Steagul Roşu, noiembrie 1972 (Anul 24, nr. 7258-7282)

1972-11-08 / nr. 7264

azi despre... ACŢIUNI EDUCATIVE IN sprijinul gospodăririi RATIONALE A VALORILOR MATERIALE ------------ O întreagă istorie de înţelepciune românească vor­bea«-------------leste inteligent despre economie. Relaţia este foarte rar directă: înţeleptul economiseşte pentru că are în faţă­­ imaginea viitorului. Specific sufletului românesc este să nu trăim doar pentru ziua de azi, ci să fim vizionari şi -----------­­poeţi ai lucrurilor foarte concrete, cuprinzînd în vede­rile noastre şi nevoile depline ale generaţiilor viitoare. Termenul tradiţional de economie are astăzi corespondenţe în gos­podărirea raţională a valorilor materiale şi umane, in lupta împotriva risipei, etc. Sarcină de partid de importanţă covîrşitoare in aceste mo­mente ea se anunţă a fi şi o problemă de permanenţă. în acest con­text activităţile cultural-artistice şi politico-educative au sarcini precise şi hotâritoare în acest domeniu. Pe fondul acela sufletesc de cere amin­team inţelepciune-economie, activitatea cultural-educativă trebuie să-şi facă un punct de onoare dintr-o tratare expresivă, sugestivă a proble­mei economiilor, a gospodăririi raţionale a valorilor de orice natură ar fi ele, cu scopul de a se realiza un front de acţiune educativă unică şi de mare preţ. Efectul acestor acţiuni educative este salutar, vizibil şi foarte concret. Milioane de lei în loc de a se pierde pe apa neglijen­ţei, a inerţiei şi lipsei de iniţiativă vor intra în circuitul activ al reali­zării de valori materiale destinate oamenilor muncii. Cointeresarea este aşadar optimă. Presa este în acest sens plină de asemenea exemple ca şi emisiunile de televiziune de fapt. Numai un singur ştiulet pierdut la hectar, la nivelul ţării, înseamnă zeci de mii de tone. Ce acţiuni educative se pot realiza pentru combaterea risipei, pen­tru cultivarea spiritului de economie ? In primul rind am aminti nevoia unui afişaj corespunzător şi suges­tiv. Este necesar ca în timpul cel mai scurt toate organele şi organi­zaţiile de partid din unităţile economice să ia măsuri pentru realizarea de afişe atractive al căror conţinut să fie cifrele foarte edificatoare ale realizărilor obţinute din economii. Ce înseamnă un gram de metal eco­nomisit ? Ce înseamnă un ştiulete în plus la fiecare hectar ? Ce în­seamnă o maşină goală care străbate astfel 100 km , etc., etc... Apoi un rol foarte important il pot avea dezbaterile cu muncitorii, cu cooperatorii pe marginea acestor cifre şi concretizarea lor în fiecare unitate de producţie. Brigăzile artistice de agitaţie pot, de asemenea,­juca un rol foarte important în această acţiune de mare valoare educativă. Programele noi prin felul artistic de a prezenta ideile, faptele pot deveni adevărate şcoli de propagare a spiritului de economie, de gospodărire raţională, de ini­ţiativă. Nici expunerile, datorită conţinutului lor extrem de interesant toc­mai prin datele comparative pe care le conţin, nu mi se par a fi nein­dicate, insă întotdeauna însoţite de lămurirea corespunzătoare a pro­blemelor care se ridică. La fel simpozioanele pot şi ele contribui la lă­murirea ştiinţifică a problemelor de gospodărire raţională ca şi gaze­tele de perete prin iniţierea de rubrici speciale dedicate acestor acţiuni. In sfirşit este necesar ca toate organizaţiile incepînd cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, cu Comitetul judeţean U.T.C., cu