Steagul Roşu, decembrie 1972 (Anul 24, nr. 7284-7310)
1972-12-07 / nr. 7289
„Ce aş fi fost eu, băiat de ţărani săraci, nu alte Omul care stă în faţa mea, mă priveşte fix şi stă lipit cu spatele de scaun înr-o poziţie rigidă, nefirească, înşiră cifre peste cifre, cu o voce albă — pe care i-o simt străină — cîţi locuitori are comuna, cîtă producţie de porumb, cîţi metri cubi de pămînt scoşi la desecări, cite ore de muncă, zi şi noapte, pentru strînsul recoltei, cît venit pe cap de lucrător in C.A.P., cît... Afară se aşează un sfîrşit de toamnă rece şi umedă, universul întreg murmură litanii bacoviene, cîmpul, cu muşcătura cerului în coastă, tace, în curtea se d iu l ui C.A.P. din Drăgoiești, cîteva crizanteme sălbatice aruncă o lumină crudă, disperată, peste iminenta moarte a naturii. Oftez. — Tovarășe președinte ION BACIU, eu am venit la Drăgoiești ca să scriu ceva despre dumneavoastră. Adică, să vă fac un portret, cît mai literar cu putinţă, aşa ca să vă cunoască cititorii ziarului. Deci, vorbiţi-mi despre dumneavoastră. Omul din faţa mea se crispează şi mai tare şi începe, ca la şcoală. — Eu, tovarăşă, de doisprezece ani de cînd sînt preşedinte de C.A.P. m-am străduit să muncesc un aşa fel, incit să fiu un exemplu demn de urmat, un exemplu ca să meargă bine producţia la hectar, să avem succese tot mai mari și... Nu e bine. Simt cum „îmi fuge printre degete" un material și, mai ales, un om. Încep să rid. — Dumneata vrei să mă duci ! întîi de toate îți declar că nu voi scrie un rînd nici despre dumneata, nici despre Drăgoieşti, nici despre nimic, dacă nu repezi imediat omul de servici să-mi rupă şi mie cîteva din florile acelea minunate din curte ! Acesta a fost începutul. Omul din faţa mea se bucură ca un copil că-mi plac florile lor, şi ne aşezăm la sfat, cum se cuvine, îndelung şi pe-ndelete. Cum e cu satul acesta, apropiat de Bucureşti, şi totuşi atît de sat, cu majoritatea oamenilor lucrînd in C.A.P. — luptînd de patru an, cu disperare cu pămîntul cotropit de ape. Nu pleacă, nu pleacă nici unul, s-au împătimit de pămîntul acesta, cum te-mpătimeşti de o femeie care te chinuie, care îţi mănîncă zile şi nopţi, care îţi aşează cearcăn, care te îmbătrîneşte şi te ţine tînăr. — Asta-i, aşa-i, zile şi nopţi, ani, ne trece vremea luptîndu-ne ca apucaţii cu nenorocita asta de apă, de unde-o fi venit, lovi-o-ar blestemul ! De patru ani, înţelegeţi, să tot te chinui de patru ani, cel puţin anul ăsta a fost prăpădul lui dumnezeu, dar am biruit-o, am îndiguit, am cărat cu lopeţi, porumbul cu SMARANDA JELESCU (Continuare in pag. a 3-a) , de ce ? ... autobuzele care pleacă din autogara Obor în direcţia Valea Argovei — Curăteşti întîrzie aproape în fiecare zi cu 30—45 de minute 7 Oare, impiegatul de mişcare nu are în program şi respectarea orarelor fixate 7 Aşteptăm, şi nu numai noi, părerea conducerii Autobazei 3 Călători Bucureşti de care aparţine această autogară, efectul măsurilor luate. — Atenţie, îţi curge nisipul ! — Nu-i nimic. Să se vadă că eu nu mă abat din drum pentru treburi personale... Desen de FRED GHENADESCU azi despre: Desăvirşirea menirii acordului global Rezultaele obţinute în ultimii doi ani de către co- „i operativele agricole din judeţ în aplicarea sistemul lui de organizare şi retribuire a muncii in acord glob J I bal demonstrează pe deplin eficienţa şi viabilitatea acestui mod de stimulare materială, bazat pe prin-------------cipiile echităţii socialiste, în perioada arătată, a crescut considerabil numărul unităţilor cooperatiste cu producţii medii la hectar de peste 4.000 kg grîu, peste 40.000 kg sfeclă de zahăr, peste 5.000 kg porumb boabe. La