Steagul Roşu, noiembrie 1972 (Anul 24, nr. 7258-7282)

1972-11-01 / nr. 7258

Pag. a 2-a Ateliere şcoală între realităţi şi cerinţe­­ j . . Zilele trecute am întreprins o anchetă în şcolile din comunele Mihăileşti şi Budeşti, aşezări cu perspective apropiate de a deveni centre urbane. Obiectivul anchetei : Pot contribui atelierele şcoală din localitate la pregătirea de forţe de muncă necesară actualelor şi vii­toarelor unităţi economice din orăşele in devenite ? MIHĂILEŞTI: Meserii utile oraşului agricol de miine Pe teritoriul comunei Mihăileşti îşi desfăşoară activitatea trei uni­tăţi industriale: întreprinderea „Avi­cola“, I.A.S. Mihăileşti şi I.I.S. „Bo­­rangicul“. Dialogul permanent din­tre conducătorii respectivelor între­prinderi patronatoare şi reprezen­tantul şcolilor din comună, director coordonator prof.­­ Ştefan Şerb, în­ceput de anul trecut, a avut urmări dintre cele mai favorabile. Astfel, I.A.S. Mihăileşti — di­rector ing. C. Ghiţă — a amena­jat la şcolile generale din satele Popeşti şi Novaci cite un atelier c­u specific de mecanică agricolă, începînd cu clădirile necesare şi sfîrşind cu dotarea lor completă din punct de vedere material. In ace­laşi timp le-a asigurat şi cadrele de specialitate. Se conturează încă de pe acum un grup compact de elevi care au îndrăgit meseria de mecanizator şi mecanici agricoli şi şi-au manifestat dorinţa de a ră­­mine în satul natal şi a lucra la I.A.S.­­ „Avicola“ Mihăileşti — director dr. Petre Trifan — la rîndul său, a dotat atelierele şcolilor nr. 1 şi 2 din satul de reşedinţă, ateliere cu acelaşi specifici lăcătuşerie meca­nică, punîndu-le la dispoziţie şi ma­teria primă necesară confecţionării diferitelor obiecte de uz casnic pa care şcolile le-au valorificat înca­­sind circa 4000 lei. In ceea ce priveşte munca pro­ductivă a fetelor, s-a­­luat legătura cu conducerea I.I.S. „Borangicul“ şi în curînd elevele din satul de re­şedinţă vor fi iniţiate în meseria de ţesătoare şi vor putea lucra în întreprindere după absolvirea şcolii generale. Ce vor face însă elevele din satele Novaci şi Popeşti ? E drept că în acest an se vor cum­păra trei maşini de cusut şi se va amenaja un atelier de croitorie, în incinta şcolii din Novaci. Dar am aflat că sunt destule eleve şi nu a­­ceste sate care doresc să devină ţesătoare. Fără îndoială că dată fiind depărtarea de satul de reşe­dinţă (între 4—7 km) problema im­plică unele greutăţi care nu sunt însă de netrecut dacă şi consiliul popular — primar Constantin Pe­tre — îşi va îndrepta mai mult atenţia spre activitatea tehnico­­productivă a elevilor din comună. LA BUDEŞTI: Diversificare, rezultate bune, dar... Şi la Budeşti, întreprinderile au dat dovadă de multă solicitudine şi interes în pregătirea tehnico­­productivă a elevilor. Astfel, în sa­tul Budeşti, pentru elevii care fac practica la atelierul de lăcătuşerie, s-a amenajat încă din anul trecut, în cadrul S.M.A. Budeşti un atelier dotat şi cu strunguri, forje etc. Anul acesta ca şi în anul trecut, elevii vor executa diferite scule pentru autodotare şi alte obiecte pentru înfrumuseţarea şcolilor lor. Tot la Budeşti, la fabrica de mobilă func­ţionează un atelier de tîmplăr.