sin­dicatele şi organizaţiile de femei să realizeze programe ferme de edu­caţie şi de acţiune pentru a da problemei economiilor dimensiunile care i se cuvin. „Danub­ius72“­­ Giurgiu, loc dunărean, port dunărean, va primi cîntecul, portul şi jocul românesc născut şi păstrat pe malurile româ­neşti ale Dunării la a cincea ediţie a festivalului „Danubius“ care va fi mai frumoasă, mai spectaculoasă, mai bogată şi mai solemnă ca de obicei : edi­ţia a cincea a Festivalului „Danubius“ care începe sîm­­bătă este ediţia dedicată celei de a douăzecişicincea aniversări a Republicii, festivalul este de­dicat Patriei, patriei socialiste. Iată de ce, organizatorii Fes­tivalului, Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie so­cialistă, Consiliul judeţean al sindicatelor şi Comitetul jude­ţean U.T.C. vor să onoreze cinstea de a fi gazde la această ediţie jubiliară cum se cuvine. Numeroase manifestări cu ca­racter spectacular, dar şi ştiin­ţific vor alcătui acest „Danu­bius“ la care, dat fiind desigur şi acest caracter cu osebire fes­tiv, oraşele şi satele riverane care şi-au anunţat participarea vor aduce pe scena festivalului tot ce are cu adevărat mai va­loros folclorul de pe meleagu­rile natale : formaţii de dan­suri şi solişti, ansambluri fol­clorice cu faimă în întreaga ţară şi peste fruntariile ei vor fi prezente sîmbătă şi dumi­nică la Giurgiu. O expoziţie de artă populară din zonele folclorice prezente în Festival va fi găzduită la casa de cul­tură giurgiuveană , pe străzile bătrînului oraş minunea de lu­mini şi culori din fetele şi iile fetelor, din pălăriile şi bandele băieţilor vor alcătui o adevă­rată frescă vie şi proaspătă, la parada portului popular ; în sfîrşit, marii specialişti în fol­clor care au fost invitaţi să ia parte la Festival — distinşii profesori Mihai Pop, Tiberiu Alexandru, Anca Giurchescu, Gheorghe Focşa, Georgeta Stoica şi alte personalităţi­­ vor participa la masa rotundă cu tema „Probleme ale valori­ficării creaţiei folclorice în contemporaneitate“. In 5 că­mine culturale : Dala, Remuş, Gogoşari, Stăneşti, Izvoarele, oaspeţii vor prezenta specta­cole. Este greu să spicuim, din mulţimea de numere şi nume anunţate care vor apărea pe scenă, pe cele mai interesante. Desigur, judeţele Caraş-Seve­­rin, Dolj, Teleorman, Mehe­dinţi, Olt, Galaţi, Tulcea, Ia­lomiţa, Brăila, Ilfov, au venit în festival cu tot ce au mai MAGDA JIANU (Continuare in pag. a 2-a) Luni şi marţi în întreprinderile agricole de stat s-a lucrat cu toate forţele la însămînţatul suprafeţe­lor destinate culturii griului. Vi­teza de lucru atinsă în ultimele zile ne permite să spunem că şi lucrătorii din fermele cerealiere ale I.A.S. se apropie cu paşi mari de cîştigarea unei noi bătălii : ÎN­CHEIEREA insamInţării GRIU­LUI in cursul zilei de azi. Aşa că după ce I.A.S. Afumaţi a termi­nat această lucrare acum cîteva zile şi I.A.S. Chirnogi, Minăstirea, Belciugatele, Buciumeni ca şi în toate celelalte unităţi agricole de stat se va încheia însămînţatul griului pe cele 20.100 ha, prevă­zute în planul de producţie. In cooperativele agricole, deşi însămînţările de toamnă s-au în­cheiat, munca în cîmp continuă cu toate forţele, acordîndu-se o atenţie deosebită celorlalte lucrări de sezon. Porumbul, una din culturile de bază ale acestor unităţi, continuă să fie recoltat şi transportat în aceeaşi zi de pe mari suprafeţe. Sunt numeroase unităţi coopera­tiste care au terminat de mult această lucrare, iar o parte