Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 6690-6714)
1971-01-22 / nr. 6706
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN IlFOV Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I Anul XXIII — Mr. 6706 Vineri 22 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria constructoare de maşini, pentru subramuri importante ale acesteia : Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri Noi", Uzina de maşini grele, Secţia de pereţi-membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roşie" şi „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului şi statului cu oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai culturii şi ştiinţei ţării noastre, într-un cuvînt cu cetăţeni de toate vîrstele şi profesiile — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — la început de an, de nou cincinal, şi de data aceasta discuţiile de lucru, cunoaşterea concretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale şi de perspectivă pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi, marchează pregnant o revelatorie realitate a societăţii noastre: indisolubilă legătură dintre partid şi popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar şi idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viaţă menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. Schimburi de opinii cuprinzătoare şi fructuoase la „Timpuri noi" Programul de lucru al zilei Incepe cu Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri noi“. Denumirea simbol pe care o poartă întreprinderea de pe malul Dîmboviţei este în strîns acord nu cu vîrsta — un secol de existenţă — ci cu prefacerile înnoitoare pe care ea le-a trăit în anii socialismului. In întîmpinarea secretarului general al partidului, al celorlalţi conducători de partid şi de stat, vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inima sute de salariaţi. Cei prezenţi aclamă îndelung, ovaţionează pentru partid şi Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid şi popor. Este nota obişnuită, de căldură, de dragoste şi respect în care se desfăşoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai ţării, cu masele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaitre“ — astăzi „Timpuri noi“ — au devenit în anii construcţiei socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 şi 110 CP, motoare cu benzină de 9—18 CP, compresoare de aer cu debite cuprinse între 6,0l şi 10 mc pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalaţii fabricate de întreprinderile constructoare de maşini, toate tipurile de locomotive moderne produse în ţară. Sunt realizări de mare tehnicitate, care incorporează gîndire, inteligenţă fructificate în concepţii şi soluţii originale de mare valoare. Fapt, de altfel, subliniat în schimbul de păreri asupra gamei şi calităţii produselor. La „Timpuri noi“ nu a fost asimilată nici o licenţă, totul este produs original. Şi încă un amănunt semnificativ pus în evidenţă de directorul general al uzinei, Gheorghe Ionescu : toate produsele vechi ale uzinei, fabricate pînă în 1966, au fost înlocuite în anii următori cu altele noi, solicitate de industria noastră, şi cu un grad superior de competitivitate pe piaţa internaţională. De altfel, produsele întreprinderii sunt cunoscute pînă în prezent în 26 de ţări ale lumii, iar numărul partenerilor străini, printre care firme prestigioase, sunt în creştere. — Aveţi un colectiv bun, cu spirit creator, remarcă secretarul general al partidului. Sunt muncitori care lucrează aici din tată-n fiu, unii se află în uzină la a treia generaţie. în actualul plan cincinal valoarea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei înacest an, la 420 milioane lei în 1975. In ceea ce priveşte folosirea raţională a maşinilor şi a suprafeţelor de producţie, se relevă faptul că