Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 23, nr. 6844-6869)
1971-07-02 / nr. 6844
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ, ÎN FLUX TEHNOLOGIC CONTINUU! Posibilităţile de lărgire a suprafeţelor ocupate cu culturi succesive sunt încă insuficient folosite în ciuda capriciilor vremii, acţiunea de strîngere a recoltei de păioase, a furajelor şi legumelor continuă într-un ritm apropiat de cel prevăzut iniţial. Principalele forţe din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, din staţiunile de mecanizare sunt concentrate asupra acestor activităţi ce urmăresc strîngerea în timpul optim şi fără pierderi a recoltei. După cum se ştie, semănăturile de primăvară, o parte din suprafeţele destinate producerii legumelor, livezile de pomi, au fost serios afectate de condiţiile meteorologice specifice acesui an. De aceea se impun măsuri energice, operative pentru compensarea pierderilor, prin extinderea suprafeţelor ocupate cu culturi succesive după premergătoare timpurii. ESTE NECESAR SA SE TNSAMÎNTEZE CU PORUMB, FURAJE ȘI LEGUME SUPRAFEȚE MAI MARI DECÎT CELE PREVĂZUTE ÎN PLAN, astfel încît să se satisfacă atît nevoile unităților cooperatiste, cit și necesarul de furaje pentru membrii cooperatori. În legumicultura s-a stabilit ca o suprafaţă de 5.626 ha. din suprafaţa eliberată de culturile timpurii să fie plantată cu roşii, ardei şi alte legume de toamnă. După toate calculele, onorarea obligaţiilor contractuale faţă de fabricile de conserve impune suplimentarea cu 600 ha a suprafeţei prevăzute la fasole pentru păstăi. Asemenea suplimentări vor fi necesare şi la alte culturi pentru a se recupera restanţele datorate calamitării unor suprafeţe. întreprinderea pentru producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor dispune de seminţe şi, pe baza unor sondaje în teren, s-au identificatşi stocurile existente de răsad. Este necesar ca unităţile cultivatoare să potimnice la timp necesarul de sâmînţă sau materialul sâditor. După cum consemnam în numărul de ieri al ziarului nostru, în judeţ s-au eliberat de cultură suprafeţe importante. Ce s-a întreprins pentru ocuparea acestora cu a doua cultură ? Iată întrebarea la care ne propunem să răspundem prezentând situaţia din cîteva unităţi. Un sistem de organizare bine pus la punct La UZUNU s-au compromis 130 Ivi. din tarlaua de grîu Preşedintele C.A.P., ing. Marinei Negrea, s-a consultat cu membrii consiliului de conducere şi au hotărit ca suprafaţa respectivă să fie cosită, rezultînd astfel aproape 45 tone de fin. Imediat s-a însăminţat porumb, hibrizi timpurii, la densitatea normală pentru producţia de boabe. Plantele au răsărit şi se aplică lucrate de întreţinere. Tot cu porumb s au însăminţat şi cate 65 ha. de pe care s-a recoltat borceagul. Consiliul de conducere al C.A.P. Uzunu nu se rezumă la prevederile de plan, avind în vedere situaţia specifică, neprevăzută, din acest an, : diminuarea suprafeţei unor culturi, producţia scăzută a altora. Unitatea dispune de săminţa necesară pentru a însâminţa încă 300 ha. după păioase. O suprafaţă de 100 tUK CStC uct.lil.iito’sil.y uiui. /V.te 200 ha. se cultivă pentru masă verde, reprezentînd necesarul de consum al C.A.P. pînă în toamnă tîrziu și de furaje de volum pentru membrii cooperatori. Asemenea hotărîri impuneau și o organizare adecvată a muncii. Conducerea S.M.A. Călugăreni a detaşat 4 mecanizatori pentru schimbul de noapte, care se ocupă de pregătirea terenului. Consiliul de conducere al C.A.P., la rindul său, a stabilit un sistem de cointeresare materială a mecanizatorilor pentru realizarea integrală a normei la recoltare şi pentru însămînţarea zilnică a unei suprafeţe de cel puţin 1 ha, pentru participarea la lucru duminica. Pe de altă parte, forţa de muncă a fost astfel organizată incit să se asigure