Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-01 / nr. 6922

VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. l­ a) Uitate, printre care întreprinderea „Energoreparaţii", diverse centrale electrice, dovedind pricepere şi competenţă în muncă. Se arată, de asemenea, că 16 absolvenţi au intrat în instituţii de învăţămînt superior pentru a deveni ‘ingineri şi sub­ingineri. Sunt vizitate apoi atelierele­­şcoală, laboratoarele şi cabinetele tehnice ale liceului, înzestrate cu utilaje realizate de întreprinderea „Energomontaj“, care patronează această Şcoală, precum şi prin autodotare, prin confecţionarea în şcoală a unor instalaţii necesare practicii elevilor economisindu-se peste 300 000 lei. Elevii îşi desfă­şoară activitatea, sub îndrumarea calificată a cadrelor didactice, a unor ingineri şi tehnicieni care lucrează nemijlocit în producţie. Cei din ultimele clase îşi desăvîr­­şesc meseria aleasă în întreprin­derile unde vor lucra după absol­vire, în felul acesta putînd să cu­re şcolile generale şi liceele de cultură generală, noul an de învă­­ţăm­ânnt a debutat sub noi şi promi­ţătoare auspicii. Pregătirea tehnico-productivă, în paralel cu formarea unui orizont cultural larg la elevii din această categorie de şcoli, este o necesitate ce decurge din realităţile şi cerin­ţele vieţii, din dezvoltarea impe­tuoasă a bazei materiale de produc­ţie a societăţii noastre, a ştiinţei şi tehnicii. Nu se mai poate concepe un învăţămint desprins de ceea ce se cheamă muncă concretă, mijloc de verificare a cunoştinţelor teore­tice, de lărgire a orizontului de în­ţelegere a lucrurilor şi fenomenelor, de dobîndire de noi deprinderi. Prima unitate de învăţămint din această categorie a fost Liceul „Gheorghe Şincai“, întîlnirea conducătorilor de par­tid şi de stat cu cadrele didactice de aici prilejuieşte o scurtă discu­ţie asupra istoricului acestui cunos­cut liceu bucureştean, care în anul ce vine va sărbători 60 de ani de existenţă. Actualele cadre didactice ale liceului, in­ majoritate pregătiţi în anii construcţiei socialiste în pa­tria noastră, continuă tradiţia pres­tigioşilor dăscăli ce au predat in această şcoală în trecut. Cu dăruire şi pasiune ei transmit elevilor cu­noştinţe temeinice şi bogat argu­mentate, îi educă pe tineri in spiri­tul patriotismului ardent, al înalte­lor idealuri ale socialismului. Conducătorii de partid şi de stat, însoţiţi de directorul şcolii, profe­sorul Victor Petre, şi de profesoara Emilia Ciuraru, secretara comitetu­lui de partid, vizitează atelierele­­şcoală intrate în ansamblul mijloa­celor instructiv-educative odată cu Începutul anului şcolar în curs. Mai întîi, însă, sunt prezentate la­boratoarele de fizică şi chimie, unde elevii şi profesorii se găsesc in plin proces de desfăşurare a lecţiiilor. Laboratoarele sunt bine înzestrate, incit facilitează aprofundarea, pe baza experienţelor, a cunoştinţelor predate la cele două discipline. Un interes aparte suscită labora­torul complex audio-vizual, destinat îndeosebi însuşirii limbilor străine. Acest laborator, dotat cu şase ca­bine special amenajate, fiecare cu magnetofoane, cu mijloace de as­cultare, precum şi o sală de clasă cu izolare fonică, de asemenea în­zestrată audio-vizual, au fost con­cepute de profesorii liceului şi rea­lizate cu mijloace proprii. Metode­le de pred­are audio-vizuale s-au dovedit, în ansamblul mijloacelor instructive, ca deosebit de eficiente şi extinderea şi generalizarea lor este un obiectiv actual al Ministe­rului Invăţămîntului. In atelierele de lăcătuşerie, de maşini-unalte, de electrotehnică pste o atmosferă de lucru. Sub îndru­marea profesorilor, elevii îmbrăcaţi în haine de protecţie, lucrează la strunguri sau la alte maşini­Unelte croind imaginea unei reale secţii de producţie. Şcoala con­lucreazâ strofia cu­ În­treprinderea „Autobuzul“, care a concurat la înzestrarea ateiierelor­­şcoală cu maşini-unelte, care oferă, totodată posibilităţi pentru ca ele­vii din ultimul an să efectueze îrt însuşi procesul producţiei, orele de atelier. Afară, în aer liber, un grup de elevi, în cadrul aceloraşi ore de muncă productive, executau o lu­crare de zidărie. Atelierele, ca şi activităţile prac­tice desfăşurate în aceste săli de clasă ale muncii fizice, întrunesc bune aprecieri. Secretarul general al partidului adresează cadrelor di­dactice îndemnul de a persevera legarea cunoştinţelor generale, teo­retice, de activitatea practică. Reco­mandă, de asemenea, să se înfiin­ţeze un cabinet de ştiinţe sociale, care, conceput şi organizat pe baze moderne,­ poate aduce o substanţia­lă contribuţie la însuşirea de către elevi a socialismului ştiinţific, a economiei politice, a istoriei şi fi­­losofiei marxist-leniniste. In cadrul