«­ Faţă de perioada de iniţiere de anul trecut, în 1972 activitatea pro­ductivă marchează o creştere şi ca­litativă şi cantitativă: elevii vor face 30 truse de cuburi, 100 măsuţe, 300 scăunele şi 50 cuiere pentru grădiniţele de copii din raza cor­­­nei. Cu sprijinul cooperativei meş­teşugăreşti „Dunărea“ Olteniţa, 6 ti­neri din clasa a IX-a a şcolii de 10 ani fac practica productivă la atelierul de bobinaj din Budeşti al cooperativei susmenţionate, reaas deocamdată, deoarece, după cum ne-a asigurat directorul coordonator al şcolilor din Budeşti, prof. Traian Dragomir, se va amenaja Un ate­lier cu specific electrotehnic în noua şcoală de 10 ani ce se va construi în 1973, atelier care va satisface dorinţa multor tineri de a învăţa această meserie. In satele Aprozi şi Crivăţ, activi­tatea productivă a elevilor se des­făşoară în incinta şcolilor respec­tive. Astfel, la Aprozi funcţionează un atelier de lăcătuşerie — tîmplă­­rie sub patronajul S.M.A. Budeşti şi C.A.P. Aprozi, iar în satul Crivăţ a luat fiinţă anul acesta, tot sub patronajul S.M.A. Budeşti, un ate­lier de mecanică agricolă. Dacă în cele trei sate ale comu­nei Budeşti solicitudinea întreprin­derilor patronatoare şi-a spus cu­vîntul, la şcolile din satele Gruiu şi Buciumeni situaţia este alta. De ce ? Pentru că I.A.S. Buciumeni care le patronează nu a privit cu toată seriozitatea problema atelie­relor şcoală. Atelierul de lăcătuşe­rie care funcţionează la localul şcolii din Grudu, deşi corespunză­tor ca spaţiu este dotat insuficient. La fel se poate spune şi despre ate­lierul cu acelaşi specific de la şcoala din Buciumeni. Numai că aici, dată fiind distanţa mică ce desparte şcoala de întreprinde.­­­I.A.S. a promis că începînd cu anul acesta elevii vor putea efec­tua munca productivă în atelierul ei mecanic Se impune, de asemenea, ca şi la Budeşti să se depăşească faza de producere invariabilă a jardinie­relor sau a altor obiecte de înfru­museţare a şcolilor respective şi să se treacă cu curaj la confecţiona­rea unor bunuri care să poată fi valorificate.­­ C. VASIL­IU riSĂPTĂMlNA " Noi unităţi C.E.C. îşi aşteaptă în judeţ depunătorii în scopul unei mai bune serviri a oamenilor muncii de la sate. Direcţia judeţeană C.E.C. a luat măsura înfiin­ţării de noi unităţi. Astfel, la începutul lunii octombrie a fost dată în exploatare o agenţie în comuna Adîncata iar cu pri­lejul deschiderii „Săptămînii economici“ şi-a început acti­vitatea şi agenţia din Singu­­reni. Ieri a avut loc inaugura­rea localului din satul Ştefă­­neşti, comuna Ileana. De ase­menea, începînd din luna no­iembrie va fi pusă la dispo­ziţia cetăţenilor o nouă unita­te şi în comuna Adunaţii Co­­păceni. Unităţile înfiinţate re­cent îşi aşteaptă cu solicitudi­ne depunătorii. Un libret la doi locuitori Sporirea veniturilor băneşti ale populaţiei precum şi avan­tajele pe care Casa de econo­mii şi consemnaţiuni Ie acordă tuturor se oglindesc şi în creş­terea depunerilor pe diverse instrumente de economisire. Astfel, după cum ne informea­ză Filiala Giurgiu a Direcţiei judeţene a C.E.C., creşterea de sold realizată în raza agenţiei pe primele trei trimestre ale anului este în comparaţie cu perioada corespunzătoare a a­­nului trecut cu 40 la sută mai mare. In municipiul Giurgiu e­­xistă astăzi un libret la doi locuitori. O atenţie deosebită acordă filiala servirii opera­tive a depunătorilor. In pri­mele trei zile ale „Săptămînii economiei" volumul depunerilor populaţiei a crescut cu 23 la sută. Realităţi cultural-educative în comuna 30 Decembrie Se cuvine să consemnăm mai în­­tii acele reuşite din ultimii ani ale artiştilor amatori din 30 Decem­brie. Unul din aceşti artişti ama­tori este Mircea Spirescu, baladist­­, medaliat al celui de-al IX-lea Festival al artiştilor amatori — faza judeţeană. Mircea Spirescu are 72 de ani. O vîrstă exemplară şi evocatoare în acelaşi timp pen­tru imaginea transmiterii prin de­cenii a valorilor cîntecului popular ca şi pentru puterea grăitoare de îndemn a generaţiilor de azi. Este cel mai în