Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 6690-6714)

1971-01-22 / nr. 6706

­ ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN IlFOV Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I Anul XXIII — Mr. 6706 Vineri 22 ianuarie 1971­­ 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi­ bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria constructoare de maşini, pentru subramuri importante ale acesteia : Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri Noi", Uzina de maşini grele, Secţia de pereţi-membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roşie" şi „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemij­locit al conducerii partidului şi sta­tului cu oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, din unită­ţile agriculturii socialiste, cu repre­zentanţi ai culturii şi ştiinţei ţării noastre, într-un cuvînt cu cetă­ţeni de toate vîrstele şi profesiile — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — la început de an, de nou cincinal, şi de data aceasta discuţiile de lucru, cu­noaşterea concretă la faţa locu­lui a problemelor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale şi de perspectivă pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi, marchează pregnant o revelatorie realitate a societăţii noa­stre: indisolubilă legătură dintre partid şi popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locu­rile de muncă vizitate, din cuvîn­­tul oamenilor se desprind nu nu­mai succesele dar şi idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viaţă menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. Schimburi de opinii cuprinzătoare şi fructuoase la „Timpuri noi" Programul de lucru al zilei In­­cepe cu Uzina de motoare şi com­presoare „Timpuri noi“. Denumirea simbol pe care o poartă întreprin­derea de pe malul Dîmboviţei este în strîns acord nu cu vîrsta — un secol de existenţă — ci cu prefacerile înnoitoare pe care ea le-a trăit în anii socialismului. In întîmpinarea secretarului general al partidului, al celorlalţi conducători de partid şi de stat, vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inima sute de salariaţi. Cei prezenţi aclamă îndelung, ovaţionează pentru partid şi Comi­tetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indiso­lubila unitate dintre partid şi po­por. Este nota obişnuită, de căl­dură, de dragoste şi respect în care se desfăşoară întîlnirile conducăto­rilor partidului, ai ţării, cu masele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaitre“ — astăzi „Timpuri noi“ — au devenit în anii construcţiei socialiste o u­­nitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 şi 110 CP, motoare cu benzină de 9—18 CP, compresoare de aer cu debite cuprinse între 6,0l şi 10 mc pe minut, agregate care echipează o gamă largă de in­stalaţii fabricate de întreprinderile constructoare de maşini, toate tipu­rile de locomotive moderne produ­se în ţară. Sunt realizări de mare tehnicitate, care incorporează gîn­­dire, inteligenţă fructificate în con­cepţii şi soluţii originale de mare valoare. Fapt, de altfel, subliniat în schimbul de păreri asupra ga­mei şi calităţii produselor. La „Tim­puri noi“ nu a fost asimilată nici o licenţă, totul este produs origi­nal. Şi încă un amănunt semnifi­cativ pus în evidenţă de directorul general al uzinei, Gheorghe Iones­­cu : toate produsele vechi ale uzi­nei, fabricate pînă în 1966, au fost înlocuite în anii următori cu altele noi, solicitate de industria noastră, şi cu un grad superior de competi­tivitate pe piaţa internaţională. De altfel, produsele întreprinderii sunt cunoscute pînă în prezent în 26 de ţări ale lumii, iar numărul parte­nerilor străini, printre care firme prestigioase, sunt în creştere. — Aveţi un colectiv bun, cu spi­rit creator, remarcă secretarul ge­neral al partidului.