unui schimb final de opinii se dau soluţii privind moder­nizarea de ansamblu şi extinderea acestui important şi prestigios lă­caş de învăţătură. Pe str. Bujor Haiducul, din ime­diata vecinătate a Liceului „Ma­tei Basarab“ este vizitat un com­plex de ateliere şcolare înglobin­d lăcătuşerie, ţesătoria de covoare, croitoria, electrotehnica, confecţii şi tricotaje, tîm­plăria, prelucrări mecanice. Aici, işi desfăşoară ac­tivitatea practică elevii tuturor cu­nească mai bine procesul tehno­logic. Vorbind despre perspectiva dez­voltării bazei tehnice pentru prac­tica elevilor, directorul şcolii in­formează pe oaspeţi că se află în construcţie un poligon termo şi electroenergetic de­­ cea mai mare necesitate pentru instruirea de specialitate a elevilor. Conducătorii de partid şi de stat se interesează în vizita prin atelie­­rele-şcoală la ce lucrează elevii. Se arată că există un plan de activi­tate bine întocmit, pe baza căruia se execută o serie de piese solici­tate de unităţile productive , se bo­binează rotoare de motor, se face revizia unor agregate şi armături de specialitate, se execută plăci pentru turbine. Apreciind realizările obţinute, se­cretarul general al partidului reco­mandă ca dotarea atelierelor să se facă numai cu maşini şi utilaje care funcţionează şi în întreprinderile de specialitate, pentru ca elevii să dobîndească intr-adevăr o calificare superioară în pas cu cerinţele vieţii a ceelor de cultură generală din sec­tor. Toate întreprinderile din sec­tor au concurat la utilarea aces­tui complex de ateliere, însoţiţi de profesorii Emil Stancu, Gheorghe Şovu şi Virgiliu Pop, oaspeţii iau contact cu sălile de lucru. Se aflau la orele de pratică elevi ai Liceului nr. 39. Co­piii mînuiesc cu îndemînaire dife­rite scule şi dispozitive. In atelie­rul de covoare unde se lucrează pe bază de angajament ferm pentru Cooperativa „Merca şi Arta“ este admirată măestria cu care tinerele fete execută asemenea produse, de înaltă calitate şi de o­­deosebită frumuseţe. Elevele dăruiesc secre­tarului general al partidului un fru­mos covor lucrat de mina lor. La atelierul de confecţii se rea­lizează o serie de articole de îm­brăcăminte pentru copii, destinate valorificării lor pe piaţă prin in­­t­erm­ediul cooperaţiei meşteşugă­reşti. La atelierul de electrotehnica se asamblează, unele piese pentru autocamiofift­er's „Steagul Roşu", la timp lari­e se produ­c scaune, la pre­lucrări mecanice se confecţionează piese pentru motoarele produse de uzină „Timpuri Noi“. Această u­­zim­ă este cea care a în­zest­rat ate­­llieru­l cu magihile-unerte cu care se produce. Liceul „Dimitrie Gantemir“ — o altă şcoală cu renume din Ca­pitală. Ca şi la Liceul energetic, ca şi la Liceul „Gheorghe Şincai“ a şci la Complexu­l de ateliere-şcoa­­lă de pe lîftga Liceul „Matei Ba­­■Urab- cadrele didactice, elevii fac şi aici secretarului general, celor­­lalţi conducători de partid şi de­­stat o primire căldu­r­oasâ, entu­ziastă, expresie a sentimentelor de dragoste şi recunoştinţă pe care le nutresc elevii şi Cadrele didactice, pentru partid, pentru secretarul general. Se scandează „Ceauşescu— P.U.R.“. Este o atmosferă şi de sărbătoare şi de lucru. Profesoara Ileana Teodorescu, conduce pe oas­peţi în laboratoarele de chimie. Sînt laboratoare bine înzestrate, spaţioasă care fac posibil ca­ toate orele de Chimie să fie predate aici pe viu, ca fiecare elev să desfă­şoare independent activitatea im­pusă de tema predată. în acest liceu, de aproximativ opt ani funcţionează două clase speciale de fizică şi matematică care şi-au dovedit pe deplin efi­cacitatea. Se preconizează crearea­nn curînd a unei noi clase speciale pentru chimie. Adresindu-se ministrului învățâ­­mîntului, secretarei general al par­tidului recomandă să se ia măsuri in vederea întocmirii unui plan de dotare a laboratoarelor din școli cu aparatură modernă. Institutele superior tehnic, in­stitutele de cercetări de speciali­tate, întreprinderile au datoria să contribuie la această acţiune Şi alte discipline — fizica şi şti­inţele naturale — beneficiază la Li­­ceul „Cantemir“ de aceleaşi bune condiţii care permit predarea cu­­noştinţelor în laboratoarele de specialitate. In legătură cu­ ştiinţele naturale, secretarul general solicită cadre­lor didactice eforturi în direcţia modernizării procesului de pre­dare. Pentru mai buna înţelegere a obiectului, a legităţilor care gu­vernează în natură, metodele des­­criptiviste în predarea biologiei, anatomiei etc. se cer înlocuite cu procedee vii, aplicative în care demonstraţia practică, să precum­pănească. O bună impresie fac atelierele de montaj electric, cădlăuşerie, tricotaje. în atel­ierele-şcoală ale Liceului „Dimitrie Gantemir“, îşi efectuează