Steagul Roşu, noiembrie 1972 (Anul 24, nr. 7258-7282)
1972-11-08 / nr. 7264
azi despre... ACŢIUNI EDUCATIVE IN sprijinul gospodăririi RATIONALE A VALORILOR MATERIALE ------------ O întreagă istorie de înţelepciune românească vorbea«-------------leste inteligent despre economie. Relaţia este foarte rar directă: înţeleptul economiseşte pentru că are în faţă imaginea viitorului. Specific sufletului românesc este să nu trăim doar pentru ziua de azi, ci să fim vizionari şi -----------poeţi ai lucrurilor foarte concrete, cuprinzînd în vederile noastre şi nevoile depline ale generaţiilor viitoare. Termenul tradiţional de economie are astăzi corespondenţe în gospodărirea raţională a valorilor materiale şi umane, in lupta împotriva risipei, etc. Sarcină de partid de importanţă covîrşitoare in aceste momente ea se anunţă a fi şi o problemă de permanenţă. în acest context activităţile cultural-artistice şi politico-educative au sarcini precise şi hotâritoare în acest domeniu. Pe fondul acela sufletesc de cere aminteam inţelepciune-economie, activitatea cultural-educativă trebuie să-şi facă un punct de onoare dintr-o tratare expresivă, sugestivă a problemei economiilor, a gospodăririi raţionale a valorilor de orice natură ar fi ele, cu scopul de a se realiza un front de acţiune educativă unică şi de mare preţ. Efectul acestor acţiuni educative este salutar, vizibil şi foarte concret. Milioane de lei în loc de a se pierde pe apa neglijenţei, a inerţiei şi lipsei de iniţiativă vor intra în circuitul activ al realizării de valori materiale destinate oamenilor muncii. Cointeresarea este aşadar optimă. Presa este în acest sens plină de asemenea exemple ca şi emisiunile de televiziune de fapt. Numai un singur ştiulet pierdut la hectar, la nivelul ţării, înseamnă zeci de mii de tone. Ce acţiuni educative se pot realiza pentru combaterea risipei, pentru cultivarea spiritului de economie ? In primul rind am aminti nevoia unui afişaj corespunzător şi sugestiv. Este necesar ca în timpul cel mai scurt toate organele şi organizaţiile de partid din unităţile economice să ia măsuri pentru realizarea de afişe atractive al căror conţinut să fie cifrele foarte edificatoare ale realizărilor obţinute din economii. Ce înseamnă un gram de metal economisit ? Ce înseamnă un ştiulete în plus la fiecare hectar ? Ce înseamnă o maşină goală care străbate astfel 100 km , etc., etc... Apoi un rol foarte important il pot avea dezbaterile cu muncitorii, cu cooperatorii pe marginea acestor cifre şi concretizarea lor în fiecare unitate de producţie. Brigăzile artistice de agitaţie pot, de asemenea,juca un rol foarte important în această acţiune de mare valoare educativă. Programele noi prin felul artistic de a prezenta ideile, faptele pot deveni adevărate şcoli de propagare a spiritului de economie, de gospodărire raţională, de iniţiativă. Nici expunerile, datorită conţinutului lor extrem de interesant tocmai prin datele comparative pe care le conţin, nu mi se par a fi neindicate, insă întotdeauna însoţite de lămurirea corespunzătoare a problemelor care se ridică. La fel simpozioanele pot şi ele contribui la lămurirea ştiinţifică a problemelor de gospodărire raţională ca şi gazetele de perete prin iniţierea de rubrici speciale dedicate acestor acţiuni. In sfirşit este necesar ca toate organizaţiile incepînd cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, cu Comitetul judeţean U.T.C., cu sindicatele şi organizaţiile de femei să realizeze programe ferme de educaţie şi de acţiune pentru a da problemei economiilor dimensiunile care i se cuvin. „Danubius72“ Giurgiu, loc dunărean, port dunărean, va primi cîntecul, portul şi jocul românesc născut şi păstrat pe malurile româneşti ale Dunării la a cincea ediţie a festivalului „Danubius“ care va fi mai frumoasă, mai spectaculoasă, mai bogată şi mai solemnă ca de obicei : ediţia a cincea a Festivalului „Danubius“ care începe sîmbătă este ediţia dedicată celei de a douăzecişicincea aniversări a Republicii, festivalul este dedicat Patriei, patriei socialiste. Iată de ce, organizatorii Festivalului, Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, Consiliul judeţean al sindicatelor şi Comitetul judeţean U.T.C. vor să onoreze cinstea de a fi gazde la această ediţie jubiliară cum