­­ Sunt muncitori care lucrează aici din tată-n fiu, unii se află în uzină la a treia generaţie. în actualul plan cincinal valoa­rea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei în­­acest an, la 420 milioane lei în 1975. In ceea ce priveşte folo­sirea raţională a maşinilor şi a suprafeţelor de producţie, se relevă faptul că aproape 90 de procente din acest spor se vor ob­ţine prin creşterea productivităţii muncii. Se desfăşoară o activitate asiduă în spiritul indicaţiilor date de conducerea partidului pentru reducerea consumului de metal, pentru folosirea înlocuitorilor ief­tini şi rezistenţi, pentru înzestra­rea cu utilaje de concepţie proprie, pentru eliminarea importurilor cos­tisitoare sarcini de ce­a mai mare răspundere care stau în faţa tutu­ror colectivelor, în acest cincinal. Un exemplu elocvent care ilustrea­ză preocupările colectivelor de aici, biela care în vechea variantă din­tarea 10 kg a ajuns, în urma unor reproiectări şi calcule noi să cîntărească 5 kg, fâră ca prin aceasta să-i fie în vreun fel afec­tată rezistenţa ori gradul de func­ţionalitate. In secţia de prelucrări mecanice, se prezintă oaspeţilor o serie­­ de piese şi subab­samble din­­ componenţa motoarelor şi compre­­soarelor care în urma reproiectă­ri­i lor sunt fabricate astăzi cu ga­barite mult mai mici. între acestea, se află o gamă larga de cilindri de motoare care da­torită modernizării procesului de fabricaţie au în prezent o­ greutate cu 40 la sută mai­­mică, iar puterea motoarelor ,la care sunt folosiţi, creşte cu 10—15 CP. în secţia montaj motoare, se dau alte explicaţii în legătură cu parametrii îmbunătăţiţi ai motorului D. 120, introdus recent în fabri­caţie. La turnătorie, date fiind unele dificultăţi de spaţiu, apare necesară mutarea acestei secţii şi a întregului sector de lucrări la cald în altă parte, iar spaţiul ră­mas disponibil urmînd să fie afec­tat exclusiv secţiilor de uzinaj, între oaspeţi şi factorii de răs­pundere al uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvol­tarea în continuare a acestei între­prinderi şi cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicaţii în vede­rea extinderii unor suprafeţe de producţie, dotarea întreprinderii cu noi instalaţii şi utilaje, folosirea la întreaga capacitate a maşinilor din dotarea întreprinderii. Se ajun­ge la concluzia că uzinele ,,Timpuri noi“ îşi pot spori eficienţa prin­­tr-o mai bună profilare, printr-un grad mai­ înalt de tipizare a pro­duselor. Se recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcţii­lor de Maşini, specialiştilor uzinei,­­ găsirea unor modalităţi de coope­rare cu întreprinderi din apropiere pentru construirea şi exploatarea în comun a turnătoriei şi forjei pre­conizate. — întreprindeţi cît mai curînd studiile necesare şi daţi-le curs, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, restudiaţi toate post-(Continuare in pag. a 3-a) Schimburi de opinii fructuoase la uzinele „Timpuri noi”* FAPTE DIN CRONICA JUDEŢULUI Magazin universal la Coşereni Reţeaua comercială coopera­tistă d­in comuna Coşereni s-a îmbogăţit cu incă o unitate. Este vorba de magazinul uni­versal, clădire spaţioasă ce o­­feră condiţii optime pentru practicarea unui comerţ mo­dern. In aceeaşi clădire va funcţiona şi bufetul. In peisajul arhitectonic al comunei, noul magazin univer­sal aduce un plus de prospe­ţime şi modernitate. Pentru maşinile cooperativei C.AP, Valea Argovei dis­pune de patru autocamioane şi două tractoare rutiere, ca­­re-şi aveau, pînă nu demult, locul de parcare în aer liber. Din resurse proprii, coopera­torii au construit un garaj, a­­sigurind mijloacelor c£­ trans­port un adăpost adecvat. C­onunicind această veste zi­arului, corespondentul nostru voluntar Ducman Iosif Adrian consemnează că noua construc­ţie este folosită şi pentru e­­xecuţia reparaţiilor şi întreţi­nerii, în preajma garajului se află atelierul de sudură, lăcă­­tuşerie şi fierărie, amenajat tot de curînd. Banii din... baltă La Jilavele sînt aproape 400 ha. de bălţi. Pînă anul trecut valoarea lor se limita la peşte şi apa pentru irigaţii. Coope­ratorii din comună şi-au pro­pus să valorifice in acest