aproape 90 de procente din acest spor se vor obţine prin creşterea productivităţii muncii. Se desfăşoară o activitate asiduă în spiritul indicaţiilor date de conducerea partidului pentru reducerea consumului de metal, pentru folosirea înlocuitorilor ieftini şi rezistenţi, pentru înzestrarea cu utilaje de concepţie proprie, pentru eliminarea importurilor costisitoare sarcini de cea mai mare răspundere care stau în faţa tuturor colectivelor, în acest cincinal. Un exemplu elocvent care ilustrează preocupările colectivelor de aici, biela care în vechea variantă dintarea 10 kg a ajuns, în urma unor reproiectări şi calcule noi să cîntărească 5 kg, fâră ca prin aceasta să-i fie în vreun fel afectată rezistenţa ori gradul de funcţionalitate. In secţia de prelucrări mecanice, se prezintă oaspeţilor o serie de piese şi subabsamble din componenţa motoarelor şi compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. între acestea, se află o gamă larga de cilindri de motoare care datorită modernizării procesului de fabricaţie au în prezent o greutate cu 40 la sută maimică, iar puterea motoarelor ,la care sunt folosiţi, creşte cu 10—15 CP. în secţia montaj motoare, se dau alte explicaţii în legătură cu parametrii îmbunătăţiţi ai motorului D. 120, introdus recent în fabricaţie. La turnătorie, date fiind unele dificultăţi de spaţiu, apare necesară mutarea acestei secţii şi a întregului sector de lucrări la cald în altă parte, iar spaţiul rămas disponibil urmînd să fie afectat exclusiv secţiilor de uzinaj, între oaspeţi şi factorii de răspundere al uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a acestei întreprinderi şi cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicaţii în vederea extinderii unor suprafeţe de producţie, dotarea întreprinderii cu noi instalaţii şi utilaje, folosirea la întreaga capacitate a maşinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele ,,Timpuri noi“ îşi pot spori eficienţa printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, specialiştilor uzinei, găsirea unor modalităţi de cooperare cu întreprinderi din apropiere pentru construirea şi exploatarea în comun a turnătoriei şi forjei preconizate. — întreprindeţi cît mai curînd studiile necesare şi daţi-le curs, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, restudiaţi toate post-(Continuare in pag. a 3-a) Schimburi de opinii fructuoase la uzinele „Timpuri noi”* FAPTE DIN CRONICA JUDEŢULUI Magazin universal la Coşereni Reţeaua comercială cooperatistă din comuna Coşereni s-a îmbogăţit cu incă o unitate. Este vorba de magazinul universal, clădire spaţioasă ce oferă condiţii optime pentru practicarea unui comerţ modern. In aceeaşi clădire va funcţiona şi bufetul. In peisajul arhitectonic al comunei, noul magazin universal aduce un plus de prospeţime şi modernitate. Pentru maşinile cooperativei C.AP, Valea Argovei dispune de patru autocamioane şi două tractoare rutiere, care-şi aveau, pînă nu demult, locul de parcare în aer liber. Din resurse proprii, cooperatorii au construit un garaj, asigurind mijloacelor c£ transport un adăpost adecvat. Conunicind această veste ziarului, corespondentul nostru voluntar Ducman Iosif Adrian consemnează că noua construcţie este folosită şi pentru execuţia reparaţiilor şi întreţinerii, în preajma garajului se află atelierul de sudură, lăcătuşerie şi fierărie, amenajat tot de curînd. Banii din... baltă La Jilavele sînt aproape 400 ha. de bălţi. Pînă anul trecut valoarea lor se limita la peşte şi apa pentru irigaţii. Cooperatorii din comună şi-au propus să valorifice in acest an şi alte surse de venituri din baltă, organizind un atelier de împletituri din papură. După cum se vede, ei sunt hotăriti să atragă in casieria cooperativei cu mai mulţi bani din... baltă. Pe cala Șantierului Naval Giurgiu Simpozion