vîrstă dintre cei a că­ror apariţie a fost încununată cu diplome. Alţi doi au vîrstă mai mică, Vasile Gamote — 32 de ani, şi el iubitor nedomolit al cîntecu­lui haiducesc cu ecouri de vitali­tate în el, şi Dumitru Cristea in­terpret sensibil al cîntecului popu­lar la frunză. Cine încearcă o sinteză despre căminul cultural din 30 Decembrie va aminti, desigur, şi despre for­maţia de teatru închiegată prin 1949 din iniţiativa Constanţei Popa, Eu­gen Mihăiescu şi Măriei Mihăiescu, toţi trei cadre didactice. „Să nu credeţi că nu au fost şi perioade de întrerupere în activi­tatea formaţiei artistice“, ne spu­nea tovarăşul Mircea Nita, actualul director al şcolii generale. Dar de fiecare dată fiorul s-a păstrat, fio­rul permanenţei, şi alte talente, alte forţe proaspete au adus iar în ac­tualitate formaţia de teatru. Mi s-a vorbit în continuare des­pre taraful artistic, despre grupul vocal al cadrelor didactice — se urmărise să se înfiinţeze un cor în colaborare cu IAS 30 Decembrie, dar... colaborarea a lipsit, se pare. Tovarăşul Gheorghe Sima ne arăta că acum, în campanie munca poli­­tico-educativă a fost prezentă. Pe grupuri de oameni s-a discutat des­pre sarcinile operative ale agricul­turii din comună, iar în acest con­text tema cea mai frecventă a fost acordul global. Oamenii doresc ca anul viitor şi în legumicultura să se aplice sistemul acordului global. Datorită valenţelor educative pe care le conţine acest sistem de muncă şi retribuţie, ne spunea to­varăşul Gheorghe Sima, pregătim în prezent un concurs „Cine ştie, cîştigă“ pe această temă, concurs pe care-l vom ţine în faţa tuturor cooperatorilor. Dar poate că aceste rînduri n-ar fi fost scrise dacă n-am fi discutat cu tovarăşul director şi despre bri­gada artistică de agitaţie — text şi regie Mircea Nita. Punînd între­bări în legătură cu compoziţia membrilor ei ni s-a spus că mulţi dintre membrii brigăzii sunt... na­vetişti. Aici mi s-a părut că tre­buia să mă opresc. Discutasem mai înainte oarecum profesional despre această categorie destul de nume­roasă de tineri navetişti. Interlo­cutor îmi fusese tovarăşa Xenia Băltăreţu, cadru didactic de la şcoala din comună. Şi aşa am aflat că membrii bri­găzii erau mai toţi navetişti. No­tez acest lucru pentru a doua oară, mai ales pentru cei care mi-au spus adesea că n-au tineri în co­mună, fiindcă toţi sunt navetişti, lucrează în oraş. Invit acum pe toţi cei care au în minte un asemenea argument: „Ai cui sunt aceşti tineri care după orele de serviciu se în­torc acasă în comună?!...“. Faptul că în comuna 30 Decem­brie o brigadă artistică activă — ultimele două apariţii au fost cu ocazia zilei de 23 August şi în luna septembrie la sectorul zootehnic — este constituită şi din navetişti este o dovadă fermă că atunci cînd in­teresul şi stăruitoarea preocupare însoţesc munca directorului, atunci problemele de rezolvat sunt mult mai puţin numeroase. In comuna 30 Decembrie cămi­nul cultural nu are o clădire pro­prie. Spectacolele se dau pe scena şcolii, la IAS, în satul Copăceni, la locul de muncă. Cînd multe brigăzi artistice de agitaţie, după o pornire spectaculoasă, s-au oprit pe unde­va pe la mijlocul drumului cu pro­misiuni de reveniri, la 30 Decem­brie brigada există activ, textul se adaptează permanent mulţumită ac­tivităţii unor activişti culturali pa­sionaţi dar şi datorită unor ti­fieri... navetişti. Este un bun subiect de reflectare pentru mulţi dintre noi. C. ADRIAN ANUNŢ începînd de la 1 noiembrie 1972, intră in aplicare Legea 7/1972 privind cazierul ju­diciar. Cetăţenii din judeţul Ilfov, care au un interes legitim, pot