Steagul Roşu, septembrie 1971 (Anul 23, nr. 6897-6921)
1971-09-26 / nr. 6918
i Pag. 6 2-am Cu Arcadie Donos răsfoind albumul amintirilor •Salonul în care ne-a primit Arcadie Donos avea aerul unui adevărat muzeu. Jilţuri sculptate în motive de un rafinament specific artei noastre populare, vase şi scoarţe de o mare originalitate din diverse zone folclorice, piese de ceramică, rezultat al unor aplecări spre izvoarele istoriei, ne sugerează în mod indirect cîteva din trăsăturile celui care îngemănează pasiunea de slujitor al Thaliei cu cea a arheologului, folcloristului. O înclinaţie, după cum o să vedem, cu foarte multe tangenţe şi cu alte preocupări cărora mult apreciatul actor de la Teatrul Mic le consacră o bună parte din timpul liber. — Constatăm că păstraţi multe „suveniruri". — Colind mult prin ţară. Iar cînd n-am drum, mi-l fac. Ceea ce vedeţi nu le-aş numi nişte simple suveniruri ci amintiri de pe drumurile ţării care să-mi vorbească despre oameni şi locuri. Cred că pînă acum am avut, în afara teatrului, cîteva sute de întîlniri cu spectatorii. — Deci, jucaţi şi fără fard şi chrimă... — Este absolut necesar. Altminteri cum am putea face totul pentru a găsi calea acelei legături universale cu publicul. Maestrul Sa CRONICĂ RIMATĂ De vorbă cu... toamna! Ieri, toamna pentru prima oară, Cînd stăm la masă şi scriam, Cu degetele ei de ceară Mi-a ciocănit uşor la geam. — Slut obosită, frăţioare, Zise intrind cu sacu-n spate, Căci am călcat peste ogoare Şi toate fost-au... „ondulate". Şi după ce-a luat o gustare Tot aranjindu-şi părul creţ, Mi-a pus această întrebare : — Ce doleanţe-s un judeţ ? — O toamnă, tare bună eşti ! Notează atuncea în carnet : La magazin, la Mogoşeşti, Te rog să laşi ceva... oţet ! Şi tot mergînd pe-acelaşi drum Din sacul cu minunăţii In Varlaam să laşi acum Incâlţăminte de copii... Cum s-a aflat pin-la Eleni De-o lipsă care se confirmă, La Adunaţii-Copăceni Să duci, la magazin, o... firmă ! Şi la Săftica, în mod practic, Să iaşi, să nu mai ducă lipsă, Ceva material didactic Cu care şcoala e-n ... eclipsă. Atît pe azi. — Atunci, cu bine, Pină la must şi la pastrama. Şi fiindcă fost-ai bun cu mine. Eşti invitatul meu la... cramă. Deci, nu uita : peste o lună Sau poate-oleacă mai tîrziu, Cind vom fi iarăşi împreună, Am să-ţi acord un... interviu ! C. T. VASILIU doveanu povestea cum un ţăran oarecare, ascultînd o sonată de Beethoven în casasa, s-a trezit ca-i trec lacrimile. „De ce plîngi?" l-a întrebat maestrul. La care omul a răspuns în graiul său simplu : „Jalnică doină am ascultat", lată, deci secretul unui artist. Să știe să-l facă pe cel care-i ascultă opera părtaș la oficierea momentului artistic. — Apropo, de această participare, vi s-a întîmplat ca totuşi publicul să fie mai puţin receptiv ? — Depinde ce înţelegeţi prin receptivitate. La o întîlnire cu studenţii de la Institutul Politehnic ni s-a reproşat : „Faceţi teatru rotund, în pod, antiteatru, teatru abstract, dar teatru... teatru, cînd faceţi ? — Sînteţi cu alte cuvinte pentru teatrul cu mesaj... — Evident. Și asta m-a făcut o dată mai mult sa mă gîndesc că scena nu reprezintă