la Bolintin- Vale Zilele trecute, sub auspiciile Comitetului comunal al femeilor şi cu sprijinul Comitetului comunal de partid, la Bolintin-Vale a avut loc un simpozion care s-a bucurat de o largă participare a membrelor cooperatoare şi salariatelor din comună. Integrat în cadrul manifestărilor dedicate aniversării semicentenarului partidului, simpozionul a avut ca temă „Condiţia socială a femeii în Republica Socialistă România“. Au prezentat expuneri tovarăşele Salomeia Mieu, judecătoare la Tribunalul judeţean Ilfov, Mariana Stamate, profesoară la liceul din loialitate şi Teodora Popa, medic la circumscripţia sanitară Bolintin Vaie. Audiată cu viu interes, expunerile au fost urmate de un amplu dialog legat de multiplele preocupări ale femeii în societatea noastră. ASOCIAŢIILE INTERCOOPERATISTE DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRO-ALIMENTARE Citeva propuneri pentru forurile judeţene In urma investigaţiilor făcute cu prilejul unei anchete a reieşit că din 1966, anul înfiinţării asociaţiilor intercooperatiste pentru valorificarea produselor agro-alimitritare — 3 ci sediul în Bucureşti (Obor, Unirii, Amzei) — 3 în cuprinsul judeţului — (Giurgiu, Olteniţa, Urziceni), magazinele intercooperatiste au desfăşurat o activitate fructuoasă. De la an la an fondul de marfa a sporit, unităţile de desfacere satisfâcînd în bună măsură cerințele consumatorilor. După cum ne spunea directorul magazinului intercooperatist Obor, C. Popişteanu, în cursul anului 1969, prin magazin s-au valorificat produse egro-alimentare in valoare de 35.000.000 lei, iar în anul 1970, în valoare de peste 39.000.000 lei. în anul trecut, prin unităţile de desfacere ale asociaţiei s-au valorificat 7.497 tone legume, 740 tone fructe, 395 tone struguri, 1.182 tone pepeni, 257,4 tone carne pasăre, peste 2.500.000 bucăţi ouă. în comparaţie cu anul 1969 numai 16 legume s-a valorificat cu 1.793 tone mai mult în 1970. De reţinut şi faptul că activitatea desfăşurată în cursul celor doi ani de asociaţia Obor s-a soldat cu un beneficiu de peste 1.100.000 lei. Cu rezultate ce se cer evidenţiate au încheiat bilanţul anual şi celelalte unităţi de desfacere ale asociaţiilor intercooperatiste. Bunăoară, magazinul intercooperatist din Olteniţa, după cum ne-au declarat directorul acestuia, Marin Manolache, şi economistul Alexandru Gîndilă, numai în 1970 planul valoric la desfacere a fost depăşit cu 700 000 lei. Cifrele la care am apelat vin să confirme pe deplin necesitatea existenţei acestor asociaţii. Şi, bineînţeles, că aceste dovezi nu se opresc aici. Iată, de pildă, o alta tot atît de elocventă. Asociaţiile intercooperatiste au pornit la drum cu un fond de rulment (recoltat din cotele sociale ale părţilor) nu prea mare. Prin folosirea judicioasă a fondului de acumulare s-a extins permanent reţeaua comercială. In anul 1970 s-a construit în Olteniţa încă o boxă pentru valorificarea, ,produselor legumicole, s-a procurat un autocamion şi s-a amenajat Un depozit pentru însilozarea produselor pe timp de iarnă, avînd o capacitate de circa 10 tone. Şi în cadrul unităţilor de desfacere ale asociaţiei intercopperifiste Obor investiţiile făcute în anul trecut, din fondul de acumulare, sunt evidente. Asociaţia respectivă şi-a îmbogăţit parcul de maşini cu încă 3 autocamioane ,şi a construit un depozit pentru 200 tone leguminoase. în acest început de an, unităţile de desfacere ale asociaţiilor intercooperatiste din cuprinsul judeţului nostru răspund în bună măsură cerinţelor cumpărătorilor valorificînd însemnate cantităţi de produse însilozate sau aflate în depozite. Numai magazinul intercooperatist Obor dispune de un volum de marfă ce se ridică la peste 1 500 000 lei. De notat că asociaţia Obor ca şi cea din Olteniţa n-au apelat pînă acum la credite din partea