din membrii cooperatori au trecut de acum să dea ajutor fermelor I.A.S. pentru ca şi în aceste uni­tăţi să se încheie cît mai repede şi fără nici un fel de pierderi strînsul recoltei de porumb. Pro­blema cea mai importantă o con­stituie transportul şi adăpostirea recoltei. Pentru ca nici un bob să nu se piardă este necesar ca organizarea muncii, a mijloacelor de transport să fie perfectă atît din cîmp la sediile C.A.P. cît şi la punctele de depozitare şi con­servarea produselor. La sfecla de zahăr au mai ră­mas de recoltat aproximativ 2.200 ha. Şi această lucrare trebuie in­tensificată pentru a se termina în următoarele zile atît scosul sfe- Alegeri parţiale de deputaţi în 377 circumscripţii electorale din judeţ Agenda vieţii politice şi sociale din municipiul Giurgiu, oraşele Urziceni şi Buftea, precum şi din 86 de comune ale judeţului Ilfov are înscris, printre obiectivele de seamă ale lunii noiembrie, un eve­niment de seamă care pune în acţiune, la parametrii înalţi de respon­sabilitate civică, resorturile democraţiei noastre socialiste. ORGANI­ZAREA DE ALEGERI PARŢIALE DE DEPUTAŢI IN CIRCUMSCRIP­ŢIILE ELECTORALE JUDEŢENE, MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI ŞI COMUNALE DECLARATE VACANTE. încă din luna august au fost de­clarate vacante, în urma plecării din localităţi ori a decesului unor deputaţi, trei circumscripţii electo­rale judeţene, o circumscripţie mu­nicipală, 12 orăşeneşti şi 364 dir­(Continuare în pag. a 3-a) v Anul XXIV Mr. 7264 DIN RETRIBUŢIA PENTRU MUNCA In acord global Ţăranii cooperatori din Vinătorii Mici şi Nana contractează cu statul însemnate cantităţi de porumb In cursul zilei de ieri am primit la redacţie noi veşti cu pri­vire la acţiunea patriotică pornită de la C.A.P. Mostiştea — Gurbă­­neşti. Secretarul comitetului comunal de partid VINĂTORII MICI, Grigore Iorcea şi ing. Alexandru Savu, preşedintele C.A.P. NANA ne-au comunicat faptul că ţăranii cooperatori şi salariaţii din cele două comune au contractat cu statul din surplusul de porumb pri­mit drept retribuţie pentru munca prestată în acord global, 200 DE TONE ŞI RESPECTIV 150 TONE PORUMB. Aşteptăm în continuare asemenea veşti şi de la celelalte co­mitete comunale de partid din judeţul nostru.­­ Generalest Au îndeplinit planul anual la producţia mana şi la export Planul cincinal înainte de termen — acest important obiectiv mobilizeză larg forţele umane din întreprinderile judeţului nostru, întrecerea socialistă în cinstea celei de a 25-a aniversări a Repu­blicii se desfăşoară cu însufleţire şi la Şantierul Naval Olteniţa, înregistrînd zi de zi succese deosebite. O telegramă sosită ieri la redacţie ne informează că harnicul colectiv a realizat la 8 noiembrie planul anual la export. De ase­menea, planul pe întregul an la producţia marfă a fost realizat şi depăşit cu circa două luni mai devreme. La acest indicator există de pe acum o depăşire substanţială de 5,6 milioane lei. Aşa­dar constructorii de nave îşi respectă angajamentul, tra­­ducînd în viaţă hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului. Re­zultatele consemnate mai sus constituie un pas însemnat pe calea înfăptuirii cincinalului înainte de termen. Un succes remarcabil al constructorilor de nave din altenița. IV CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ In întreprinderile agricole de stat griul se însămînţează pe ultimele suprafeţe • Strînsul recoltei în faza finală • Pe prima filă a agendei, transportul