practica şi elevii lice­elor „Spiru Jiarei1­ şi nr. 10. Ate­lierele care funcționează aici sunt patronate de diferite întreprinderi de mare importanță din Capitală, printre care Fabrica de elemente pentru automatizare, „Electrobo­­binajul“, Combinatul de industria­lizare a lemnului — Pipera etc. în ateliere de montaj electronic, pa­tronat de Uzina „Electron­ica" se execută piese şi subansamble pen­tru aparatele de radio, fabricate în ţara noastră. Este de faţă şi directorul uzinei „Electronica“, ing. G. Faur, care se declară mul­ţumit de activitatea întreprinsă de elevi la lucrările practice, de spri­jinul încă modest, dar real pe care elevii acestor licee îl dau între­prinderii pe care o conduce. nerale de 10 ani, nr. 56, a căror Şcoală urmează să fie vizitată. De o parte şi de alta a aleii ce conduce către intrarea la şcoală, elevii, cadrele didactice alcătuiesc un culoar fremătător Care aplau­dă, aclamă,, cîntă. Corul şcolii, cor care deţine primul loc pe Capi­tală în întrecerea formaţiilor corale de pionieri întîmpină pe oaspeţi cu un cîntec ! Bine aţi venit în a noastră scumpă şcoală Noi vă primim toţi cu zimbete şi flori Vă aşteptăm cu mare bucurie Să ne trăiţi iubiţi conducători Prin aceste versuri simple, dar incorporând o puternică încărcătu­ră emoţională, elevii şi educatorii îşi exprimă sentimentele lor de recunoştinţă faţă de patria Socia­listă, de conducătorii ei pentru minunatele condiţii de muncă şi învăţătură ce le sunt create, condi­ţii similare de altfel pentru toţi fiii ţării, pentru toţi cei ce activează pe fertilul ogor al şcolii. Grav şi solemn, pioniera Drăgoi Coriha, comandant de de­taşament, raportează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, succesele înre­gistrate de pionierii şi şcolarii de la Şcoala generală nr. 5B în ac­ţiunile de muncă patriotică din vara acestui an. Ca urmare a scri­sorii adresate de ei către toţi pio­nierii şi şcolarii din întreaga ţară, pentru a transforma ultima săp­­tămîna de Vacanţă într-o sapta­­mînă de muncă patriotică, peste două milioane de Şcolari au luat parte la campania de recoltare, de înfrumuseţare a localităţilor, la Dezvoltarea învăţămîntu­l­i pen­tru formarea şi perfecţionarea ca­drelor de specialitate, ridicarea ni­velului de pregătire profesională a muncitorilor şi cadrelor tehnice, se înscriu printre sarcinile de bază ale actualului plan cincinal. De a­­ceea, învâţâmîntul profesional şi tehnic pe lîngă marile întreprin­deri industriale, de pe lîngă minis­terele economice, cunoaşte o mare dezvoltare. S-au creat noi grupur şcolare pe lîngă întreprinderi, au fost dezvoltate şcolile existente, a crescut, corespunzător necesităţile, baza tehnică necesară instruirii ti­nerilor care se pregătesc în aces­te şcoli. Un exemplu edificator al modu­lui cum s-a dezvoltat o asemenea şcoală profesională, îl constituie Grupul şcolar de pe lîngă cunoscu­tele uzine bucureşteni­e construc­toare de maşini »23 August“. Peste 3 200 de elevi se pregătesc in pre­zent în acest grup şcolar, anual absolvind aici peste 1000 de ti­neri care completează detaşamen­tele de muncitori, tehnicieni şi maiştri de înaltă calificare ale uzinelor constructoare de maşini în toate meseriile de care are ne­voie această ramură cheie a eco­nomiei noastre naţionale. Grupul cuprinde o şcoală profesională, o şcoală tehnică de maiştri, o şcoală de specializare postliceală şi un liceu industrial. De asemenea, în acest grup şcolar funcţionează şi cursuri de ucenici ln locul de mun­că. La sosirea în acest grup şcolar, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi cei­lalţi Conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de ministrul in­dustriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, de colectivul de con­ducere al uzinelor „23 August“. Directorul grupului, Ilie Dabu, a­­rată că în ultimii doi ani au fost construite aici ccee săli noi de cla­să, numeroase ateliere pentru prac­tica elevilor, cabinete tehnice şi la­boratoare. Este înfăţişată evoluţia ponderea disciplinelor predate pe parcursul a 16 ani. Atelierele de lucru sunt dotate cu utilaje de mare tehnicitate, şi se înfăţişează ca adevărate hale industriale de producţie. Aici se produc piese pentru locomotivele Diesel hidraulice, piese pentru di­ferite motoare şi alte ansambluri, pentru maşinile şi agregatele aflate în fabricaţie de serie la marea uzi­nă bucureşteană. Aportul ele­rior la producţia uzinelor „23 August“, este în continuă creştere. Aveţi o bază materială bună, specialişti cu înaltă calificare de aceea este necesar să pregătiţi şi viitori muncitori buni — spune con­ducătorul partidului şi statului. Pe parcursul vizitei, directorul Grupului şcolar informează pe oas­peţi că atelierele-şcoală sunt do­tate