ultimele două culturi, practic toate cooperativele agricole din judeţul nostru au realizat şi chiar depăşit sarcinile de plan. In repetate rînduri, ziarul nostru a relevat străduinţa şi meritele miilor de ţărani cooperatori care, cu preţul unei munci îndîrjite şi chiar al unor sacrificii, au zmuls recolte excepţionale de pe suprafeţele lucrate în acord global. Vom da acum şi un exemplu din zootehnie : îngrijitoarea Elena Jipa, de la C.A.P. „Munca" — Gurbăneşti, a primit, pentru munca la ferma de vaci, o sumă de 20.715 lei. în plus, lucrînd şi la cîmp tot în cadrul acordului global, a mai primit şi porumb în valoare de 1.500 lei. Se impune de la sine concluzia că sporurile de producţie realizate s-au răsfrînt pozitiv atît asupra activităţii economico-financiare a cooperativelor agricole respective, cît şi asupra creşterii continue a nivelului de trai al fiecărei familii de ţărani cooperatori. Este îndreptăţită satisfacţia că eforturile depuse şi-au aflat o răsplată multilaterală, şi binemeritată. Tot pe atît de îndreptăţită însă este şi constatarea că sistemul de organizare şi retribuire a muncii ţăranilor cooperatori în acord global ascunde încă multiple rezerve şi resurse de perfecţionare a activităţii, de sporire în continuare a producţiilor. Astfel, din multe discuţii cu specialişti, ţărani cooperatori, activişti de partid şi de stat, a reieşit necesitatea ca SUPRAFEŢELE DE CULTURI PRĂŞITOARE CARE VOR FI LUCRATE ANUL VIITOR ÎN ACORD GLOBAL SA FIE REPARTIZATE ÎNCĂ DE PE ACUM, concret, nu numai formaţiilor de muncă, dar şi membrilor cooperatori, indicîndu-se, în acelaşi timp, plantele, soiurile şi hibrizii care vor fi cultivaţi. Cunoscînd din timp ce şi unde va lucra, fiecare om va fi îndrumat să folosească din plin perioada iernii pentru a-şi aprofunda, la cursurile agrozootehnice, cunoştinţele despre cerinţele culturilor respective , pentru a aplica, în acelaşi timp, măsurile indicate de specialişti — transportul şi încorporarea îngrăşămintelor naturale, inclusiv din gospodăriile personale, urmărirea calităţii arăturilor, continuarea şi desăvîrşirea lucrărilor pentru eliminarea excesului de umiditate etc. De altfel, cunoscîndu-se repartizarea suprafeţelor pe oameni, pentru acţiunile de acest fel se vor organiza grupe de într-ajutorare, sporindu-se astfel eficienţa muncii. Cele de mai sus constituie, bineînţeles, doar un aspect al perfecţionării modului de aplicare a acordului global — şi anume cel mai important şi cu valabilitate generală pentru toate cooperativele agricole din judeţ. Analizele concrete — care trebuie întreprinse neîntîrziat în fiecare unitate — vor scoate, desigur, la iveală şi alte necesităţi care, de la caz la caz, pot să se refere la tarifele practicate, la proporţia dintre retribuirea în natură şi cea în bani, la modul de eşalonare a plăţilor, la modul de urmărire a respectării obligaţiilor contractuale reciproce etc. Trebuie avut în vedere, la aceste analize, că sistemul acordului global prezintă avantajul maleabilităţii şi elasticităţii, ceea ce permite aplicarea lui în condiţii din cele mai diverse, respectîndu-se integral principiile echităţii socialiste, ale retribuirii după cantitatea, calitatea şi rezultatele muncii. Plecînd de la acest adevăr, eforturile de gîndire pentru perfecţionarea organizării muncii pe baza acordului global se vor concretiza în creşteri substanţiale de producţie, în noi paşi spre îndeplinirea cincinalului înainte de termen. I.G.C.L. Giurgiu şi-a realizat planul anual la toţi indicatorii In cursul zilei de ieri, la redacţie am primit un telefon din partea Iov. Virgil Lazăr, directorul întreprinderii de gospodărie