necesarul de braţe pentru toate lucrările actuale. Producţii la nivelul recoltei normale Specialiştii de la C.A.P. ILEANA au demonstrat, în decursul anilor, membrilor cooperatori că pămîntul poate să dea şi a doua recoltă la nivelul celei cultivate în ogor propriu. In acest an, producţia de legume de toamnă se realizează în întregime după diferite premergătoare timpurii. Pe o suprafaţă de 10 ha., cultivată cu spanac, s-a însămînţat fasole pentru păstăi, care a şi fost prăşită. După ceapă verde s-a plantat ardei, cultură care promite, după stadiul de dezvoltare, o recoltă bogată. Mazărea, care a ocupat 15 ha., s-a dovedit o premergătoare excelentă pentru cultura tomatelor, plantate eşalonat, în vederea asigurării continuităţii livrărilor pînă toamna tîrziu. Evident, productivitatea ogoarelor ocupate cu a doua cultură este condiţionată de aplicarea integrală a complexului de lucrări agrotehnice stabilit. Iată de ce cooperatorii din ferma legumicolă a C.A.P. Ileana se străduiesc, concomitent cu recoltarea roşiilor din solar,, să întreţină exemplar noile culturi. In sprijinul membrilor cooperatori Nu există om în , HULUBEŞTI care să nu aibă in gospodăria proprie ?, î-jivul'te '■■mi vaci cu lapte. După ultimul recensămînt GH. TAPÎRDEA (Continuare in pag. a 3-a) Recoltatul orzului s-a încheiat de cîteva zile la C.A.P. Izvorul. Pe cele 60 ha, in urma eliberării terenului de producţia secundară, mecanizatorii au trecut de îndată la efectuarea arăturilor şi pregătirea terenului pentru însămînţatul culturilor duble. In terenul pregătit cu multă grijă de tractoriştii Vasile Ciobanu şi Mircea Cojocaru au fost insămînţate pînă acum 50 ha. de culturi duble, porumb pentru boabe şi masă verde. la Întreprinderea de foraj bucureşti DIMINUAREA TIMPULUI NEPRODUCTIV SOLICITĂ ACŢIUNI SISTEMATICE Timp neproductiv. Iată un balast, aşa cum ii numea tov. DUMITRU RADULESCU, directorul întreprinderii de foraj Bucureşti, ale cărui potente, în caz de nesupraveghere, pot dăuna activităţii de producţie, influenţind în mod direct ceea ce numim de obicei eficienţă economică. Afirmaţia aceasta are ca temei însăşi experienţa respectivei unităţi unde timpul neproductiv se bucura pînă nu de mult de liberîntreprinderea de foraj Bucureşti, avind un profil deosebit în ceea ce priveşte activitatea de producţie, se înţelege că şi elementele timpului neproductiv sunt cu totul altele faţă de marea majoritate a unităţilor economice Deci, atunci cînd se pun in discuţie valenţele acestui indicator, se au în vedere următoarele unităţi componente : timp reparaţii, timp complicaţii, timp avarii şi timp opriri organizatorice. Existînd ca atare o diversitate de factori, desigur că şi preocuparea pentru reducerea timpului neproductiv este multiplicată în sensul acţionării pe mai multe planuri, următate, acţionind nestingherit în diferite sectoare. Este adevărat că în momentul de faţă în mare măsură calea i-a fost barată dar acest lucru a însemnat şi înseamnă o permanentă luptă cu factorii ce l-au alimentat. Drept urmare, o creştere substanţială a vitezei de lucru, sporirea continuă a productivităţii muncii. Semnificativă este următoarea evoluţie a acestor elemente , findu-se bineînţeles acelaşi obiectiv. Ceea ce a caracterizat însă activitatea dusă, şi fără îndoială că este un merit al organelor de producţie, este analiza temeinică a cauzelor care pină nu de mult au creat un cadru propice afirmării timpului neproductiv. Acest fapt a permis adoptarea unor măsuri care au avut în vedere specificul procesului tehnologic, condiţiile de muncă existente şi nivelul de pregătire a muncitorilor, cadrelor tehni- TRAIAN POPESCU (Continuare in pag. a 3 a) Timp neprod. productiv, muncii (in Anul din total viteza de lucru metri foraţi pe timp calend. salariat) 1969 19,3% 1056 m instalaţie 190 metri