în­ bună parte cu maşini şi utilaje confecţionate in cadrul ac­ţiunii de autodotare. Secretarul ge­neral recomandă ca atelierele de asemenea tip, şi de dimensiuni co­respunzătoare necesităţilor şcolilor generale, să intre în dotarea aces­tora. Tovarăşul Nicolae CCAUŞESCU se opreşte la o serie de lucu­ri de muncă, stă de vorbă cu elevii, îi întreabă in ce meserii se pregă­­tesc, ce rezultate obţin, le­rtează succes în activitatea ier. Clubu­l şi cantina grupului şcolar, vorbesc, prin confortul şi utilarea lor mo­dernă, de condiţiile foarte bune de recreere şi de viaţă pe care le oferă elevilor. In încheierea vizitei, între con­ducătorii de partid şi de stat, re­prezentanţii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, ai Uzi­nelor (23 August“, şi ai şcolii, se analizează posibilitatea extinderii actualelor spaţii de învăţămînt şi dotări sociale ale grupului. Obiectivul Ultim al Vizitei de lu­cru a secretarului general al par­tidului prin unităţi de învăţămînt din Capitală, îl constituie Grupu­l şcolar profesional şi tehnic al Minis­terului Industriei Uşoare — cea mai mare unitate de învăţămînt a aces­tui minister. Geometria modernă a clădirii se înscrie în linia dominan­tă a marelui cartier de locuinţe Titan. La sosire, tovarăşii! Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de ministrul industriei uşoare, Ion Crăciun. Şi aici, aceeaşi atmosferă entuziastă, aceeaşi primire căldu­roasă ca pretutindeni în şcolile vi­zitate. Sute de elevi, fete şi bă­ieţi, în uniforme sobre şi cu­alte acţiuni de interes general. Micuţa elevă este îmbrăţişată. E­­levii sunt felicitaţi pentru iniţia­tiva lor, pentru succesele obţinute din ce în ce mai mari la învăţă­tură. Apoi, directoarea şcolii, profe­soara Elena Vasiliu, conduce pe oaspeţi în atelierele-şcoală de tîm­­plărie, lăcătuşerie, lucru manual şi artizanat, mase plastice, ţesătorie, electrotehnică. Şi aici conducătorii de partid şi de stat urmăresc lu­crările executate cu multă inde­­mînare şi talent de elevi. Se subli­niază şi cu acest prilej eficienţa atelierelor-şcoală, importanţa lor în îmbinarea armonioasă a teoriei cu practica în şcolile noastre de cultură generală. La atelierul de artizanat elevele, îmbrăcate în ha­late albe, execută minunate cusă­turi, costume naţionale, păpuşi, di­verse seturi pe care şcoala le va­lorifică cu rezultate bune. Micile „lucrătoare“ oferă secretarului ge­neral flori şi obiecte confecţionate de mîinile lor. Atelierele de tîmplărie, tricotaje, laboratoarele de ştiinţele naturale şi fizică sînt bine dotate. Se re­levă însă faptul că acestea dispan de un spaţiu restrîns şi se face recomandarea ca noile proiecte tip de şcoală să ţină seama de necesi­tăţile sporite de relaţii pe care le reclamă atelierele-şcoală. Pentru rezolvarea problemei atelierelor la Şcoala nr. 56, cadre didactice se angajează ca: Solicitînd sprijinul cetăţenilor din cartier şi valorifi­­cînd materialele de construcţii, provenite din demolări Să constru­iască o Clădire adecvată cerinţe­lor acestei importante componen­te a activităţii instructiv-educative, cheie de şcolari, scandeazâ : „P.C.R. - Ceauşescu !“, „Ceauşescu şi poporulPe Chipuri li se citeşte bucuria de a-l avea in mijlocul lor pe iubitul conducă­tor al partidului şi statului, ei îşi exprimă hotărîrea de a-şi însuşi o profesie, de a deveni mijlcitori pricepuţi în întreprinderile indus­triei producătoare de bunuri de larg consum. Ca şi grupul şcolar al industriei constructoare de maşini şi această unitate de învăţămînt are o struc­tură complexă. Aici funcţionează o şcoală profesională pentru mun­citori Calificaţi, o şcoală tehnică de maiştri, o şcoală tehnică de spe­cializare postliceală şi un liceu in­dustrial. Nu d­e­siult pe lîngă a­­cest important centre de învăţă­mînt a luat fiinţă şi un centru de perfecţionare a cadrelor de condu­cere din întreprinderile ministeru­lui de resort. Anual, de pe băncile acestui com­plex şcolar — în care învaţă in prezent peste 3 600 de tineri — ies circa 1 200 de muncitori de înaltă calificare, tehnicieni, maiş­tri şi cadre de conducere pentru întreprinderile industriei uşoare. Directorul Grupului Şcolar, Ion Oprişoiu, îi in­vită pe oaspeţi în sălile de cursuri, in laboratoare, în atelierele de lucru. Prin com­plexitatea problemelor de învăţă­mânt pe care le rezolvă, şi prin amploarea , sarcinilor de producţie pe care şi le asumă instituţia poate fi denumită şcoală-uzină. Aici se produce o mare varietate de bu­nuri de larg consum specifice in­dustriei uşoare. Fiecare an de in­­văţămmt are un plan propriu de producţie. Valoarea producţiei ce se va materializa în mărfuri pînă la finele anului în curs se va ri­dica la 4,5 milioane lei. Elevul realizează cu propriile sale