ţi adăpostirea produse­lor cerealiere ţi legumicole. • Eliberatul terenului ţi ogoarelor da toamnă cîştigă noi su­prafeţe, clei din cîmp cît şi transportul producţiei la fabricile de zahăr sau la bazele de recepţie.. (Continuare in pag. a 3-a) PROLETARI D­IN TOATE TÂRÎL­E. JIHIK­-VÁ­T ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN OMUL CINSTEŞTE LOCUL .Ideile se conturează in timpul muncii" Printre cei peste 30 de frun­taşi în muncii de la autobaza 2 Ciuleşti, ale căror fotografii sunt afişate la panoul de onoa­re, se află şi mecanicul GHEORGHE SPINCIU. „Despre activitatea sa în autobază mi-a spus secretarul de partid — se pot spune multe. E unu­l dintre mecanicii noştri de nădejde. Lucrează la noi de şase ani. De la început am remarcat la el preocupări pentru stăpinirea şi îmbunătăţirea procesului teh­nologic. Caută să fie „la zi cu noutăţile tehnicii auto. Pină acum şi-a adus o mare contri-CONSTANTIN BARARU (Continuare in pag. a 3-a) EŞTI BUN GOSPODAR? ACEASTA SE VEDE DIN CE ECONOMISEŞTI LA LOCUL TĂU DE MUNCĂ! S-au irosit oare 16 milioane lei? încă o dată, în mod nedorit, uşurinţa şi lipsa de responsabilitate şi-au dat întîlnire. Şi ca rezultat direct, producţia Fabricii de cără­midă din Budeşti — construcţie a cărei valoare se ridică la 16.000.000 lei — este pusă sub semnul întrebării. La timpul potrivit, în coloa­nele ziarului „Steagul roşu“ au apărut diverse materiale ce au sem­nalat îndeosebi carenţele existente în activitatea constructorului . T.C.I. N-a lipsit din partea acestuia pleiada motivărilor obiective, a existenţei unor cauze speciale. Şi, în sfîrşit, cu o întîrziere de peste un an de zile constructorul declară că şi-a îndeplinit obligaţiile rămî­­nînd însă după operaţiile de recepţie să efectueze nici mai mult nici mai puţin decit 89 de retuşuri. Au trecut de atunci cîteva luni. Fabrica de cărămidă Budeşti func­ţionează. Este însă un fel de a spune că funcţionează întrucît nu se înscrie la parametrii proiectaţi, iar calitatea producţiei este sub nivelul celei mai elementare ce­rinţe. Cine poartă răspunderea ? Ce factori determină această stare de lucruri ? Răspunsul vizează în ega­lă măsură atît pe proiectant — In­stitutul judeţean de proiectări, cît Şi pe constructor — Trustul de construcţii Ilfov. Dar spre exem­plificare iată numai cîteva dintre deficienţele ce continuă să spună­­ prezent. — Din cele 89 de remedieri, deşi termenul lor de rezolvare era 30 iulie a.c. nu s-au executat decit 40. — Pardoseala cuptorului la par­tea superioară prezintă denivelări. — Vatra cuptorului cît şi bolta acestuia în anumite porţiuni din cauza fundaţiei insuficient stabili­zată, a început să se lase. — Din cauza nerespectării pro­iectului instalaţiilor electrice de forță, unele dintre ele fiind subdi­mensionate, altele supradimensiona­te există pericolul de electrocutare. — Colerganul, piesa principală care asigură măcinatul materiei prime nu corespunde din două puncte de vedere, datorită proiec­tantului, în loc ca acesta să asi­gure prelucrarea a cel puțin 10 m.c. TRAIAN POPESCU (Continuare în pag . 3-­a) ...unele organe lo­cale dau uneori cu uşurinţă încuviinţa­rea pentru funcţio­narea unor „parcuri­­ de distracţii“ fără fi­e ca acestea să pre­zinte siguranţa eli­minării unor ris­curi pentru public ?