obţine certificatul de ca­zier judiciar de la Inspecto­ratul Judeţului Ilfov al Mi­nisterului de Interne, cu se­diul în Bucureşti, str. Sfinţii Apostoli nr 67 sectorul 7. Cei interesaţi vor avea a­­supra lor buletinul de identi­tate sau adeverinţă tempora­ră şi un timbru fiscal de 20 lei. Certificatul de cazier judi­ciar se va elibera la terme­nul prevăzut de lege şi se în­trupează personal solicitantu­lui. Grupul şcolar energetic Buftea 4 Plusuri şi (Urmare din pag l­ a) insistenţă şi care sosesc fie în canti­tăţi insuficiente ori lipsesc din de­pozite , salopete de doc, mărimi 40—50, covoare de iută, scurte din fîş pentru femei, talii 44 , 46 şi 48 şi în culori bleumarin şi negru, ro­chii din finet pentru copii. Iar la Mînăstirea am notat o lipsă care dăinuie de cîtva timp­­ lamele de ras. Stefania Florea din Spanţov, ne spunea of­ul ei şi al mai mul­tor sătence din Spanţov. — Azi vin, cred, a treia oară la magazin să caut cizme de cauciuc. Ia uitaţi-vă în rafturi, să vedeţi, cum stau un stoc cizmele pentru bărbaţi, în timp ce pentru noi şi pentru copii vin doar cu ţîrîita. Oare nu ştiu tovarăşii care se o­­cupă cu aprovizionarea pe judeţ că, la cîmp unde-i multă apă şi ume­zeală, noi femeile stăm cel mai mult ? Cu aceeaşi întrebare se adresea­ză tovarăşilor de la U.J.C.C. şi alte sătence din Chiselet, Ulmeni şi Mînăstirea unde cizmele de cauciuc sosesc în cantităţi mici sau lipsesc săptămîni în şir. Remarcînd, în special la Chiselet şi Spanţov, ordinea din rafturi, e­­xistenţa preţurilor puse la loc vi­zibil in dreptul tuturor mărfurilor am fost informaţi că această cerin­ţă a fost întronată in urma unor sesizări făcute de echipele de con­trol obştesc. Dumitru Răsuceanu, contabil la C.A.P., membru al echi­pei de control obştesc pe linie de comerţ-prestari servicii ne semna­la că la magazinul universal şi la frizeria din Spanţov au trebuit să se facă mai multe controale obşteşti ce au fost însoţite apoi de propu­neri concrete pentru prevenirea u­­nor fenomene de servire preferen­ţială, a unor abateri de la preţuri, stări de igienă necorespunzătoare, practicarea de bacşiş la frizerie. — Suntem­ mulţumiţi, ne spunea controlorul obştesc, că sesizările noastre au fost receptate de primă­rie care i-a obligat pe gestionari şi vînzători să ia măsuri urgente de punere în drepturi a solicitudi­nii şi corectitudinii faţă de cumpă­rători. La Chiselet, secretarul co­mitetului comunal de partid, Nico­­lae Eftimie, ne-a informat că în urma propunerilor făcute de echi­pele de control obştesc, igiena, sta­rea de curăţenie generală a depo­zitelor cât şi a spaţiilor comercia­le au cunoscut în această toam­nă o simţitoare îmbunătăţire. La Mînăstirea şi Coconi, la propu­nerea echipelor de control obștesc primăria a trecut din vreme la asi­gurarea stocului — tampon de mărfuri necesar desfacerii pe tim­pul iernii cînd accesibilitatea căilor de transport are de suferit. Deci, la capitolul aprovizionare, primăriile avînd și sprijinul opiniei publice prin propunerile echipelor de control obştesc au intrat bine în atribuţii. Dar, la capitolul orga­nizarea desfacerii în raport cu noile condiţii în care se află agri­cultura la ora actuală primăriile n-au dovedit toate prea multă re­ceptivitate, Lumea satelor fiind ocupată din zori şi pină în noapte la cîmp, la strînsul recoltelor, magazinele să­teşti nu prea au cumpărători în cursul zilei. — Seara vin, pentru că atunci se termină şi lucrul la cîmp, ne spu­nea Mihai Dumitru, gestionarul sec­torului textile-încălţăminte din Spanţov. — Dar tot seara terminaţi şi dv. programul — am replicat noi. — Da, aşa