 Simfo­nia nr. 5 în mi minor opus 95 „Din lumea nouă" de Dvorak ; 22.30 Cîn­tece de dragoste şi jocuri populare romîneşti ; 23.00 Radiojurnal ; 23.15 —24.00 Concertul „Noapte bună, somn uşor". JOI 15 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal şi buletin meteo­rologic ; 5.14 Lecţia de gimnastică ; 5.20 Emisiunea pentru sate : Sfatul TEATRE , Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. : Fîntîna din Bac­­cisarai ; Teatrul de Stat de Opere­tă : Zarvă între fete ; Teatrul Na­ţional „I. L. Caragiale" — Sala Co­media : Regele Lear ; Sala Studio : Hangiţa ; Teatrul „C. Nottara" — Sala din str. C. Mille : Nora ; Sala Libertăţii ; In căutarea bucuriei ; Teatrul Municipal — Sala Matei Mille : Trei generaţii ; Sala Filimon Sîrbu : Soţul ideal ; Teatrul Arma­tei — Sala Magheru : Lingă poarta Brandenburg ; Sala Uranus : O zi de odihnă ; Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase" — Sala Savei : Pe aripile revistei ; Sala Victoria : Pentru tine Bucureşti ; Teatrul Tineretului : Hoţii ; Teatrul Muncitoresc C.F.R. — Giuleşti ; D-ra Nastasia ; Teatrul Evreesc de Stat : Hersale Dubrov­ner ; Teatrul Ţăndărică — Sala Or­­feu : Fraţii Liu ; Circul de Stat— Circul Suedez—Halele Obor : Zoo Circus Trolle, Rhodin — 78. CINEMATOGRAFE ; Patria : In zilele lui Octombrie ; Republica, I. C. Frimu, 23 August ; Kociubei ; Magheru, Elena Pavel, înfrăţirea în­tre popoare . Ultima primăvară­­ V. zootehnicianului ; 5.30 Melodii popu­lare romîneşti ; 5.55 Sfatul medicu­lui ; 6.00 Radiojurnal şi buletin me­teorologic ; 6.15 Melodie şi ritm, program de muzică uşoară ; 6.45 Salut voios de pionier ; 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale ; 7.15 Cîntece ; 7.30 Jocuri populare romîneşti ; 7.45 Anunţuri şi muzică ; 8.00 Din presa de astăzi ; 8.30 Mu­zică ; 8.50 Din folclorul popoarelor ; 9.15 Cîntece ; 9.30 Un tăciune şi-un cărbune ; 10.00 Trio în re minor opus 32 pentru pian, vioară şi vio­loncel de Arenski ; 10.30 Uverturi ; 11.00 Buletin de ştiri ; 11.03 Melodii populare romîneşti ; 11.30 Interpreţi sovietici care ne-au vizitat ţara ; 12.00 Muzică uşoară ; 12.25 Cotidie­ne ; 12.35 Muzică populară din Do­­brogea ; 13.00 Buletin de ştiri ; 13.05 Concert simfonic popular ; 13.45 Co­tele apelor Dunării. Alecsandri, Drumul serii ; Marile familii ; Lumina, Ilie Pintilie : Ne­vasta mea cîntă ; Central ; 60 de zile în sudul Asiei şi Doi vecini ; Victoria ; Fatima ; 13 Septembrie, C. David : Umbrela Sfîntului Petru ; Maxim Gorki, G. Coşbuc : Nevăzut... Necunoscut ; Timpuri Noi : Expozi­ţia unională de la Moscova, Vechiul Tallin, Trei tăietori de lemne ; Tine­retului ; Evgheni Oneghin , Gh. Doja, Flacăra, Mioriţa : Pentru 100.000 mărci ; Al. Popov, M. Emi­­nescu, G. Bacovia , Sombrero ; Gri­­viţa : Dragostea nu se cumpără ; V. Roaită : Vîrsta dragostei ; Cultural; N. Bălcescu ; Torentul ; Unirea, Clu­bul C.F.R. „Griviţa Roşie" : Haidu­cii ; Arta : în sgomotul roţilor ; Munca ; Dragoste pe note ; T. Vla­­dimirescu ; Godzila ; Donca Simo, Libertăţii ; Vîrsta dragostei ; 16 Fe­bruarie : Ivan Brovkin se însoară ; Popular : Omul cu pantaloni scurţi ; 1 Mai : Micuţa ; 8 Mai : O mică întîmplare ; Al. Sahia, Olga Bancic: Ultima aventură a lui Don Juan ; 30 Decembrie : Un ciclu de filme pentru copii şi tineret ; Aurel Vlai­­cu : Dimineaţa mohorîtă ; B. Dela­vrancea : Submarinul „Vulturul"­­ Volga . O mică întîmplare. âpecfcBcel©!® zalei lílülllülililültllíilílllillilllllillllll

Next