lună 1970 12,1% 1265 m/instalaţie 210 metri lună 1.1—31.V. 10,8% 1473 m/instalaţie o creştere de 11% faţă ’ 1971 lună de indicele planificat PROLETARI DIN TOATE ŢÃ RILE, U N TÎV 4 / ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN ILFOV AL P. C. R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIII — Nr. 6844 Vineri 2 Iulie 1971 4 pagini 30 bani LA GIURGIU O amplă manifestare culturală Consiliul municipal al sindicatelor din Giurgiu a organizat pe stadionul „Dunărea“ o amplă manifestare culturală la care au participat peste 10.000 oameni ai muncii din localitate cit şi din comunele limitrofe municipiului. La reuşita acestei manifestări şi-au dat concursul numeroşi artişti de valoare printre care Horia Şerbănescu, Radu Zaharescu, Puiu Călinescu, Dem. Rădulescu, Petre Săbădeanu, Tiţa Bărbulescu, Ştefania Rareş, Georgeta Angliei, Ştefan Băcanu, Vasile Tomazian şi alţii. A acompaniat orchestra de muzică populară „Doina Ilfovului“ sub bagheta dirijorului Stelian Ghiocel. VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUŞESCU, IN FINLANDA Oaspeţi ai regiunii de sud-est După convorbirile, contactele politice şi întîlnirile cu locuitorii oraşului Helsinki care au avut loc în primele două zile în capitala Finlandei, programul vizitei preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a continuat, joi, cu o substanţială activitate de cunoaştere a preocupărilor şi realizărilor ţării gazdă pe tărâm economic, social, ştiinţific şi cultural. Consacrată acestui scop, călătoria care a început joi dimineaţă în regiunea de sud-est a Finlandei — în zona reprezentativă pentru structura şi nivelul economiei finlandeze — a cuprins vizitarea unor şantiere navale, rafinării de petrol, fabrici ale industriei lemnului şi construcţiilor de maşini, precum şi discuţii cu conducători din domeniul economiei, oameni de afaceri, specialişti, în vizita pe care o întreprind în provincie, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa. Elena Ceauşescu sunt însoţiţi de preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen, de ministrul industriei, Olavi Salomen, ministrul comerţului exterior, Olavi Mattila, preşedintele Federaţiei industriaşilor finlandezi, Erkki Partanen, precum şi de Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. Şeful statului român este însoţit, de asemenea, de tovarăşii Ianoş Fazekaş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi Mircea Bălănescu, ambasadorul României la Helsinki. La plecarea de la reşedinţa lor oficială din Helsinki, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au fost salutaţi cu căldură şi simpatie, ca şi in ziua precedentă, de numeroşi locuitori ai capitalei, care aşteptau în faţa Palatului prezidenţial. In drum spre port, oaspeţii vizitează centrul de proiectări al puternicului concern industrial „Valmet Ov", în care statul deţine majoritatea acţiunilor. Ministrul comerţului exterior, Olavi Mattila, care este, totodată, şi preşedintele concernului, a prezentat pe larg principalele domenii de activitate ale acestui complex industrial cu filiale în numeroase localităţi ale ţării. Şantiere navale la Helsinki, fabrici de instalaţii pentru industria hîrtiei şi celulozei şi de motoare de nave la Rautponia, uzine de tractoare la Tourula, de strunguri automate la Iska, de locomotive electrice şi Diesel la Linnovuori, de vagoane de cale ferată la Tampere. In cursul convorbirii cu repreţii concernu Ivit, ~ preşedintei*. Nicolae Ceauşescu se interesează de unele aspecte ale activităţii de cercetare, de ponderea pe care o ocupă acest sector în ansamblul activităţii de producţie. In continuare, oaspeţii parcurg cheiul Katajanokka, de-a lungul căruia se află docurile de construcţii de nave şi reparaţii ale şantierului naval „Valmet“. De la înălţimea suprastructurii unor cargouri în