an şi alte surse de venituri din bal­tă, organizind un atelier de împletituri din papură. După cum se vede, ei sunt hotăriti să atragă in casieria coopera­tivei cu­ mai mulţi bani din... baltă. Pe cala Șantierului Naval Giurgiu Simpozion la Bolintin- Vale Zilele trecute, sub auspiciile Comitetu­lui comunal al fe­meilor şi cu spriji­nul Comitetului co­munal de partid, la Bolintin-Vale a a­­vut loc un simpozion care s-a bucurat de o largă participare a membrelor coopera­toare şi salariatelor din comună. Integrat în cadrul manifestă­rilor dedicate ani­versării semicentena­rului partidului, simpozionul a avut ca temă „Condiţia socială a femeii în Republica Socialistă România“. Au pre­zentat expuneri tova­răşele Salomeia Mi­eu, judecătoare la Tribunalul judeţean Ilfov, Mariana Sta­­mate, profesoară la liceul din­ loialitate şi Teodora Popa, medic la circum­scripţia sanitară Bo­­lintin­ Vaie. Audiată cu viu interes, ex­punerile au fost ur­mate de un amplu dialog legat de mul­tiplele preocupări ale femeii în socie­tatea noastră. ASOCIAŢIILE INTERCOOP­ER­ATI­STE DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRO-ALIMENTARE Citeva propuneri pentru forurile judeţene In urma investigaţiilor făcute cu prilejul unei anchete a reieşit că din 1966, anul înfiinţării asociaţiilor intercooperatiste pentru valorificarea pro­­duselor agro-alimitritare — 3 ci sediul în Bucureşti (Obor, Unirii, Am­zei) — 3 în cuprinsul judeţului — (Giurgiu, Olteniţa, Urziceni), magazinele intercooperatiste au desfăşurat o activitate fructuoasă. De la an la an fondul de marfa a sporit, unităţile de desfacere satisfâcînd în bună măsură cerințele consumatorilor. După cum ne spunea directorul maga­zinului intercooperatist Obor, C. Popişteanu, în cursul anului 1969, prin magazin s-au valorificat produse egro-alimentare in valoare de 35.000.000 lei, iar în anul 1970, în valoare de peste 39.000.000 lei. în anul trecut, prin unităţile de desfacere ale asociaţiei s-au valorificat 7.497 tone legume, 740 tone fructe, 395 tone struguri, 1.182 tone pepeni, 257,4 tone carne pasăre, peste 2.500.000 bucăţi ouă. în comparaţie cu anul 1969 numai 16 legume s-a valorificat cu 1.793 tone mai mult în 1970. De reţinut şi faptul că activitatea desfăşurată în cursul celor doi ani de asociaţia Obor s-a soldat cu un beneficiu de peste 1.100.000 lei. Cu rezultate ce se cer eviden­ţiate au încheiat bilanţul anual şi celelalte unităţi de desfacere ale asociaţiilor intercooperatiste. Bună­oară, magazinul intercooperatist din Olteniţa, după cum n­e-au de­clarat directorul acestuia, Marin Manolache, şi economistul Alexan­dru Gîndilă, numai în 1970 planul valoric la desfacere a fost depăşit cu 700 000 lei. Cifrele la care am apelat vin să confirme pe deplin necesitatea existenţei acestor asocia­ţii. Şi, bineînţeles, că aceste dovezi nu se opresc aici. Iată, de pildă, o alta tot atît de elocventă. Asocia­ţiile intercooperatiste au pornit la drum cu un fond de rulment (recol­tat din cotele sociale ale părţilor) nu prea mare. Prin folosirea judi­cioasă a fondului de acumulare s-a extins permanent reţeaua comer­cială. In anul 1970 s-a construit în Olteniţa încă o boxă pentru valo­rificarea, ,produselor­ legumicole, s-a procurat un autocamion şi s-a ame­najat Un depozit pentru însilozarea produselor pe timp de iarnă, avînd o capacitate de circa 10 tone. Şi în cadrul unităţilor­­ de desfacere ale asociaţiei intercopperifiste Obor investiţiile făcute în anul trecut­, din fondul de acumulare, sunt evidente. Asociaţia respectivă şi-a îmbogăţit parcul de maşini cu încă 3 auto­camioane ,şi a construit un depozit pentru 200 tone leguminoase. în acest început de an, unităţile de desfacere ale asociaţiilor inter­cooperatiste din cuprinsul judeţului nostru răspund în bună măsură ce­rinţelor cumpărătorilor valorificînd însemnate cantităţi de produse în­­silozate sau aflate în depozite. Nu­mai magazinul intercooperatist Obor dispune de un volum de marfă ce se ridică la peste 