înainte de toate un experiment așa cum sîntem tentanți uneori să credem. Este important pe ce cale pătrundem şi cum anume în sufletul oamenilor. — Aţi avut şi necazuri ? — într-o zi m-a oprit un ofiţer de miliţie şi m-a luat din scurt : „Tovarăşe, zice, dumneata intri prea des în casa mea". Pe moment am rămas înmărmurit. Mi-am făcut repede în gînd un bilanţ al caselor pe care le frecventez. Dar a adăugat ca să mă liniştească : „V-am văzut aseară la televizor într-o piesă de Cehov. Eram la masă cu invitaţi. Urmăream spectacolul. Nimeni nu îndrăznea să tulbure atmosfera şi să apuce să-nfulece ceva. Dar în momentul cînd l-aţi pus pe erou să povestească cum se fac plăcintele, nu vă mai spun ce s-a ales de bunătăţile de pe masă". Să rîdem, evident. Dar să şi reflectăm. Pătrundem în casele oamenilor, în sufletul lor. — S-a întîmplat uneori să nu nimeriţi poarta principală ? — Jucam un spectacol pentru copii, „Muşchetarii Măgăriei Sale". Eu aveam rolul cel mai ingrat. Cel al măgarului. După terminarea spectacolului, văd că la ieșire sînt așteptat de un grup de finei. Am crezut că vor autografe. Nu mică mi-a fost surprinderea cînd îi aud în corpore : „Măgăroiu... Măgăroiu". La început m-am supărat. Dar apoi am rîs. M-am gîndit că în sufletul lor sădisem o bază de convingere în privinţa eroului meu. — V-am văzut participînd la activitatea unor brigăzi ştiinţifice. Apreciaţi că actorul poate juca fără grija şi rolul activistului cultural ? — M-am convins nu o dată de acest lucru. Dar întîlnirea de la Valea Măcrişului mi-a oferit parcă un argument mai concludent. După ce un cunoscut academician a dat lămuriri în legătură cu distanţele cereşti, cineva din sală a întrebat care e diferenţa dintre proză şi poezie. Atunci am răspuns eu recitind vibrantele versuri eminesciene „La steaua care a răsărit". Reacţia sălii a fost neaşteptată. Dădusem de fapt un răspuns artistic şi la prima întrebare adresată academicianului. — Fiindcă vă ştim şi tenor comic, ce satisfacţii v-au dat coana Chiriţa ? — Enorme. Cînd treceam o dată pe stradă, cineva care a văzut „Nota zero la purtare" mi-a făcut sinteza carierei strigînd : „Tarzane, vezi că te taie Chiriţa!". — Nu ne miră. întruniţi toate datele. — îndeosebi cele exterioare. Maestrul Costescu-Duca îmi spunea pe cînd studiam cantoul. îmi place de dumneata că eşti actor. Şi mie mi-a plăcut declamafiunea dar n-am ajuns să joc teatru. — Apropo da „violon d'ungrte", ce mai cîntaţi ? — Am jucat în studioul televiziunii în opereta „Frumoasa Galateea". Acum pregătesc un concert de lieduri din creația lui Schubert. — Alte perspective ? — Mă aşteaptă „Balul absolvenţilor", o plăcută reîntîlnire cu opera lui Rozov şi „Antigona* în viitoarele montări ale Teatrului Mic. Aştept şi apariţia volumului personal de versuri „Sunete arse”. Şi un serial la televiziune... — O activitate căreia îi dorim să cunoască mai departe temeiul pasiunii şi nobila profesiune de credinţă pe care nu le-aţi dezminţit. MIHAIL GOSPODIN (,.A" formează un număr de telefon) A : Alo, Gică ? B : Ei ! A : Aici Mitică !... Ştii de ce te-am sunat la telefon ? B : Pentru că ai format