comunală şi localivă Giurgiu care ne-a făcut cunoscută îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1972 la toţi indicatorii. In această perioadă, unitatea a efectuat un volum de lucrări edilitar-gospodăreşti in valoare de aproape 26.000.000 lei. Printre altele, s-auefectuat modernizări de străzi pe o suprafaţă de 10.000 m.p. şi s-a extins reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare a oraşului cu 5.000 m.I. De asemenea, peste indicatorii prevăzuţi, la preţul de cost s-au economisit în plus 271.000 lei pentru ca la beneficii să se realizeze 300.000 lei. în toate aceste acţiuni s-au evidenţiat comuniştii Ion Dumitru, Petre Mocanu, Constantin Popa, Gheorghe Niculescu, Marin Oprea şi alţii. Obţinînd un avans de 30 de zile, întreprinderea de gospodărie comunală şi locativă Giurgiu va realiza în cursul lunii decembrie un volum de lucrări la producţia globală şi marfă în valoare de 2.000.000 lei. Din experienţa şcolii generale din Afumaţi încă înainte de a păşi pragul anotimpului alb, acum cîteva zile, pionierii şi şcolarii din Afumaţi au ţinut să facă un serios bilanţ activităţii desfăşurate de ei în cadrul mini-cooperativei agricole de producţie, cunoscută în judeţ şi în ţarăpentru interesanta evoluţie a muncii harnicilor cutezători în cadrul fermelor şi sectoarelor de producţie sub îndrumarea pedagogică şi de specialitate a profesorilor Ion Coman (directorul şcolii) şi Aurelia Pleşa (biolog), încheierea activităţii din acest prim an de producţie a însemnat de fapt, după cum aveam să vedem, un moment de o reală forţă educativă. Fiindcă alegerea în spiritul democraţiei socialiste a noului consiliu de conducere şi aprobarea planului de producţie pentru anul 1973 s-a făcut numai după o analiză la obiect menită să dezvolte la copii interesul pentru problemele majore ale colectivităţii în care trăiesc şi muncesc, respectul şi dragostea faţă de muncă. în această ordine de idei, darea de seamă prezentată de pionierul Ivan Gheorghe, preşedintele micro- C.A.P. „Constantin David“ a scos în evidenţă un grad ridicat de înţelegere de către aceşti preadolescenţi a sensului şi valorii muncii lor în mica unitate de producţie pe care şi-au creat-o cu un an în urmă, din proprie iniţiativă, după modelul activităţii părinţilor lor în cadrul C.A.P. din localitate. „Acum cînd ţara întreagă este într-o continuă întrecere — se spune în darea de seamă — cînd oamenii muncii participă cu interes la realizarea cincinalului înainte de termen, noi trebuie să analizăm cu spirit de răspundere activitatea pe care am depus-o și să hotărîm ce avem de făcut pentru anul viitor pentru a crea condiţii tot mai bune dezvoltării sectoarelor de producţie De la început am pornit cu toţii la treabă. Eram noi încîntaţi de funcţii, dar nu prea ştiam bine ce aveam de făcut. Numai cînd am început pregătirile pentru semănat, pentru plantatul legumelor şi activitatea din solar, ca şi în fermele „porumie“ şi „zootehnie“ precum şi pe cele două hectare cultivate cu porumb, pe care le-am lucrat, în acord global, cu sprijinul C.A.P., am înţeles mai bine ce înseamnă să-ţi asumi o răspundere şi să ştii s-o duci la îndeplinire“. Am desprins din cuvîntul pionierilor Petruţa Lepădata, Elena Gujgoi, Elena Pena, Maria Tudor, Daniela Cristescu, că în cadrul microcooperativei s-a creat un climat de emulaţie, un spirit combativ care amintesc de educarea copiilor în spiritul principiilor eticii şi echităţii noastre socialiste. „Unii dintre G. BAJENARU (Continuare în pag. a 2-a) Un mini C.A.P. valoare educativă Aspect de muncă la Filatura Olteniţa PROLETARI DÍN TOATE TÁRÍLE,MITKVK! ÎN