este fiindcă nu am intrat în programul cel nou de iar­nă. In comuna Mînăstirea însă am găsit la ora 10 dimineaţa un sin­gur magazin deschis, cel alimentar. Celelalte, erau închise şi gestionarii duşi şi ei să-şi ajute soţiile la cu­les porumbul şi sfecla. — La noi, seara pină tîrziu cînd devine afluenţa mare de cumpără­tori, magazinele stau la dispoziţia oamenilor, ne spunea primarul din Mînăstirea. Am găsit că este normal să fie aşa. Am notat toate aceste plusuri şi minusuri întîlnite în aprovizio­narea de toamnă-iarnă pentru a le face cunoscut factorilor în drept­­ organizaţii judeţene de aprovizio­nare şi primăriilor. Şi, nu numai de a le face cunoscut ci, mai ales pentru a fi reperate din mers, iar iniţiativele bune să fie extinse iar neajunsurile sa fie urmate de ac­ţiuni operative de îndreptare,­ minusuri in aprovizionarea toamnă — iarnă STEAGUL ROŞU La căminul cultural din comuna Sohatu, şahul este un sport practicat in timpul liber de numeroşi tineri Universalitatea cărţii sovietice în seria manifes­tărilor culturale pri­lejuita de aniversa­rea Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie. Capitala noastră găzduieşte Decada cărţii sovie­tice. Moment re­trospectiv, pentru re­laţiile culturale din­tre cele două ţări privind difuzarea cărţii sovietice în România, ampla ex­poziţie de la librăria „Dacia“ cunoaşte o afluenţă de public. Prilejul este festiv şi fiindcă demon­strează permanenţa unei mari culturi în conştiinţele univer­sale. Ţara prietenă a dat culturii mon­diale titani ai gîn­­dirii în toate dome­niile vieţii politice, sociale şi culturale, înr­urind şi contri­buind activ la progre­sul general. Schim­burile de valori între România şi U.R.S.S. promovate cu consec­venţă şi-au găsit ex­presia plenară şi în această Decadă a cărţii sovietice oglin­dind cifric şi fap­tic penetraţia cul­turală. Din 1944 şi pină în 1972 s-au tradus în româneşte şi în limbile naţionalită­­­­ţilor conlocuitoare 8.882 de titluri a­­părute intr-un tiraj de 126.000.000. Car­tea sovietică ne-a fost familiară în ceea ce a avut mai reprezentativ şi ci­titorii români au a­­preciat-o şi apro­fundat-o din pers­pectiva adine filo­zofică a contactului cu toate culturile şi civilizaţiile. Numai din opera lui V. I. Lenin s-au tipărit în 164 de ediţii 6.436.500 exemplare, în tiraje de toate aspectele grafice, de la cartea de popu­larizare la cea de lux. Uimeşte poate pe observatorul su­perficial faptul că acest tiraj de or­dinul milioanelor este epuizat. Cau­zele sunt simple, marxism - leninismul interesează astăzi întreaga conştiinţă românească, şi ope­rele genialului Lenin apărute în tradu­ceri integrale sunt o călăuză. Clasicii literaturii beletristi­ce, într-o bună tra­diţie a cărţii româ­neşti, s-au bucurat de traduceri memo­rabile, Sadoveanu, Arghezi, Cezar Pe­­trescu traducînd din scriitorii ruşi sau sovietici cu pasiu­nea proprie creatori­lor mari. Statisti­cile, la o cit de su­mară notaţie, sînt grăitoare. Tolstoi a cunoscut în ultime­le trei decenii prin 2.503.000 de exem­plare, Dostoevski prin 889.000, Cehov prin 748.300, Gorki prin 1.923.000. Pro­cesul tipografic, gră­it numeric, prileju­ieşte constatarea că cititorul român in­­tr-un ansamblu de creaţii originale şi de traduceri avute spre lectură, are ac­ces la tezaurul ines­timabil al cărţii de valoare. Ni se pare astăzi firesc să o­­perăm cu cifre de ordinul milioanelor atunci cînd vorbim despre literatură. Cititorul rînduri­­lor noastre, el în­suşi lector avizat, înţelege şi la aceas­tă consemnare a unei sărbători de carte că socialismul în Ro­mânia înseamnă re­­voluţionarea