numărul meu ! A : Frate Gică, Lenuţa pleacă la Bîrlad, la maică-sa. Şi tu ştii cum e nevastămea... B : Blondă şi cu ochii albaştri ! A : Aşi ! E atentă cu soacră-mea. l-a cumpărat o mulţime de lucruri. Iar acum îmi trebuie un taxi s-o ducă la gară repede, să nu piardă trenul. B : Opreşte pe stradă oricare... A : Păi tocmai un taxi oricare n-aş vrea. De aceea am aplecat la tine. Poate cunoşti pe cineva la GETAX, să-mi trimită acasă o maşină cu arcuri bune. B : Dar de ce ţi-e teamă de arcuri ? A : Dacă-s vechi, taxiul o zdruncină pe Lenuţa mai râu ca divorţul soră-si. B : Am înţeles, dar nu cunosc pe nimeni la GETAX. Dă-i telefon lui Pascu. El are un văr şofer. Cine știe ? (,,A‘‘ formează alt număr de telefon) A : Alo ! Pascale !... Ia spune, tu mai eşti văr cu şoferul de care spunea Iordache ? C : De ce să nu fiu ? Dar cine întreabă? A : Eu, Mitică !... Bine că mai eşti rudă cu văru-tău !... Dar are telefon acasă ? C : Pentru ce ? A : Pentru convorbiri !... Dacă are telefon acasă, sună-l repede. Eu aştept lingă aparat. C : Dar ce treabă ai cu văru-meu ? A : Vreau să ştiu dacă el cunoaşte pe cineva la GETAX. Pleacă Lenuţa la Bîrlad, la maicăsa, şi-mi trebuie un taxi s-o ducă repede la gară. C : Pentru atîta lucru ? Dă un telefon la staţie şi-ţi trimite o maşină la poartă. A : Mersi ! Ca să mă pomenesc cu un şofer care nu cunoaşte străzile şi, pînă ajunge la gară, pierde nevastă-mea trenul ? C : Cum să-l piardă ? Trenul e accelerat şi uu ac de cusut !... Unde mai pui, în materie pe drumuri, şoferii sînt doctori. A : Al unei doctorii ce sunt ? C : Absolvenţi ai Facultăţii de medicină ! A : Lasă gluma, Pascale, şi vorbeşte cu văru-tău, să dea un telefon la GETAX. Fără relaţii, nimeresc un taxi care a transportat un bolnav contagios. Şi atunci Lenuţa nimereşte la Colentina, în loc de Bîrlad. C : Se poate, dar vărumeu a plecat ieri în cursă la Vîlcea. E șofer la DRTA. A : Atunci, de ce mă mai ții de vorbă ?... Ce mă fac că pierde nevastă-mea trenul ?... C : Cheamâ-l la telefon pe Suciu. El se laudă că are relații peste tot... („A" formează din nou un număr de telefon) A : Alo ! Suciule ? D : Cum de-ai ghicit ? A : După numărul de telefon... Aici e Mitică ! îmi spunea adineauri Pascu că ai relaţii peste tot. Poate cunoşti şi pe la GETAX. Îmi trebuie un taxi pentru Lenuţa. Pleacă la Bîrlad... D : Cu maşina ? A : Cu trenul !... Şi cînd n-ai relaţii, poţi să dai peste un taxi care a dus vreun bolnav de icter. D : Icter ?... Nu mă îngălbeni cu asemenea prostii ! A : Lasă gluma şi spune-mi dacă ai relaţii la GETAX. D : Cînd are nevastă-ta tren pentru Bîrlad ? A : La ora 8. D : Atunci nu-ţi mai trebuie relaţii la GETAX. A : Dar unde ? D : La C.F.R., să întoarcă din drum trenul în gară. Că a plecat de vreo 20 de minute ! V. D. POPA VREAU UN TAXI La fotograf ? Nu... la televiziune. Arcadie Donos, în rol de mire, alături de Draga Olteanu, într-o dramatizare după Cehov. — Următorul ! Desen de V. TIMOC A ruginit frunza in vii ORIZONTAL • 1) A... — ...RUGINIT... 2) FRUNZA... — ...IN VII (par). 3) Frunză tomnatică... — ...pe uliță ! 4) De la o toamnă la alta (pl.)... — pe întinsele cimpii. 