mîini, bunuri materiale, lucruri ce vor servi altora, încearcă astfel pentru prima oară satisfacţia ce o dă munca practică. Instruirea se face sub îndrumarea unor cadre de spe­cialitate bine pregătite sub raport teoretic, şi practic. Pentru însuşi­rea temeinică a meseriei alese, e­­levii au la dispoziţie materiile prime, materialele, utilajele nece­sare procesului tehnologic. Se sub­liniază ca cea mai mare parte a aparaturii tehnice necesare pro­cesului de instruire este realizat în şcoală. O parte provine din între­prinderile de specialitate. In atelierele de tricotaje, pe lin­gă tehnologia tricotajelor, a maşi­nilor circulare şi rectilinii, elevii măi studiază şi discipline de cul­tură generală ca limba şi litera­tura română, matematica, fizica, Chimia, altele de specialitate cum sunt: protecţia muncii, materii pri­me etc. După vizitarea atelierelor şcoală ale acestui mare grup de învăţă­mînt profesional, conducătorii d­e partid şi de stat vizitează cantina — o clădire impunătoare cu mobi­lier nou şi instalaţii speciale de prepararea hranei. Aici iau masa toţi elevii grupului şcolar în serii de cîte 600. Conducătorii ele partid şi de stat au ţinut să constate şi meniul pregătit elevilor în acea zi. El era substanţial, bine pregătit şi îmbietor. Oaspeţilor li se prezintă, de a­­semenea, căminul elevilor; se in­formează că în curînd va fi dat în funcţiune încă un asemenea local modern. La sfîrşitul Vizitei la acest mo­dern complex şcolar, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită pe re­prezentanţii Ministerului de resort, pe membrii colectivului de condu­cere al grupului şcolar, pentru mo­dul de organizare a procesului de învăţămînt, pentru formele efici­ente folosite în vederea îmbinării cunoştinţelor teoretice cu practica în producţie, apreciind că această unitate de învăţămint profesional şi tehnic poate fi dată că model pentru alte unităţi şcolare similare care pregătesc cadre calificate pentru diferite ramuri ale econo­miei noastre naţionale. In încheierea vizitei de lucru în şcoli din Capitală, în Cabinetul se­cretarului general al partidului a avut loc o întîlnire cu conducerea ministerelor învăţămmtului, indus­triei construcţiilor de maşini şi in­dustriei uşoare, cu factori de răs­pundere din aparatul, de partid şi de stat. Apreciind rezultatele obţinute în legarea tot mai strînsă a învăţă­mîntului de viaţă, de producţie, în înfăptuirea hotărîrii Secretariatului Comitetului Central al partidului, privind construirea şi amenajarea atelierelor-şcoală cu participarea nemijlocită a unităţilor productive care patronează această activitate a şcolilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dat şi cu acest prilej preţioase indicaţii pentru continua perfecţionare şi modernizare a pro­cesului instructiv-educativ. In a­­cest sens, s-a făcut recomandarea concentrării bazei tehnice a şcoli­lor profesionale, liceelor de specia­litate şi institutelor de învăţămînt superior cu profil similar, crein­­du-se adevărate complexe bine do­tate, amplasate în vecinătatea uni­tăţilor productive, cu care să reali­zeze o strînsă colaborare. In acest cadru larg, urmează să fie inclusă şi cercetarea, precum şi centrele de perfecţionare a pregătirii cadrelor de conducere din ramurile respec­tive. Secretarul general subliniază ne­cesitatea creării unui asemenea complex şi pentru ramura elec­tronică, acesta urmînd să fie am­plasat în zona industrială Pipera, în cadrul discuţiilor care au loc s-a desprins ideea folosirii studen­ţilor facultăţilor tehnice ca instruc­tori la şcolile profesionale — pe di­ferite trepte —, ajutori de maiştri, maiştri, subingineri. In legătură cu atelierele-şcoală din cadrul şcolilor generale şi li­ceelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază ca pozitive rezultatele de pînă acum. Se impune, însă, ca baza lor tehnică să se dezvolte în comun cu a­cea a liceelor de specialitate, ca practica să fie astfel organizată incit să permită viitorilor absol­venţi însuşirea unei profesii pe care s-o stâpînească la terminar­ea Stu­diilor. In ceea ce priveşte dotarea laboratoarelor de chimie şi biologie, se face recomandarea ca ea să aibă la bază o concepţie modernă, să capete un adevărat profil de pro­ducţie. Secretarul general al partidului, arată, totodată, că în atelierele­­şcoală trebuie să se dezvolte acti­vitatea în a­şă fel, în­cît produsele realizate să fie folosite atît în în­treprinderile industriale cît şi la fondul pieţii. Re£erindu-se la rolul laboratoare­lor de ştiinţe sociale în operă de educare comunistă a tinerei gene­raţii, secretarul general al partidu­lui a recomandat ca acestea să fie astfel concepute încît prin interme­diul organigramelor, a expoziţiilor, a materialului teoretic şi practic să ofere cadrelor didactice şi elevi­lor posibilitatea de a-şi ridica nive­lul cunoştinţelor, lecţiile urmînd să se desfăşoare în asemenea cabinete. In spiritul programului de măsuri privind perfecţionarea pregătirii politico-ideologice, s-a subliniat­­ne­cesitatea ca Uniunea Tineretului Comunist să organizeze cercuri de specialitate în diferite domenii. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în şcoli din Ca­pitală, întâlnirile cu cadrele didac­tice şi elevii, cu factori de răspun­dere din ministere şi specialişti, a condus la concluzii practice, de mare însemnătate pentru mersu­l înainte al învăţămîntului, pentru legarea tot m­ai strînsă, mai orga­nică a procesului instructiv-educa­­tiv de practică, de cerinţele vieţii. Ea a prilejuit, totodată, reafirmarea hotărîrii tineretului din şcoli, a edu­catorilor lor de a munci fără pre­get pentru a ridica şcoala româ­nească la nivelul înaltelor cerinţe ale dezvoltării multilaterale a r­o­­mâniei socialiste. ION MARGINEANU N. POPESCU-BOGDANESTI MIRCEA S. IONESCU Foto : ANGHEL PASAT PETRE DUMITRESCU îmbinarea organică a cunoştinţelor de cultură generală cu practica productivă-criteriu fundamental în şcolile generale şi licee Grupurile şcolare profesionale -adevărate întreprinderi de producţie De aici a pornit chemarea: TOŢI ELEVII, LA ACTIVITATE PATRIOTICA! De pe şoseaua Ştefan cel Mare cîteva sute de metri, circulaţia coloana maşinilor intră în Bule­ este dirijată de agenţi în uniforme vârdul Republicii. Pe distanţă de şcolare. Sunt pionieri ai Şcolii ge­ STEAGUL ROŞU maern. Pog­a3 a Rapid a întregit succesul echipelor noastre in competiţiile europene Incontestabil că Rapidul a avut ad­versarul cel mai reputat dintre toate cele patru formaţii româneşti partici­pante în competiţiile continentale. E­­chipa A. C. Napoli, avind în componenţa sa jucători de certa valoare ca Zoff, Altafini, Şormani. Enzo, avea o carte de vizită bine cunoscută. înaintea pri­mei partide­, mulţi iubitori ai fotbalu­lui au încercat să pună în cumpănă potenţialul formaţiei feroviare şi să creadă că de la Napoli echipa noastră se vă întoarce cu... multe goluri. lin ahtbgdl ai lui Lupescu, de altfel exce­lent In lot tit­pul partidei­, a foSt în cele din urmâ singura zestre cu care italienii urmau să se prezinte la me­ciul retur de la Bucureşti. Va reuşi Rapidul sâ obţină califica­rea ? Iată prima întrebare la care a­­veau­ sâ răspundă numai jucătorii ra­­pi­dişti, aceşti ajáflíifátfill băieţi căre, bă şi ditiam­oviştii, s-au dăruit cu tot fo­cul pasiunii unui Singur scop : victo­ria şi ihipiicit calificarea. Fireşte că tn fiiţa unei Coluiţie de replitaţie Interna­­ţională este Chiar foarte greu să în­cerci sâ faci un pronostic optimist, aşa cum a făcut Dumitru, cu o zi înaintea acestei joc. Gin­lesc foarte bine ambi­ţiile şi maui ales posibilităţile acestor jucâtivi feroviari, dneori destul de ca­­pricioşi, dar care dispun de rezerve nebânuite de mobilizare in faţa unor adversari priechiţi. Răpidul a Ştiut, să ne ofere satisfacţia und m­ari vie­turii şi desigur a califi­cării spectaculoase. Victoria putea fi chiar mult mai suculentă pentru ca feroviarii aU desfăşurat un job debor­dant in atac, cU numeroase­­ faze de mare efect spectacular. De două ori s-a­ împotrivit bă fă trimsVSfsaiâ pffftird bă mingea să intre in poarta lui Zoff, iar scorul sâ poată reflecta cu ade­vărat superioritatea evidentă a echipei fef'oViafe. t'n âîafâ cel­or tioUă bâre ale itti bieagu, nici acțiunile de m­are spec­tacol terminate cu ratări incredibile ale lui Angelescu și Ene Daniel din ulti­­mile miciuite, nu ail putut să ne aducă o Sătisfacţie şi mai mare, dar mai ales să ne poată uşUra de povara emoţiilor, a incertitudinii scorului. Pentru că un singu­r gol Înscris de năpolitani ar fi răsturnat rezultatul In favoarea lor. Dar acest lucru nU s-a îijtîmplat pentru că Doc şi Lupescu au fost de netrecut, pentru că Dumitru a jucat magistral, pentru că Pop, Dinu, Muşat, Năsturescu şi Angelescu au luptat foarte mult în fazele mai dificile. De la începutul jocului, s-a văzut marea ambiţie a lui Dumitru care a luat pe cont propriu o acţiune şi a ex­pediat un şut greu pe poarta lui Zoff. Simţeam marea dorinţa a lui Dumitru de a forţa rezultatul, de a face totul pentru victoria promisă. Aproape că nici nu ar­ observat cînd a sosit minu­tul de aur, minutul 22 în care acest mare talent al fotbalului românesc a piecat din hou cu o minge spre careul advers,­­ driblat, a driblăt tot ceea ce i-a ieşit în ca­le, şi a trimis mingea sub bară : era 1-0 pentru Rapid. Dar fiu acesta eră totul. Ne trebuia bân­­fioar­ea, doreatri că şi jucătorii, ca cea de a patra e­chipă românească să trea­că în turul doi al competiţiei, şi