menta­lităţii. Alături de Eminescu, Crean­gă, Caragiale, Ar­ghezi, oricine, as­tăzi la noi citeşte pe Tolstoi, Dostoev­ski, Gogol, Turghe­­niev — adică cla­sici ai literaturii uni­versale. Poporul care-şi număra anal­fabeţii cu milioa­nele, numără as­tăzi tirajele de car­te cu milioanele. Un sentiment de mare mindrie ne încear­că la fiecare re­trospectivă literară. Şi la aceasta, gîn­­dul nostru l-am în­chinat conducerii înţelepte care lup­tă pentru triumful inteligenţei. Condu­cerii noastre de partid ce promo­vează o politică de contact cu marile opere ale umani­tăţii. IONUŢ NICULESCU A apărut: MUNCA DE PARTID DIN SUMAR, l­a aniversarea Marelui Octombrie. Expresie a maturităţii şi a exigenţei comuniştilor. Concentrarea tuturor forţelor la strîngerea recoltei şi grăbirea semănatului. sărbătorirea a m de ani de la proclamarea republicii Gheorghe Blaj . Acţiuni ferme pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen. Elena Oprişiu : Manifestări de amploare. LA ORDINEA ZILEI C. Bordeianu , zootehnia — ramură cu flux de producţie continuu­­ în faţa „examenului“ iernii. INVAŢAMÎNTUL DE PARTID ŞI PROPAGANDA PRIN CONFERINŢE CONSULTAŢII, PLANURI TEMATICE Cursuri de studiere a politicii economice a P.C.R. I. Nicoară : Ritmurile înalte — caracteristică a dezvoltării economice a României socialiste. Cursuri de studiere a organizării, conducerii şi planificării activităţii eco­nomice in agricultură. Vasile Stancu : Rolul sectorului cooperatist în accelerarea dezvoltării agriculturii. Căile creşterii producţiei vegetale şi animale în acest sector. Cursuri de studiere a Statutului P.C.R., a principiilor şi metodelor muncii de partid. E. Damian : Integrarea tot mai organică a Partidului Comunist Român în procesul construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cursuri de educaţie materialist-ştiinţifică. M. Suceveanu : Materialismul dialectic şi istoric — concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă. PE TEME DE METODICA George Mara : Dezbateri active, bogate în conţinut. PROPAGANDIŞTII ŞI CURSANŢII VOR SA AFLE... Care sunt consecinţele economico-sociale ale îndeplinirii cincinalului Înainte de termen ? Cum au evoluat relaţiile diplomatice şi consulare ale României in anii republicii ? SI BE LA CAPUT Oglindă retrovizoare panoramică In S.U.A. s-a realizat o oglin­dă retrovizoare panoramică. Ea permite conducătorilor auto să supravegheze simultan ambele laturi ale șoselei pe care cir­culă. Constituită din 5 oglinzi mici Tehnica materialelor plastice expandabile permite realizarea unor ambarcaţiuni deosebit de sigure, care practic nu se pot scufunda chiar dacă se lovesc de stînci şi se umplu cu apă. Aceasta deoarece volumul struc­turii ambarcaţiunii dizlocă o cantitate de apă a cărei greu­tate este mai mare decit greuta­tea bărcii. Industriaşul american William Lears a prezentat recent la Re­no, în Nevada, prototipul anul autobuz al cărui motor funcţio­nează cu aburi. Un generator de mare putere ■ alimentat exclusiv cu kerosen încălzeşte apa şi a căror aşezare este în aşa fel aleasă incit să elimine unghiuri­le moarte fără a distorsiona imaginea, această oglindă retro­vizoare este fabricată din sticlă „securit“. O asemenea barcă de salvare fabricată în Suedia este denumită „Crescent 50 Cabin“. Barca este dotată cu un motor în afara bordului și are următoarele di­mensiuni : lungime 4,85 m, lăți­me 2,06 m. Cabina bărcii este suficient de încăpătoare pentru a adăposti patru persoane, produce aburul necesar pro­pulsiei vehiculului. Principalele avantaje ale acestui autobuz sunt totala sa silenţiozitate şi po­luare