5) Scriitor român, autorul nuvelei „Comoara de pe Rarău". — Duc greul toamnei (sing.). 6) Resort — Diminutiv masculin. 7) La cramă — Aur de odinioară — Astrolog. 8) Pronume personal — Păsări călătoare, intîlnite in vii. 9) Străvechi cultivatori ai viţei de vie — Merge la cules de vii. 10) Toamna, cind frunza rugineşte-n vii — Nota fanfarei ! VERTICAL : 1) In Judeţul Ilfov — Strugure necopt. 2) Leliţa care ar dori să mai trăiască pînă la toamnă, să bea vin, să mince pastramă. — A pictat tabloul „Petrecere cu lăutari“. 3) Teren pentru vii... — ...la Nicoreşti ! 4) întemeiată 1 — Epocă — In viţă ! 5) Jocul cu pietre — Obiect folosit la culesul viilor. 6) Animal din Tibet — Cadenţă. 7) Tratat cu aer — Te serveşte cu bere. 8) Repere ! — Luna culesului de vii. 9) Te serveşte cu must — Orchestra de la cramă. III) A şti (arh.) — E-n temă şi pe frunzele din vii. GH. TULEA ANGAJAMENT Tovarăşe profesor, subsemnatul, Văzind că s-a deschis, în fine, şcoala. Declar că-mi recunosc solemn greşala C-am dus-o-n vară slab cu învăţatul. Uitai complet algebra, socoteala Chimie, hidroliză, reductori Şi s-au topit ca visurile-n zori : Infernul, Telemac şi Sacantata. In consecinţă-mi iau angajamentul Să nu mai neglijez in nici un fel Şi să depun tot zelul şi talentul In sarcina ce astăzi mă animă ! Semnez si vă salut cu multă stimă Ion Popescu... (tatăl lui Costel). VICTOR HÎLMU STEAGUL ROŞU Hanul lui un chihlimbar regăsit In pridvorul de lumină al Capitalei, mereu reînnnoite, o pereche de case albe... Alte zidiri, cu ferestre cafegiii, înşirate ca mărgelele. Dîmboviţa vecină. PHndem de mină trecutul, poate el ne prinde şi lunecăm pe sub portalul arcuit. Ne intimpină feciorul de casă, mustafă neagră corb, inveşmîntat in caftan purpuriu, încins cu brâu roşu de lină, cămănac lafel de aprins. In bătătură, curtea interioară a vechiului ham, cu neputinţă să nu intirzii. O fintună din piatră, ciobită de cei aproape 200 de ani, unde se adăpau cu apă de izvor setoşii, nu de vin... Trupul hanului închis in careu, cu două caturi se lasă văzut în întreaga-i splendoare Arcade brîncoveneşti, susţinute pe stilpi din lemn. Scările urcind spre primul şi al doilea cat, cu balustrade din lemn, culoarea chihlimbarului, înfipte in balustrade,lungi şi gîtuite lumînărele, de lemn, ori poate furci de tors. Delicat filigran al artiştilor populari de acum, fără vreo 30. 200 de ani. Cerdacul de la catul de sus, bijuterie rară, (unde se află ca şi atunci la început de veac al XIX-lea, odăile de dormit) asculta fără fermecatul cint al priveghetorii. De acolo îl vor fi ascultat vrăjiţi iubitorii de petreceri româneşti, ctitori de nobile tradiţii. La primul cat, localul de petrecere, restaurantul de azi. Tot ce avem mai frumos în cultura nescrisă: scaune şi mese sculptate, tavanul cu grinzi din lemn, pe pereţi ştergare cusute cu amici ulcele de lut smălţuite cu florile cimpului. Ţărăncuţe vrednice, cu ii grele de fluturi, cu fete din fire argintii şi aurii, deapănă printre mese cu ulcele şi bărdace pline cu vin. Clasul dulce al viorii urcă furiş dinspre „Crama domnească“. Două şi paralele zidiri boltite din