CINSTEA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII RITMURILE ORAŞULUI Prevederile angajamentelor pe 1972 au fost îndeplinite Prin autodotare ,utilaje, instalaţii şi maşini în valoare de 3.700.000 lei Preocupări sporite pentru pregătirea producţiei anului viitor Deseori, vorbindu-se despre Buftea se spune: oraşul-şantier. Afirmaţia are temei o dată pentru că nu-i ungher al localităţii unde să nu se audă cîntecul mistrcilor. Pe de altă parte, în fiecare unitate, indiferent de specificul procesului de producţie, există o continuă transformare, preocupare pentru plasarea întregii activităţi pe o cotă superioară fapt care, în ultimă instanţă, se aseamănă cu munca de pe un şantier unde totul se judecă, se compară după ritmul în care ansamblurile de beton şi fier capătă contururi mai precise de la o zi la alta. Această atmosferă densă, plină de semnificaţii ce izvorăsc din dăruirea în muncă, din abnegaţia cu care fiecare muncitor sau tehnician se străduieşte să materializeze în fapte propria activitate, a fost răsplătită printr-o deosebită reuşită. Inaceste zile, oamenii muncii din Buftea, antrenaţi în întrecerea socialistă desfăşurată în întîmpinarea celei de a XXV-a aniversări a Republicii, au realizat prevederile angajamentelor pe anul în curs, obţinînd peste plan un plus de 40 700 000 lei la producţia globală şi 31.600.000 lei la producţia marfă vîndută şi încasată. Din însemnările culese din cîteva întreprinderi ale oraşului, desprindem: la I.A.P.S.I.A. — unitate unde automatizarea este la ea acasă — datorită folosirii intensive a instalaţiilor, sporirii coeficientului de schimburi, de la începutul anului şi pînă acum s-a înregistrat un plus de aproape 13.000.000 lei la producţia marfă vîndută şi încasată. Şi este numai una dintre sarcinile de plan ce au fost realizate şi depăşite. La Fabrica de vară Buftea, datorită reorganizării procesului tehnologic, atenţiei acordate unei cît mai judicioase aprovizionări a locurilor de muncă cu materie primă, intrării în exploatare a primei capacităţi de la noua ţesătorie s-a reuşit ca în cele 11 luni ale anului indicatorii prevăzuţi să fie îndepliniţi în proporţie de 102,2 la sută la vară şi 105 la sută la ţesături. Constructorii, ce alcătuiesc unul dintre eşaloanele fruntaşe ale localităţii, raportează succese asemănătoare. Au fost predate în acest an Fabrica de pîine, complexul turistic Calul Bălan, 160 de apartamente etc. avînd prevăzut pe agenda lunii decembrie terminarea a încă 60 de apartamente, obţinerea unor ritmuri crescute şi la alte obiective aflate deja în lucru, cum ar fi alimentarea cu apă a oraşului, construcţia grădiniţei, a depozitului de mobilă etc. Despre perseverenţa, hotărîrea cu care colectivele de muncitori. TR. POPESCU (Continuare in pag. a 3-a) Vedere exterioară a Fabricii de ambalaje metalice și piese de schimb din Buftea -----------------------------------------------------------—X Jocul de-a termenele a început la Buftea, dar ponoasele le trag cei din Ciocănari Constructorii de la I.G.C.L. Buftea s-au angajat să construiască noul local de școală din satul Ciocănari (comuna Niculești) pînă la data de 31 iunie. Cind a venit ziua sorocită prin contract, executanţii n-au oferit beneficiarilor promisa cheie a clădirii, ci proiectul unui document de păsuire pentru aproape două luni. Scuzele şi rugămintea lor i-au înduioşat pe beneficiari. Cind însă executantul a cerut un nou termen, 12 septembrie, beneficiarii şi-au cam pierdut încrederea în seriozitatea constructorilor. Discuţia s-a mutat la Buftea, la conducerea întreprinderii şi la forurile tutelare ale acesteia. Dar ce folos, că de atunci s-au stabilit încă