mult mai redusă decit cea produsă de motoarele cu explozie. Barcă de salvare nescufundabilă Autobuz cu abur / O planta acvatică ajută la depoluarea apei Pipirigul, o plantă acvatică ierboasă, urmează să contribuie acum la lupta împotriva poluă­rii crescinde a apei provocată de deşeuri industriale. Oameni de ştiinţă de la Institutul de geologie din Göttingen (R.F.G.) au descoperit în cursul cercetă­rilor efectuate pe malurile lacu­lui Constanţa, însuşirile uimi­toare ale acestei plante dotate cu frunze tubulare şi flori nu prea decorative. Pipirigul „în­ghite" cianură de potasiu, acid fenic şi alte otrăvuri printre ca­re şi rezidurile de detergenţi. Această proprietate a plantei s-a constatat cu ajutorul apara­telor de măsurare prevăzute cu substanţe radioactive. Pe de al­tă parte, planta secretă o sub­stanţă antibiotică de mare efica­citate, la a cărei izolare se mai lucrează încă. Conform concep­ţiei oamenilor de ştiinţă, pipiri­gul urmează să servească de a­­cum încolo în instalaţiile de de­cantare, ca treaptă finală de purificare, după curăţirea meca­nică, biologică şi cea chimică. Pină la sfîrşitul acestui an silit prevăzute a fi gata primele uni­tăţi utilizabile de pipirig pen­tru curăţarea apelor reziduale din localitățile mici. Tezaur descoperit in Dobrogea In sud-vestul Dobrogei. In a­­propierea localităţii Caniia, un mecanizator a descoperit un te­zaur conţinind peste 300 de mo­nede de argint de provenienţă romană, datate la mijlocul se­colului al treilea. Tezaurul, unic In ţară, aparţine perioadei de migraţiune a triburilor carpo­gotice, perioadă in care emisiu­nile monetare încetaseră. Cerce­tările viitoare urmăresc cauzele şi condiţiile tezaurizării, precum şi stabilirea precisă a datei so­sirii triburilor carpo­ gotice pe aceste meleaguri, dată încă con­troversată în lumea istoricilor. LISTA PREŢURILOR DE CONTRACTARE Şl VÂNZARE PENTRU LEGUME stabilite prin decizia nr. 588 din 31 octombrie 1972 a Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular al judeţului Ilfov, precum şi preţurile de contractare stabilite prin H.C.M. nr. 505/1969 şi 508/1969, valabile în perioada curentă. Prețuri contractare Prețuri *înz. praf. Produsele U/M calitatea calitatea I extra 1 II extra I ii — ardei gras de cîmp kg. 3,25 2,50 1,85 4,50 3 60 2 70 — castraveţi seră kg. — 5,50 3,50 _ 7^70 495 — ceapă uscată arpagic şi ceaclama kg. — 1,90 1,50 _ 2,75 2 20 — ceapă uscată de apă kg. — 1,80 1,40 _ 2 60 2 10 — dulii kg. _ 6,60 — _ 095 — roșii de cîmp kg. 3,25 2,50 1,90 4,60 360 2 75 — roșu de seră kg. 7,00 6,00 3,00 _ a 40 4 25 Salată de seră buc. — 0,50 0,35 — 6,75 0,50 Intrarea în vigoare a prețurilor­­ — de contractare — 1 noiembrie 1972 ora 0 — de vinzare — 2 noiembrie 1972 ora 0. I.T.A. BUCUREȘTI AUTOBAZA 3 CĂLĂTORI cu sediul în Str. Spataru Preda 5, sector 5 ANGAJEAZĂ “ şoferi posesori ai permisului de conducere categoria ,,D sau cu vechime de peste 3 ani în conducerea auto, în vederea şcolarizării de 12 zile pentru obţinerea catego­riei „D de conducere, cu domiciliu stabil în municipiul Bucureşti, Jud.: Ilfov, Ialomiţa, Teleorman şi Dîmboviţa; —• şoferi cu permis de conducere categoria „C" şi ve­chime în profesie de 1—3 ani în vederea şcolarizării pe timp de 3 luni pentru obţinerea categoriei „D", după care vor fi încadraţi pe autobuz. Pe timpul școlarizării se asi­gura cazare. 12/T97ieViZ°ri ,ehnid “ Prîn COnCUrS ~ conform ,eg. nr. Tablă prelucrată pentru acoperişuri­­, case, şoproane, pereţi magazii. Execută la comandă pentru populaţie COOPERATIVA „TEHNOMETALICA" Bucureşti, strada Vînatori nr. 4. Telefon 31.52.92.

Next