curs de construcţie, un mare număr de muncitori salută cu prietenie pe oaspeţi. La capătul cheiului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa. Elena Ceauşescu, preşedintele Urho Kekkonen şi persoanele care-l însoţesc se urcă pe spărgătorul de gheaţă „Apu“, la bordul căruia vor călători pînă la Skolovik. De pe puntea de comandă a vasului, se deschide o largă privelişte a coastei finlandeze, scăldată de apele golfului Finne. Nava părăseşte portul Helsinki în dreptul străvechei fortăreţe Suomenlinna, supranumită în trecut „Gibraltarul nordului“. Miniştrii finlandezi care însoţesc pe şeful statului român dau explicaţii cu privire la instalaţiile portuare şi şantierul naval, uzinele instalate pe ţărm. Are loc, apoi, o largă discuţie între preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Kekkonen, la care participă miniştri români şi finlandezi, privitoare la posibilităţile de dezvoltare a schimburilor comerciale, şi cu deosebire a cooperării economice, între cele două ţări. În acest context, interlocutorii au subliniat necesitatea stabilirii Unei Cooperări de mai largă perspectivă, a unor contracte pe termen lung, mai ales în acele domenii pentru care structura şi experienţa diferitelor sectoare ale economiei celor două ţări asigură o bază de colaborare reciproc avantajoasă. Au fost evocate, astfel, posibilităţile pe care le oferă, în virtutea dezvoltării şi experienţei lor, industria mineritu-u lui, construcţiile navale, petrochimia şi alte ramuri economice din ţara noastră. Dezvoltarea turismului — s-a apreciat în cursul acestui degajat schimb de păreri — ar putea impulsiona schimburile economice dintre cele două ţări. . . În aceeaşi atmosferă de cordiali-' tate, discuţiile au continuat in timpul dejunului care a avut loc la bordul navei Oaspeţii au vizitat apoi princi-palele compartimente ale vasului, construit în anul 1967. După trei ore de călătorie, vasul a acostat în portul petrolier al rafinăriei „Neste Oy“, de la Skoldvik. Udeii Raade, preşedintele concernului de stat „Neste Oy“, informează despre rolul pe care-l joacă în viaţa economică, a ţării această societate,, care asigură cea mai mare parte a consumului intern ; în prezent, ea şi-a extins sfera de activitate, participind la, crearea primelor obiective ale industriei petrochimice a Finlandei. După ce vizitează unele instalaţii petrochimice, discuţiile continuă la casa de oaspeţi aconcernului. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, se interesează Îndeosebi de progresul (Continuări în pag. a 4-a). in pagina a 1-a. HOTĂRÎRE FERMĂ DE A ÎNDEPLINI NEABĂTUT POLITICA PARTIDULUI Sosirea tovarășei Dolores Ibárruri Joi, a sosit la Bucureşti tovarăşa Dolores Ibárruri, preşedintele Partidului Comunist din Spania, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, va face o vizită in ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Otopeni, tovarăşa Dolores Ibárruri a fost salutată de tovarăşii Paul Niculescu-Ivirzil, ■ membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C. C. al P. C. R. şi Ghizela Vass, membru al C. C. al P. C. R., şef de secţie la C. C. al P. C. R. Se lucrează la finisarea unui nou vas de pasageri la Șantierul Naval Giurgiu Omologarea unor noi maşini şi utilaje agricole Au fost omologate noi maşini şi utilaje agricole folosite în tehnologia de pregătire a amestecului de pămînt pentru cultura legumelor în sere, solarii şi răsadniţe. Este vorba de o maşină de mărunţit şi afinat pămînt, de un ciur mecanic şi o cupă de manevrare. Deservită de doi lucrători, maşina de mărunţit are o productivitate de 4,5—7 mc pe oră. Au fost, de asemenea, omologate un echipament folosit la împrăştierea îngrăşămintelor chimice în vii concomitent cu efectuarea arăturilor sau afînarea solului şi un cultivator pentru tractoarele de 65—80 