­re Lipsa unor măsuri de asigurare a in­stalaţiei de „călu­­şei“ s-a soldat de- a­unăzi la tîrgul său­* *** rămînal din Bolin­tin Vale cu patru victime care au tre­buit să fie interna­te în spital. Dar ce face ospătarul?! la masa. Desen de FEED. GHENADESCU 11 vagoane în... tranzitul risipei! R­ampa de descărcare a staţiei C.F.R. Frunzăneşti ne oferea deu­năzi un tablou şocant al indiferenţei manifestate faţă de gos­podărirea unor bunuri. 11 vagoane cu azotat de amoniu des­tinate întreprinderii agricole de stat Fundeni şi cooperativelor agri­cole de producţie Fundeni, Plătureşti şi Bălăceanca se aflau de aproape zece zile sub cerul liber al gării fără ca adresanţii să facă dovada grijii pentru înlăturarea eventualelor riscuri ale degradării acestei în­semnate cantităţi de îngrăşăminte chimice. Normal ar fi fost ca, aşa cum spun şi instrucţiunile, îngrăşă­­mintele chimice să fi fost transportate în depozit chiar în ziua des­cărcării pe rampă. După cum ne-a declarat impiegatul de serviciu, unele cantităţi au intrat în gară încă de la 22 octombrie, altele trei zile mai tîrziu. Ştim că, datorită condiţiilor specifice din acest an, actuala cam­panie agricolă a impus, mai mult ca­ oricînd, o mobilizare intensivă a mijloacelor de transport. Autocamioane, atelaje, tractoare şi re­morci au stat şi încă continuă să stea, zi şi noapte, la dispoziţia co­mandamentului recoltei. Chiar şi în aceste condiţii trebuia găsită o soluţie echitabilă. O intervenţie operativă in sprijinul asigurării în depozit a celor 11 vagoane cu azotat de amoniu ar fi fost mai mult decit salutară avind în vedere faptul că aceste îngrăşăminte chimice sunt destinate pregătirii recoltei viitoare. 11 vagoane au fost lăsate în tranzitul... risipei. Nu fără conse­cinţe imprevizibile datorate neasigurării pazei, unor eventuale intem­perii şi unor, deloc eventuale, taxe de magazinaj ce urmează a fi percepute pentru cantităţile ce ocupă rampa. Cine va fi dispus să suporte riscurile ? Unităţile în cauză sau cei care ar fi trebuit să intervină pentru înlăturarea nedoritului „tranzit". Miercuri 8 noiembrie 1972 4 pagini 30 bani IMAGINI DIN MAREA INTRECERE In fiecare unitate de pro­ducţie, aspectul dominant pe care îl întîlneşti în aceste zile este dăruirea cu care oame­nii muncii participă la între­cerea socialistă desfăşurată în cinstea aniversării Republicii. Preocupările sunt multiple, specifice profilului fiecărei întreprinderi. Dar toate con­verg către acelaşi obiectiv major: ÎNFĂPTUIREA CIN­CINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN. Fotoreporterul nostru a în­registrat zilele trecute cîteva imagini din marea întrecere, imagini ale abnegaţiei şi în­sufleţirii în muncă. La ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA (Foto 1) se dă bătălia pentru realizarea peste plan a două motonave de 5.000 tone. Aşa cum con­semnăm in ziarul de azi, a­­cest colectiv a realizat planul anual la export şi la pro­ducţia marfă cu aproape două luni mai devreme. Deci s-au creat condiţii ca angajamen­tul să fie îndeplinit. Şi la FABRICA DE VATA BUFTEA (Foto 2) întrecerea se desfăşoară cu avînt spo­rit. Această unitate se numă­ră printre întreprinderile care au realizat planul pe 10 luni înainte de termen. Muncito­rii de aici au dat peste plan, în perioada respectivă 54 tone vată medicinală. Energie, pasiune, hărnicii acestea sunt calităţile cu car petroliştii de la SCHEL.1 CARTOJANI se remarcă a de an în întrecerea socialis­tă (Foto 3). In cinstea ani­versării Republicii ei s străduiesc să dăruiască pa­triei cantităţi cît mai mar din aurul negru pe care i extrag din adîncuri. mmm

Next