se cuvine. Numeroase manifestări cu caracter spectacular, dar şi ştiinţific vor alcătui acest „Danubius“ la care, dat fiind desigur şi acest caracter cu osebire festiv, oraşele şi satele riverane care şi-au anunţat participarea vor aduce pe scena festivalului tot ce are cu adevărat mai valoros folclorul de pe meleagurile natale : formaţii de dansuri şi solişti, ansambluri folclorice cu faimă în întreaga ţară şi peste fruntariile ei vor fi prezente sîmbătă şi duminică la Giurgiu. O expoziţie de artă populară din zonele folclorice prezente în Festival va fi găzduită la casa de cultură giurgiuveană , pe străzile bătrînului oraş minunea de lumini şi culori din fetele şi iile fetelor, din pălăriile şi bandele băieţilor vor alcătui o adevărată frescă vie şi proaspătă, la parada portului popular ; în sfîrşit, marii specialişti în folclor care au fost invitaţi să ia parte la Festival — distinşii profesori Mihai Pop, Tiberiu Alexandru, Anca Giurchescu, Gheorghe Focşa, Georgeta Stoica şi alte personalităţi vor participa la masa rotundă cu tema „Probleme ale valorificării creaţiei folclorice în contemporaneitate“. In 5 cămine culturale : Dala, Remuş, Gogoşari, Stăneşti, Izvoarele, oaspeţii vor prezenta spectacole. Este greu să spicuim, din mulţimea de numere şi nume anunţate care vor apărea pe scenă, pe cele mai interesante. Desigur, judeţele Caraş-Severin, Dolj, Teleorman, Mehedinţi, Olt, Galaţi, Tulcea, Ialomiţa, Brăila, Ilfov, au venit în festival cu tot ce au mai MAGDA JIANU (Continuare in pag. a 2-a) Luni şi marţi în întreprinderile agricole de stat s-a lucrat cu toate forţele la însămînţatul suprafeţelor destinate culturii griului. Viteza de lucru atinsă în ultimele zile ne permite să spunem că şi lucrătorii din fermele cerealiere ale I.A.S. se apropie cu paşi mari de cîştigarea unei noi bătălii : ÎNCHEIEREA insamInţării GRIULUI in cursul zilei de azi. Aşa că după ce I.A.S. Afumaţi a terminat această lucrare acum cîteva zile şi I.A.S. Chirnogi, Minăstirea, Belciugatele, Buciumeni ca şi în toate celelalte unităţi agricole de stat se va încheia însămînţatul griului pe cele 20.100 ha, prevăzute în planul de producţie. In cooperativele agricole, deşi însămînţările de toamnă s-au încheiat, munca în cîmp continuă cu toate forţele, acordîndu-se o atenţie deosebită celorlalte lucrări de sezon. Porumbul, una din culturile de bază ale acestor unităţi, continuă să fie recoltat şi transportat în aceeaşi zi de pe mari suprafeţe. Sunt numeroase unităţi cooperatiste care au terminat de mult această lucrare, iar o parte din membrii cooperatori au trecut de acum să dea ajutor fermelor I.A.S. pentru ca şi în aceste unităţi să se încheie cît mai repede şi fără nici un fel de pierderi strînsul recoltei de porumb. Problema cea mai importantă o constituie transportul şi adăpostirea recoltei. Pentru ca nici un bob să nu se piardă este necesar ca organizarea muncii, a mijloacelor de transport să fie perfectă atît din cîmp la sediile C.A.P. cît şi la punctele de depozitare şi conservarea produselor. La sfecla de zahăr au mai rămas de recoltat aproximativ 2.200 ha. Şi această lucrare trebuie intensificată pentru a se termina în următoarele zile atît scosul sfe- Alegeri parţiale de deputaţi în 377 circumscripţii electorale din judeţ Agenda vieţii politice şi sociale din municipiul Giurgiu, oraşele Urziceni şi Buftea, precum şi din 86 de comune ale judeţului Ilfov are înscris, printre obiectivele de seamă ale lunii noiembrie, un eveniment de seamă care pune în acţiune, la parametrii înalţi de responsabilitate civică, resorturile democraţiei noastre socialiste. ORGANIZAREA DE ALEGERI PARŢIALE DE DEPUTAŢI IN CIRCUMSCRIPŢIILE ELECTORALE JUDEŢENE, MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI ŞI COMUNALE DECLARATE VACANTE. încă din luna august au fost declarate vacante, în urma plecării din localităţi ori a decesului unor deputaţi, trei circumscripţii electorale judeţene, o circumscripţie municipală, 12 orăşeneşti şi 364 dir(Continuare în pag. a 3-a) v Anul XXIV Mr. 7264 DIN RETRIBUŢIA PENTRU MUNCA In acord global Ţăranii cooperatori din Vinătorii Mici şi Nana contractează cu statul însemnate cantităţi de porumb In cursul zilei de ieri am primit la redacţie noi veşti cu privire la acţiunea patriotică pornită