nu au trecut decit şapte minute de BALCANIADA DE TENIS DE MASĂ • Pregătiri pentru prime­le JOCu­RI BIN „GUPA CAMPIO­NILOR EUROPENI­’ Jucătorii de tenis de masă des­făşoară în această perioadă o activi­tate tot miai intensă. Sunt progra­mate mai multe concursuri şi com­petiţii internaţionale, care reunesc cele mai valoroase „palete”. Dar să le amintim pe cele mai apropiate. • Astăzi, vineri 1 octombrie vor începe Campionatele Balcanice de te­nis de masă, care se află la a 8-a ediţie. La start se vor alinia mai mulţi jucători şi jucătoare din Iugo­slavia, Bulgaria, Grecia şi România. Printre protagoniştii principali, se numără iugoslavii Sapancici şi Usto­­vici, bulgarul Damianov, grecii 80­­lasla şi Makris, sportivii români Du­­boşi, Luchian, Giurgiucă, Săndeanu etc. La fete evoluează maestra eme­rită Maria Alexandru, care, aşa cum ne-a declarat secretarul general al federaţiei noastre de specialitate, S. Dăneţ, acum deţine o formă sportivă bună şi candidează cu şanse la titlul de campioană balcanică. De aseme­nea, mai menţionăm, pe reprezentanta noastră Carmen Crişan. Li se vor alâtu­ra alte şase jucătoare tinute dirt țara noastră, ca şi 12 Concurentte dri peste hotare- întrecerile au loc la Poiana Braşov. • Tot azi vor începe la Varşovia campionatele internaţionale de tenis de masă ale Poloniei, la care şi-au anunțat participarea mai mulţi Spor­tivi valoroşi ca şi tinere speranţe ale acestui joc. Ţara noastră va fi re­prezentată de junioarele Lidia Iile, Elena Condicaru şi Ana Lunţeanu, conduse de antrenorul Ion Pop. • Săptămîna viitoare se va da star­tul în noua ediţie a competiţiei inter­naţionale pe echipe, „Cupa campio­nilor europeni” la tenis de masă. O întrecere care a devenit tradiţională, reunind cele mai redutabile echipe fe­minine şi masculine de pe continent, În primul tur­, echipa noastră cam­pioană la băieţi Politehnica Bucu­reşti va primi replica formaţiei cam­pioane a Spaniei, Magda Barcelona. Confruntarea va avea loc miercuri 8 octombrie, in Capitală. M. I. joc pasionant, de arşe continuu al ra­­pidiştilor, un joc perfect sincronizat din ultima linie de apărători pînă la Nea­­gu care s-a zbătut ihuit, care a luptat cu multă ambiţie. Şapte minute în care am aşteptat al doilea gol. Dinu a exscu­tat rapid o lovitură de pedeapsă la margi­nea terenului, l-a lansat pe Năsturescu pe extremă, şi acesta a făcut o cen­trare impecabilă lui .Erie Daniel care a trimis cu dezinvoltură îrn poartă. Este 2-0 pentru Rapid şi din acest moment calificarea surîde Giuleştiului. Dincolo de Podul Grant s-au aprins a fi acest mo­ment artificii care sa vestească vic­toria. Se Încheie o repriza splendida, o­­re­priză în care A. C. Napoli nu a fost o echipă oarecare, iar Rapidul s-a în­trecut pe sine. Mai urmau 45 de mi­nute care să fie confirme jocul bun al bucureștenilor, dar mai ales care să consolideze sau să păstreze diferenţa de goluri ce asigura Calificarea . Rapidul şi-a continuat jocul excep­ţional şi tactic şi tehnic, dar mai ales moral. Rapidul a jucat ieri senzaţion­al iar Dumitru, marea stea a fot­balului românesc s-a detaşat categoric. A dominuat cîm­pul de­­db. Şi-a dominat adversarii, a cucerit, admiraţia tutu­ror. De fapt şi el şi Neagu işi onorau în modul cel mai frumos ziua în care au primit titlul de maestru al sportului. I.ă interval db 1.liniar o zi, după e­­popeea dinamoviştilor la Trnava, Pa­pidul ne-a oferit o nouă ,şi mare­­satis­facţie. Foarte mu­lţi iubitori ai fotba­lului sunt tentaţi să facă o comparaţie intre rezultatele echipelor Dinamo Şi Rapid. Fireşte că amândouă sunt la fel de preţioase şi ne-au bucurat în egală măsură. Dar este o mare diferenţă în­tre un joc şi altul. Dinanio a luptat e­­roic, în condiţii dramatice, pentru ca­lificarea care-i face multă cinste sieşi şi implicit fotbalului românesc. RapidUl insă, a obţinut o mare victorie la ca­pătul unui Joc magistral, a unui joc care a însemnat înainte de toate o sur­prinzătoare forţă fizică şi morală a e­­chipei. Rapidul ne-a demonstrat că este o echipă de talie europeană in care putem să ne punem h­tari speranţe în viitorul imediat. In această îrntîlnire arbitrată de vest­­germanul Bischeweiller au fost utilizata următoarele formaţii : RAPID : Răducanu, Pop, Boc, Lupescu, Muşat, Dinu, Dumitru, Năsturescu, Ene, Neagu, Angelescu. A. C. NAPOLI : Zoff, Riparl, Pogliana, Ziifiini; Pănzanato, Peregő, Somiam, Ja­­liano, Macchi (Abondanza), Altafini (Euzo min. 15), Importa. PETRE CR1STEA ★ După cum tran­simit agenţiile interna­ţionale de presă tragerea la sorți pen­tru stabilirea m­eciurilor din turul doi a cupelor europene la fotbal va avea loc astăzi 1 octombr­ie la Belgrad. ÎN PRIMUL TUR AL CUPELOR EUROPENE DE FOTBAL Meciurile retu­r­nnte primului tur al Cupelor europene de fotbal au oferit dis­pute spectaculoase, unele dintre ele soldate cu rezultate neaşteptate. Cea mai m­are surpriză a fost înregistrată la cadrul „Cupei U.E.F.A.