două termene (1 octombrie, 28 noiembrie) şi la 1 decembrie tot mai erau de făcut nişte legături la instalaţia electrică, zugrăveli şi, reparaţii. Aceeaşi „soartă" a avut-o şi atelierul şcoală, încredinţat aceleiaşi întreprinderi constructoare. Beneficiarii celor două lucrări se întreabă şi azi, cînd or avea de gînd „partenerii" de la I.G.C.L. să sfîrșească acest joc de-a termenele contractuale, început la Buftea, dar cu ponoasele la Ciocănari ? Corespondenţii noştri ne informează Manifestări cultural-educative în cadrul amplului program de manifestări cultural-educative, prin care locuitorii municipiului Giurgiu cinstesc apropiata aniversare a 25 de ani de la proclamarea Republicii, cele şapte brigăzi ştiinţifice desfăşoară o susţinută activitate. Deplasîndu-se în întreprinderi şi instituţii, intîlnindu-se cu oamenii muncii, brigăzile au pus în discuţie probleme de larg interes pe tema făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Devenite rubrică permanentă în cadrul emisiunilor locale ale staţiei de radioficare, grupajele „Slăvim Republica“ prezintă ascultătorilor ştiri, informaţii, scurte interviuri, portrete şi reportaje din marea întrecere pentru realizarea cincinalului înainte de termen. De o largă audiţie se bucură şi o altă nouă rubrică, axată pe acţiunile întreprinse in unităţile giurgiuvene pentru combaterea risipei, pentru tot mai buna gospodărire a materiilor prime şi materialelor. Pe acelaşi făgaş se înscriu şi alte acţiuni ca, ele pildă, scara de calcul economic organizată la cooperativa meşteşugărească „Deservirea“, în cadrul iniţiativei „Să lucrăm o zi pe lună cu materialele economisite“, precum şi dezbaterile găzduite la „Fconomist-club“, recent înfiinţat. TR. BARBALATA Cel mai tînăr cenaclu ilfovean Constituit de curînd, cenaclul literar din satul Remuş, comuna Frăţeşti, se distinge printr-o frumoasă activitate. Cenaclul poartă numele lui George Coşbuc şi, în semn de omagiu pentru acest înaintaş, şedinţele care se ţin lunar, sunt inaugurate prin recitări din creaţia poetului Referatele prezentate de studenta Elena Copoiu — „Lirica argheziană", elevul Petru Bătrîneţu — „Satul românesc in proză lui Rebreanu“, prof. Emil Talianu — „Universalitatea operei lui Dante“ au fost urmate de interesante dezbateri. La întîlnirile avute pînă în prezent, au citit din creaţia proprie Dumitru Coman, Xenia Bătrîneţu, Gheorghe Simion. Paralel cu această activitate, cenaclul este preocupat de redactarea monografiei satului Remuş, de alcătuirea unei culegeri de folclor, organizarea unor întîlniri între scriitori şi cititorii din comună, redactarea unui album de versuri pioniereşti. Intr-o strînsă relaţie cu celelalte activităţi culturale din comună, membrii cenaclului sunt autorii unui nou text de brigadă, prezentat recent, colaborează cu biblioteca şi căminul cultural în organizarea unor dimineţi de basm şi concursuri ghicitoare. Este in curs pregătirea unui bogat montaj muzicalliterar dedicat celei de a 25-a aniversări a Republicii. ION C. ȘTEFAN Noi ateliere — şcoală Peste 1 ooo de ateliere-şcoala pentru elevi s-au adăugat în ultimul timp celor existente la începutul acestui an de învăţămînt, astfel ca In prezent — după cum informează Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului — numărul lor trece de 13 000. In cadrul acestora, planurile de învăţămînt sunt întocmite diferenţiat, după vîrsta elevilor şi după mediul în care funcţionează şcolile. In felul acesta, fiecare absolvent al şcolii generale de10 ani sau al liceului poate obţine şi atestarea intr-o profesie. Maria Zaharia, una dintre muncitoarele fruntașe de la țesătoria „Dunăreană"