de la C.A.P. Mostiştea — Gurbăneşti. Secretarul comitetului comunal de partid VINĂTORII MICI, Grigore Iorcea şi ing. Alexandru Savu, preşedintele C.A.P. NANA ne-au comunicat faptul că ţăranii cooperatori şi salariaţii din cele două comune au contractat cu statul din surplusul de porumb primit drept retribuţie pentru munca prestată în acord global, 200 DE TONE ŞI RESPECTIV 150 TONE PORUMB. Aşteptăm în continuare asemenea veşti şi de la celelalte comitete comunale de partid din judeţul nostru. Generalest Au îndeplinit planul anual la producţia mana şi la export Planul cincinal înainte de termen — acest important obiectiv mobilizeză larg forţele umane din întreprinderile judeţului nostru, întrecerea socialistă în cinstea celei de a 25-a aniversări a Republicii se desfăşoară cu însufleţire şi la Şantierul Naval Olteniţa, înregistrînd zi de zi succese deosebite. O telegramă sosită ieri la redacţie ne informează că harnicul colectiv a realizat la 8 noiembrie planul anual la export. De asemenea, planul pe întregul an la producţia marfă a fost realizat şi depăşit cu circa două luni mai devreme. La acest indicator există de pe acum o depăşire substanţială de 5,6 milioane lei. Aşadar constructorii de nave îşi respectă angajamentul, traducînd în viaţă hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului. Rezultatele consemnate mai sus constituie un pas însemnat pe calea înfăptuirii cincinalului înainte de termen. Un succes remarcabil al constructorilor de nave din altenița. IV CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ In întreprinderile agricole de stat griul se însămînţează pe ultimele suprafeţe • Strînsul recoltei în faza finală • Pe prima filă a agendei, transportul ţi adăpostirea produselor cerealiere ţi legumicole. • Eliberatul terenului ţi ogoarelor da toamnă cîştigă noi suprafeţe, clei din cîmp cît şi transportul producţiei la fabricile de zahăr sau la bazele de recepţie.. (Continuare in pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE TÂRÎLE. JIHIK-VÁT ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN OMUL CINSTEŞTE LOCUL .Ideile se conturează in timpul muncii" Printre cei peste 30 de fruntaşi în muncii de la autobaza 2 Ciuleşti, ale căror fotografii sunt afişate la panoul de onoare, se află şi mecanicul GHEORGHE SPINCIU. „Despre activitatea sa în autobază mi-a spus secretarul de partid — se pot spune multe. E unul dintre mecanicii noştri de nădejde. Lucrează la noi de şase ani. De la început am remarcat la el preocupări pentru stăpinirea şi îmbunătăţirea procesului tehnologic. Caută să fie „la zi cu noutăţile tehnicii auto. Pină acum şi-a adus o mare contri-CONSTANTIN BARARU (Continuare in pag. a 3-a) EŞTI BUN GOSPODAR? ACEASTA SE VEDE DIN CE ECONOMISEŞTI LA LOCUL TĂU DE MUNCĂ! S-au irosit oare 16 milioane lei? încă o dată, în mod nedorit, uşurinţa şi lipsa de responsabilitate şi-au dat întîlnire. Şi ca rezultat direct, producţia Fabricii de cărămidă din Budeşti — construcţie a cărei valoare se ridică la 16.000.000 lei — este pusă sub semnul întrebării. La timpul potrivit, în coloanele ziarului „Steagul roşu“ au apărut diverse materiale ce au semnalat îndeosebi carenţele existente în activitatea constructorului . T.C.I. N-a lipsit din partea acestuia pleiada motivărilor obiective, a existenţei unor cauze speciale. Şi, în sfîrşit, cu o întîrziere de peste un an de zile constructorul declară că şi-a îndeplinit obligaţiile rămînînd însă după operaţiile de recepţie să efectueze nici mai mult nici mai puţin decit 89 de retuşuri. Au trecut de atunci cîteva luni. Fabrica de cărămidă Budeşti funcţionează. Este însă un fel de a spune că funcţionează întrucît nu se înscrie la parametrii proiectaţi, iar calitatea producţiei este sub nivelul celei mai elementare cerinţe. Cine poartă răspunderea ? Ce factori determină această stare de lucruri ? Răspunsul vizează în egală măsură atît pe proiectant — Institutul judeţean de proiectări, cît Şi pe constructor — Trustul de construcţii Ilfov. Dar spre exemplificare iată numai cîteva dintre deficienţele ce continuă să spună prezent. — Din cele 89 de remedieri, deşi termenul lor de rezolvare era 30 iulie a.c. nu s-au executat decit 40. — Pardoseala cuptorului la partea superioară prezintă denivelări. — Vatra cuptorului cît şi bolta acestuia în anumite porţiuni din cauza fundaţiei insuficient stabilizată, a început să se lase. — Din cauza nerespectării proiectului instalaţiilor electrice de forță, unele dintre ele fiind subdimensionate, altele supradimensionate există pericolul de electrocutare. — Colerganul, piesa principală care asigură măcinatul materiei prime nu corespunde din două puncte de vedere, datorită proiectantului, în loc ca acesta să asigure prelucrarea a cel puțin 10 m.c. TRAIAN POPESCU (Continuare în pag . 