1 500 000 lei. De notat că asociaţia Obor ca şi cea din Olteniţa n-au apelat pînă acum la credite din partea statului înche­ind bilanţul pe 1970 fără a fi datori unităţilor furnizoare de marfă, „încă un argument în plus — re­marca pe bună dreptate C. Popiş­teanu, directorul magazinului inter­cooperatist Obor — ce vine să ilustreze că asociaţiile îşi justifică menirea şi că aceste forme de co­operare pentru valorificarea produ­selor se pot extinde“. Cu prilejul efectuării anchetei de faţă ne-a fost dat să consemnăm şi unele aspecte care frînează bunul mers al activităţii unităţilor de desfacere ale asociaţiilor interco­operatiste. Nu întotdeauna, con­tractele încheiate cu cooperativele agricole pentru fondul de marfă necesar sunt respectate de furnizori, ceea ce duce în ultimă instanță la o aprovizionare neritmica. Tot­odată, se constată că acum, cînd se încheie contracte pentru pro­ducția de legume din acest an, marea majoritate a cooperativelor agricole, respectiv conducerile aces­tora cu­ reţineri nejustificate pentru a contracta întreaga producţie ce prisoseşte. Să ne referim la un caz concret. Magazinul intercooperatist Obor a reuşit ca d­in planul de stat repartizat să încheie contracte cu C.A.P. pentru întreaga cantitate de legume prevăzută. Dar respectivele unităţi agricole au prevăzut şi un EUGEN CHIRCULESCU (Continuare in pag. a 3-a) SA DĂRUIEŞTI. FIECĂREI ACŢIUNI O PĂRTICICA DIN FIINŢA TA Pe firul vieţii unei ţesătoare Cînd însetaţi de cunoaşterea, lumii, veţi ajunge la Bufteai unul dintre cele mai tinere o­­­raşe ale României socialiste, nu ocoliţi. „ Cetatea aurului alb“ . (Fabrica de­­ vară). Aici, in rit­mul miilor de bătăi ale războaie­lor, alături de­ harnicele mun­citoare Viorica D­ima. Ioana . Rusu. Zina Pandele. Aneta A­­postol,­ tihăra Elena Gheorghe, ■fruntaşă .in întrecerea socialistă iaca din 1963, şi-a, ciştigat de-a lungul anilor un meritat pre­stigiu. . — Printre aceşti oameni mi­nunaţi (ne spune inginerul Ni­colae Buruiană), avem o fată care cunoaşte trei meserii le­gate de producţia noastră“. Poate am fi rămas doar la cele spuse de inginer, dacă sim­pla curiozitate nu ne-ar fi în­demnat să insistăm a o cunoaş­te pe tinera lăudată pe drept. Am găsit-o in timpul său liber în gospodăria părinţilor, in fa­milia muncitorului pensionar Ion Gheorghe­Am încercat apoi să aflăm ceva din finii vieţii acestei fete. Modestă şi cumpătată la vorbă, ne răspunde cu o dezinvoltură demnă de invidiat. — Am auzit că practicaţi în uzină mai multe meserii, şi do­rim să ştim , şi noi ce, şi cum... — E vorba de nişte variante ale aceleiaşi pasiuni pentru firul alb pe care l-am îndrăgit­­ ţesă­toare, urzitoare şi bobinatoare... — Cum aţi reuşit totuşi... —­ Prin lucru efectiv, cu spri­jinul colegelor de muncă şi, bineînţeles, prin studierea cărţii tehnice de specialitate. Cu şapte ani in urmă, Elena Gheorghe absolvise cursurile de calificare la lotul de muncă. De atunci, in fiecare an a obţinut medalia ,,Frunt­aş in întrecerea socialistă“. 4 Anul 1968 i-a adus ,,Medalia muncii". Pentru merite deosebite, co­muniştii i-au acordat mandatul de a-i reprezenta la Conferinţa judeţeană de partid, u­nde a fost aleasă membră in comite­tul judeţean. In cadrul secţiei de prepara­­ţie, comuniştii au ales-o de cu­rînd membră in biroul organi­zaţiei de bază, unde a primit însărcinarea de a îndruma mun­ca organizaţiei U.T.C. In acest sens satisfacţiile personale ale muncii Elenei Gheorghe se în­gemănează cu cele ale tinerilor pe care ii îndrumă. Cu câtva timp in urmă, Gheorghiţa Con­stantin, utecistă, o muncitoare cu reale calităţi profesionale şi cu multiple cunoştinţe de cultură generală, a fost primită în rin­­durile membrilor de partid. E­­moţiile ei au fost şi ale Elenei Gheorghe, care a ajutat-o pen­tru pregătirea evenimentului mult dorit. In marele torent creator al uzinei, Elena Gheor­ghe, împreună cu tovarăşii de profesie, descoperă şi adaugă vieţii noi sensuri, curate ca fi­rul cel alb. G. BARBU

Next