cărămidă netencuită sunt şi astăzi loc de desfătare şi reculegere. Ascunşi de forfota şi trepidaţia străzii candelabrele de sub bolta cramei ne învăluie in lumina aurie a trecutului atît de viu reclădit de către deopotrivă de talentaţi arhitecţi şi constructori. Şi vine perechea de lăutari cu cintece de demult şi mai de-acum nestemate... Visarea vine şi ea, iubirea se adună comoară în inima celor pătimaşi in iubire, de locuri bătrîne întinerite, de glorii noi. Un bar de zi, o braserie, respectând culoarea locală, precum şi un adevărat brâu de magazine cu mărfuri felurite în vitrine şi in rafturi; de la argintărie la mătăsuri şi mărgele încing şi întregesc trupul de lebădă albă al vestitului han Hanul lui Manuc şi Dîmboviţa ! Cită apă a curs prin vadul bătrin! Albele zidiri ale Hanului Manuc filtrează toată lumina, amintind trecutul de ales şi nobil gust al petrecerilor cu lăutari de odinioară... Astăzi pentru noi, frumuseţea adunată şi redată întreagă. Vin să-l admire vizitatori din alte ţări. Petrecere frumoasă! Ne ducem să-l revedem şi noi, ai casei... Frumoasă petrecere ! TEODORA CRIVĂȚ SĂGEŢI Unei eleve de liceu foarte în pas cu moda. Nu gândiţi că-i vreo bîrfeală. Ştiu colegii şi vecinii. Că e „maxi“ la chiuleală. Iar la-nvăţătură „mini“ ! GIUSEPPE NAVARA ÎNTREPRINDEREA canal APĂ BUCUREŞTI k ^i Str. Oteteleşanu nr. 2 angajează urgent , r— Şef birou aprovizionare cu studii superioare economice — Inginer mecanic -1 Magazineri — Dactilografe — Spălători auto — Mecanici auto — Lăcătuşi mecanici de întreţinere Informaţii suplimentare se pot obţine : ICAB — Serviciul Personal, str. Oteteleşanu nr. 2 telefon 13.28.10, interior 144. Pentru posturile de spălători, mecanici, lăcătuşi, ICAB — Secţia Transporturi — Splaiul Independenţei nr. 235 telefon 16.61.30, interior 24. Totodată întreprinderea le asigură cazare la dormitor comun. | " . ANUNJ CENTRALA INDUSTRIALA DE ANVELOPE Sl ARTICOLE TEHNICE DIN CAUCIUC, angajează pentru Uzina de anvelope „Danubiana" cu sediul în sos. Olteniţei nr. 181 Popeşti-Leordeni, sectorul 5, autobuz 44 —* muncitori calificaţi în următoarele meserii : — ajustori matriţeri categoria 2—6 — strungari categoria 2—6 — operatori exploatări cazane (fochist) categ. 1—5 — lăcătuşi exploatări turbine categ. 2—5 — electricieni întreţinere utilaje categ. 2—6 — electronist categoria 2—6 — vopsitori industriali categ. 1—5 Doritorii se pot prezenta zilnic la serviciul personal între orele 8.16. Relații suplimentare se pot lua la telefon 23.42.80 interior 151. COMBINATUL DE EXPLOATARE ŞI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI IAŞI str. Bucium nr. 34 Livrează pentru sectorul agricol şi cooperatist; — panouri aripaite (pentru pâtule porumb) — araci gateraţi de 25x25x1 000 mm în sus — margini foioase — ulucă de stejar pentru garduri şi alte întrebuinţări. Comenzile se adresează la C.E.I.L. UZINA SEMĂNĂTOAREABUCUREŞTI str. Splaiul Independenţei nr. 319, sector 7 . Telefon 13 6810/144 angajează de urgenţă Zidari calificaţi toate categoriile, din toată ţara — li se asigură cazare şi masa la cantină , muncitori necalificaţi — cu condiţii de navetă.