3-a) ...unele organe locale dau uneori cu uşurinţă încuviinţarea pentru funcţionarea unor „parcuri de distracţii“ fără fie ca acestea să prezinte siguranţa eliminării unor riscuri pentru public ?re Lipsa unor măsuri de asigurare a instalaţiei de „căluşei“ s-a soldat de- aunăzi la tîrgul său* *** rămînal din Bolintin Vale cu patru victime care au trebuit să fie internate în spital. Dar ce face ospătarul?! la masa. Desen de FEED. GHENADESCU 11 vagoane în... tranzitul risipei! Rampa de descărcare a staţiei C.F.R. Frunzăneşti ne oferea deunăzi un tablou şocant al indiferenţei manifestate faţă de gospodărirea unor bunuri. 11 vagoane cu azotat de amoniu destinate întreprinderii agricole de stat Fundeni şi cooperativelor agricole de producţie Fundeni, Plătureşti şi Bălăceanca se aflau de aproape zece zile sub cerul liber al gării fără ca adresanţii să facă dovada grijii pentru înlăturarea eventualelor riscuri ale degradării acestei însemnate cantităţi de îngrăşăminte chimice. Normal ar fi fost ca, aşa cum spun şi instrucţiunile, îngrăşămintele chimice să fi fost transportate în depozit chiar în ziua descărcării pe rampă. După cum ne-a declarat impiegatul de serviciu, unele cantităţi au intrat în gară încă de la 22 octombrie, altele trei zile mai tîrziu. Ştim că, datorită condiţiilor specifice din acest an, actuala campanie agricolă a impus, mai mult ca oricînd, o mobilizare intensivă a mijloacelor de transport. Autocamioane, atelaje, tractoare şi remorci au stat şi încă continuă să stea, zi şi noapte, la dispoziţia comandamentului recoltei. Chiar şi în aceste condiţii trebuia găsită o soluţie echitabilă. O intervenţie operativă in sprijinul asigurării în depozit a celor 11 vagoane cu azotat de amoniu ar fi fost mai mult decit salutară avind în vedere faptul că aceste îngrăşăminte chimice sunt destinate pregătirii recoltei viitoare. 11 vagoane au fost lăsate în tranzitul... risipei. Nu fără consecinţe imprevizibile datorate neasigurării pazei, unor eventuale intemperii şi unor, deloc eventuale, taxe de magazinaj ce urmează a fi percepute pentru cantităţile ce ocupă rampa. Cine va fi dispus să suporte riscurile ? Unităţile în cauză sau cei care ar fi trebuit să intervină pentru înlăturarea nedoritului „tranzit". Miercuri 8 noiembrie 1972 4 pagini 30 bani IMAGINI DIN MAREA INTRECERE In fiecare unitate de producţie, aspectul dominant pe care îl întîlneşti în aceste zile este dăruirea cu care oamenii muncii participă la întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea aniversării Republicii. Preocupările sunt multiple, specifice profilului fiecărei întreprinderi. Dar toate converg către acelaşi obiectiv major: ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN. Fotoreporterul nostru a înregistrat zilele trecute cîteva imagini din marea întrecere, imagini ale abnegaţiei şi însufleţirii în muncă. La ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA (Foto 1) se dă bătălia pentru realizarea peste plan a două motonave de 5.000 tone. Aşa cum consemnăm in ziarul de azi, acest colectiv a realizat planul anual la export şi la producţia marfă cu aproape două luni mai devreme. Deci s-au creat condiţii ca angajamentul să fie îndeplinit. Şi la FABRICA DE VATA BUFTEA (Foto 2) întrecerea se desfăşoară cu avînt sporit. Această unitate se numără printre întreprinderile care au realizat planul pe 10 luni înainte de termen. Muncitorii de aici au dat peste plan, în perioada respectivă 54 tone vată medicinală. Energie, pasiune, hărnicii acestea sunt calităţile cu car petroliştii de la SCHEL.1 CARTOJANI se remarcă a de an în întrecerea socialistă (Foto 3). In cinstea aniversării Republicii ei s străduiesc să dăruiască patriei cantităţi cît mai mar din aurul negru pe care i extrag din adîncuri. mmm