CP, care mărunţeşte şi nivelează solul pentru însămînţările de primăvară. Numărul maşinilor, utilajelor şi dispozitivelor, omologate în primul semestru al acestui an, a ajuns astfel la 15. Ele contribuie la extinderea şi diversificarea mecanizării lucrărilor în agricultură. FIECARE FERMĂ ZOOTEHNICĂ —UN MODEL DE GOSPODĂRIRE ŞI EFICIENŢĂ RENTABILITATEA - scopul final al producţiei Ferma zootehnică, prin actuala organizare, a cîştigat un plus de eficienţă economică, a determinat unele schimbări în structura producţiei cooperativei agricole. Apropierea specialiştilor de locul unde se hotărăşte direct producţia globală şi marfă, volumul acestora, cheltuielile materiale şi de muncă cu care se obţine fiecare unitate de produs au făcut ca din acest sector de activitate să se obţină rezultate din ce în ce mai bune, să se depăşească, în unele unităţi, acea limită ce nu odată părea de netrecut în vederea realizării unor indicatori ai eficienţei economice. Deşi gestiunea economică internă oferă şefilor de fermă noi posibilităţi de a dirija şi conduce direct întreaga activitate productivă, totuşi se mai constată încă serioase abateri de la acest principiu. Sursa acestora o constituie în primul rînd slaba pregătire a unor cadre: înţelegerea incorectă a rolului pe care trebuie să-l aibă şeful de fermă şi economistul. Exemplificările concrete de mai jos, extrase din activitatea a trei ferme zootehnice sunt în măsură să pună în evidenţă o serie de „mici neajunsuri“ cu serioase repercusiuni asupra rentabilităţii producţiei de lapte. La Dragomireşti, Joiţa şi Grădinari, fermele zootehnice însumează aproape 900 vaci cu lapte. Producţia marfă prevăzută a se valorifica în acest an este de peste 9.400 hl. lapte. Se poate vorbi de eficienţă economică în condiţiile în care un animal aduce un venit de 2.100 lei pe an? Desigur că nu ! Să cunoaştem însă mai întîi răspunsul şefilor de fermă la întrebarea : „Cunoaşteţi gradul de eficienţă economică a fermei zootehnice ?“ Medicul veterinar ŞTEFANIA DAN, şefa fermei de vaci cu lapte a C.A.P. Dragomireşti: „Prin plan, ferma noastră trebuie să ne aducă un venit net, la finele anului, de 275.000 lei. Nu e mult, dar totuşi înseamnă că ne menţinem pe un drum bun, demonstrîndu-ne — nouă şi altora — că zootehnia, şi în special vacile cu lapte, pot aduce un venit net de cel puţin 1.000 lei de la fiecare animal furajat, în condiţiile noastre, putem spune că pînă în prezent acest venit net depăşeşte 500 lei. Pînă la sfîrşitul anului, ţinînd seama că în lunile iulie-august şi chiar septembrie ne vom afla în partea superioară a curbei producţiei vom putea ajunge la 1.800 litri lapte producţie marfă pe cap de animal furajat, ceea ce va face ca venitul net să sporească cu cel puţin 400 lei pe cap de animal, ajungînd la 1.200 lei. Răspunzînd întrebării puse, consider că eficienţa economică se află încă la un nivel mediu, însuşi sistemul gospodăresc nu ne permite să realizăm mai mult, deocamdată“. Cele spuse de şefa de fermă îi au sursa intraactivitate conţinu de selecţie şi îmbunătăţirea efectivului matcă. Din total de 86 vaci cu lapte, doar 20 exemplar se situează la un nivel de sub litri lapte pe zi, 310 dau o producţie zilnică de 5—15 litri, iar 3 peste 15 litri. Producţia medie situează în momentul de faţă 1, 9,5 litri lapte, iar preţul de coş per litru la 1,60 tei, faţă de 1,85 le cit a fost planificat. Ing. VIRGINIA DUMITRESCU şefa fermei zootehnice, din CAI Joiţa: „Nu ştiu dacă am să pe vorbi, în condiţiile noastre, de rentabilitate sau grad de eficienţă Nucleu de bază este foarte slab productiv. La întocmirea planulu am prevăzut realizarea a 15.000 de venit net. Dar până pemn, cu o producţie medie de sub 4 litri lapte, nu putem spune că ne situăr la nivelul planificat. Ce mai, ma- C. CARTARESCU (Continuare in pag. a 3-a)