­ şi a fost furnizată de formaţia Belgiană S. R. feierse învingătoare cu 4—0 în deplasare in faţa echipei Leeds, una dintre fruntaşele fotbalului englez. In urma acestui rezultat, fotbaliştii belgieni au obţinut o nesperată calificare in­ trimul urmaător (in primul joc victoria revenise cu 2— 0 lui Leeds). lată citeva dintre ceie mai importante rezultate înregistrate (echipele subli­niate s-au calificat in turul doi) : ăCupa campionilor europeni“ : Linfield (Irlantda de Nord) — Standard Liege 2—3 ; Celtic — B. 1903 Copenhaga 3-1) , AeU Atena — Inter­­nazionale Milano 3—2 ; Malmö — Újpest Dózsă 1—0 ; Benfica Lisabona — Wacher Innsbruck 3—1 ; Dynam­o Dreesda — Ajax Amsterdam 0—0 ; „Cupa Cupelor“ , Liver­pool — Servette Geneva 2—0 ; Cardiff — Dynamo Berlin 1—1 ; Chelsea — Jeunesse (Luxemburg) 13—0 ; Bayern München — Skoda Plsen 6—1 ; Sparta Rotterdam — Levski Sofia 2—0 ; „Cupa U.E.F.A.“ : Shelbourne — Vasas 1—1 ; Aberdeen — Celta Vigo 1—0 ; Academica Coimbra — Wolverharrtpton 1—4 ; Ferencváros — Ferrerbalace 3— 1; F. C. Bruges — Zeleznic­ar Sarajevo 3—1 ; Atletico Bilbao Southampton 2—0 ( Real Madrid — F. C. Basel 2—1; Legia Varşovia — Lugano 0—0 ; St. Johnstone — S. W. Hamburg 3—0. EUROPENELE DE VOLEI MILANO SO (Prin telefon de la trimi­sul „Agerpres“, I. Goga). Campionatele eu­ropene masculine de volei se apropie de finiş. Disputate la concurenţă cu reu­niunile hipice de la „Săn­ Siro" şi col­ebie cicliste de pe velodromul „Vigorelli", în­trecerile atrag totuşi un mare număr de spectatori, care descoperă sub cupola de la „Palân­d­ frumuseţea unui sport de mare spectacol, pinâ acum puţin cu­­noS­cUt aici. Cele 8 echipe finaliste supuse la o se­rie de meciuri deosebit de grele, în a­­cest „Maraton“ voleibalistic, dau acrim ultimele asalturi pentru a se apropia de locuri­ superioare clasambhtului. O performanță notabilă, neașteptată chiar In previziunile fii uit­at tchilicilrii, a rea­lizat echipa României a! c&rei joc este mult mai bine organizat,­ntai hota­nt și în același timp mai viguros decit cel prestat la îriceputul campionatului. Voleibaliştii români au învins clar că SUD echipa cehoslovaciei, c­are debu­tase sclipitor printr-o victorie obţinută asupra campionatelor mondiale, selec­ţionata R.D. Germane Băieţii hoştri au realizat d­ victorie nesperată şi impor­tantă pentru obţinerea unei medalii şi calificarea în turneul olimpiadei de la München. Echipe României a furnizat cel mai bun meci al său. Cu excepţia setului doi, voleibaliştii români au fost maeştrii torenhidl­in­ătac şi apărare. Udişteanu, Dumănoiu şi Schreiber au acţionat fără greşeală în jocul de blo­caj şi loviturile de la fileu. Ei au fost secundaţi cu brio de Barb­ă Si Öres ca și de Stamme, în revenire de formă, care a fost mereu un remarcabil condu­cător de joc.: * Aseară, echipa României a obținut o nouă victorie, întrecînd cu scorul de 3—1 (15—1, 13—15, 15—7, 11—1), echipa Ungariei. Astăzi, in ultima zi a turneului final, selecționata României joacă in compa­tea ft. D. Germane. In turneul feminin, pentru ilosofilă 7—12, care are loc la Bologna, România a învins înveța cu scorul de 3—1 (7, 2­­4). „TROFEUL JADRAN" In penultima zi a turneului interna­ţional de polo pe apă dotat cu „Tro­feul Jadran“, selecţionata României a jucat împotriva puternicei echipe a Iu­goslaviei. Confirmînd forma bună mani­festată la această competiţie poloiştii români au obţinut o meritată victorie cu scorul de 4—3 (2—1, 0—0, 1—1, 1—1). Gazdele au deschis Scorul, dar imediat echipa română a egalat prin golul în­­scris de Rusu. In continuare, reprezen­tativa României a jucat excelent și a mai marcat două goluri prin Rusu și Lăstar conducted cu 3—1. Jucătorii iu­goslavi au redus scorul prin Belama­­rici. In ultimă repriză cele două echipe au mai inscris fiadare bite ah gel: Ro­mânia prin Novac, iar Iugoslavia prin Lopatul, astfel că fluietul arbitrului spaniol Manguillot a consfințit rezul­tatul final de 1—3 în favoarea jucăto­rilor români. In celelalte partide s-au înregistrat următoarele rezultate: U.R.S.S.—l.u.A. 8—6 (2—0, 2—l, 3—4, 1—1); Ungaria — Italia 5—4 (2—1, l—l, i—1, î—i); Olanda — R. F. a Gerfilăin­­ei (5-4 (1—1, 1—1, 2—1, 1—1). Iharltea ultimei zi a competiției cla­samentul este următorul: 1. ungaria — 10 puncte; 2. Iugoslavia — 9 puncte (Golaveraj 30—20); 3. U.R.S.S. — 9 punc­te (29—22); 4. România — 8 puncte; 5. Olanda — 5 puncte; 6. Italia — 4 puncte; 7. S.U.A. — 3 puncte; 8. R. F. a Germa­niei — 0 puncte. In ultimul meci, echipa României va intilni formația Olandei.

Next