statului încheind bilanţul pe 1970 fără a fi datori unităţilor furnizoare de marfă, „încă un argument în plus — remarca pe bună dreptate C. Popişteanu, directorul magazinului intercooperatist Obor — ce vine să ilustreze că asociaţiile îşi justifică menirea şi că aceste forme de cooperare pentru valorificarea produselor se pot extinde“. Cu prilejul efectuării anchetei de faţă ne-a fost dat să consemnăm şi unele aspecte care frînează bunul mers al activităţii unităţilor de desfacere ale asociaţiilor intercooperatiste. Nu întotdeauna, contractele încheiate cu cooperativele agricole pentru fondul de marfă necesar sunt respectate de furnizori, ceea ce duce în ultimă instanță la o aprovizionare neritmica. Totodată, se constată că acum, cînd se încheie contracte pentru producția de legume din acest an, marea majoritate a cooperativelor agricole, respectiv conducerile acestora cu reţineri nejustificate pentru a contracta întreaga producţie ce prisoseşte. Să ne referim la un caz concret. Magazinul intercooperatist Obor a reuşit ca din planul de stat repartizat să încheie contracte cu C.A.P. pentru întreaga cantitate de legume prevăzută. Dar respectivele unităţi agricole au prevăzut şi un EUGEN CHIRCULESCU (Continuare in pag. a 3-a) SA DĂRUIEŞTI. FIECĂREI ACŢIUNI O PĂRTICICA DIN FIINŢA TA Pe firul vieţii unei ţesătoare Cînd însetaţi de cunoaşterea, lumii, veţi ajunge la Bufteai unul dintre cele mai tinere oraşe ale României socialiste, nu ocoliţi. „ Cetatea aurului alb“ . (Fabrica de vară). Aici, in ritmul miilor de bătăi ale războaielor, alături de harnicele muncitoare Viorica Dima. Ioana . Rusu. Zina Pandele. Aneta Apostol, tihăra Elena Gheorghe, ■fruntaşă .in întrecerea socialistă iaca din 1963, şi-a, ciştigat de-a lungul anilor un meritat prestigiu. . — Printre aceşti oameni minunaţi (ne spune inginerul Nicolae Buruiană), avem o fată care cunoaşte trei meserii legate de producţia noastră“. Poate am fi rămas doar la cele spuse de inginer, dacă simpla curiozitate nu ne-ar fi îndemnat să insistăm a o cunoaşte pe tinera lăudată pe drept. Am găsit-o in timpul său liber în gospodăria părinţilor, in familia muncitorului pensionar Ion GheorgheAm încercat apoi să aflăm ceva din finii vieţii acestei fete. Modestă şi cumpătată la vorbă, ne răspunde cu o dezinvoltură demnă de invidiat. — Am auzit că practicaţi în uzină mai multe meserii, şi dorim să ştim , şi noi ce, şi cum... — E vorba de nişte variante ale aceleiaşi pasiuni pentru firul alb pe care l-am îndrăgit ţesătoare, urzitoare şi bobinatoare... — Cum aţi reuşit totuşi... — Prin lucru efectiv, cu sprijinul colegelor de muncă şi, bineînţeles, prin studierea cărţii tehnice de specialitate. Cu şapte ani in urmă, Elena Gheorghe absolvise cursurile de calificare la lotul de muncă. De atunci, in fiecare an a obţinut medalia ,,Fruntaş in întrecerea socialistă“. 4 Anul 1968 i-a adus ,,Medalia muncii". Pentru merite deosebite, comuniştii i-au acordat mandatul de a-i reprezenta la Conferinţa judeţeană de partid, unde a fost aleasă membră in comitetul judeţean. In cadrul secţiei de preparaţie, comuniştii au ales-o de curînd membră in biroul organizaţiei de bază, unde a primit însărcinarea de a îndruma munca organizaţiei U.T.C. In acest sens satisfacţiile personale ale muncii Elenei Gheorghe se îngemănează cu cele ale tinerilor pe care ii îndrumă. Cu câtva timp in urmă, Gheorghiţa Constantin, utecistă, o muncitoare cu reale calităţi profesionale şi cu multiple cunoştinţe de cultură generală, a fost primită în rindurile membrilor de partid. Emoţiile ei au fost şi ale Elenei Gheorghe, care a ajutat-o pentru pregătirea evenimentului mult dorit. In marele torent creator al uzinei, Elena Gheorghe, împreună cu tovarăşii de profesie, descoperă şi adaugă vieţii noi sensuri, curate ca firul cel alb. G. BARBU