Steagul Roşu, decembrie 1972 (Anul 24, nr. 7284-7310)

1972-12-07 / nr. 7289

„Ce aş fi fost eu, băiat de ţărani săraci, nu alte Omul care stă în faţa mea, mă pri­veşte fix şi stă lipit cu spatele de scaun înr-o poziţie rigidă, nefirească, înşiră ci­fre peste cifre, cu o voce albă — pe care i-o simt străină — cîţi locuitori are comuna, cîtă pro­ducţie de porumb, cîţi metri cubi de pă­­mînt scoşi la desecări, cite ore de muncă, zi şi noapte, pentru strîn­­sul recoltei, cît venit pe cap de lucrător in C.A.P., cît... Afară se aşează un sfîrşit de toam­nă rece şi umedă, universul întreg mur­mură litanii baco­­viene, cîmpul, cu muşcătura cerului în coastă, tace, în curtea s­e d i­u l ui C.A.P. din Drăgo­­iești, cîteva crizan­teme sălbatice arun­că o lumină crudă, disperată, peste imi­nenta moarte a na­turii. Oftez. — Tovarășe pre­ședinte ION BACIU, eu am venit la Dră­­goiești ca să scriu ceva despre dum­neavoastră. Adică, să vă fac un portret, cît mai literar cu pu­tinţă, aşa ca să vă cunoască cititorii zia­rului. Deci, vorbiţi-mi despre dumneavoas­tră. Omul din faţa mea se crispează şi mai tare şi începe, ca la şcoală. — Eu, tovarăşă, de doisprezece ani de cînd sînt preşe­dinte de C.A.P. m-am străduit să muncesc un aşa fel, incit să fiu­ un exemplu demn de urmat, un exem­plu ca să meargă bine producţia la hectar, să avem suc­cese tot mai mari și... Nu e bine. Simt cum „îmi fuge prin­tre degete" un ma­terial și, mai ales, un om. Încep să rid. — Dumneata vrei să mă duci ! întîi de toate îți declar că nu voi scrie un rînd nici despre dumnea­ta, nici despre Dră­­goieşti, nici despre nimic, dacă nu re­pezi imediat omul de servici să-mi ru­pă şi mie cîteva din florile acelea minu­nate din curte ! Acesta a fost în­ceputul. Omul din faţa mea se bucură ca un copil că-mi plac florile lor, şi ne aşezăm la sfat, cum se cuvine, îndelung şi pe-ndelete. Cum e cu satul acesta, a­­propiat de Bucureşti, şi totuşi atît de sat, cu majoritatea oamenilor lucrînd in C.A.P. — luptînd de patru an, cu disperare cu pă­­mîntul cotropit de ape. Nu pleacă, nu pleacă nici­­ unul, s-au împătimit de pămîntul acesta, cum te-mpătimeşti de o femeie care te chi­­nuie, care îţi mă­­nîncă zile şi nopţi, care îţi aşează cear­căn, care­­ te îmbă­­trîneşte şi te ţine tînăr. — Asta-i, aşa-i, zile şi nopţi, ani, ne trece vremea luptîn­­du-ne ca apucaţii cu nenorocita asta de apă, de unde-o fi venit, lovi-o-ar bles­temul ! De patru ani, înţelegeţi, să tot te chinui de patru ani, cel puţin anul ăsta a fost prăpă­dul lui dumnezeu, dar am biruit-o, am în­­diguit, am cărat cu lopeţi, porumbul cu SMARANDA JELESCU (Continuare in pag. a 3-a) , de ce ? ... autobuzele care pleacă din autogara Obor în direcţia Valea Argovei — Curăteşti întîrzie a­­proape în fiecare zi cu 30—45 de minute 7 Oare, impiegatul de mişcare nu are în program şi respectarea orarelor fixate 7 Aşteptăm, şi nu numai noi, pă­rerea conducerii Autobazei 3 Călători Bucureşti de care apar­ţine această autogară, efectul măsurilor luate. — Atenţie, îţi curge nisipul ! — Nu-i nimic. Să se vadă că eu nu mă abat din drum pen­tru treburi personale... Desen de FRED GHENADESCU azi despre: Desăvirşirea menirii acordului global Rezulta­­ele obţinute în ultimii doi ani de către co- „i operativele agricole din judeţ în aplicarea sistemu­­­l lui de organizare şi retribuire a muncii in acord glo­­b J I bal demonstrează pe deplin eficienţa şi viabilitatea acestui mod de stimulare materială, bazat pe prin­­-------------cipiile echităţii socialiste, în perioada arătată, a cres­cut considerabil numărul unităţilor cooperatiste cu pro­ducţii medii la hectar de peste 4.000 kg grîu, peste 40.000 kg sfeclă de zahăr, peste 5.000 kg porumb boabe. La ultimele două culturi, practic toate cooperativele agricole din judeţul nostru au realizat şi chiar depăşit sarcinile de plan. In repetate rînduri, ziarul nostru a relevat stră­duinţa şi meritele miilor de ţărani cooperatori care, cu preţul unei munci îndîrjite şi chiar al unor sacrificii, au zmuls recolte excepţionale de pe suprafeţele lucrate în acord global. Vom da acum şi un exem­plu din zootehnie : îngrijitoarea Elena Jipa, de la C.A.P. „Munca" — Gurbăneşti, a primit, pentru munca la ferma de vaci, o sumă de 20.715 lei. în plus, lucrînd şi la cîmp tot în cadrul acordului global, a mai primit şi porumb în valoare de 1.500 lei. Se impune de la sine concluzia că sporurile de producţie reali­zate s-au răsfrînt pozitiv atît asupra activităţii economico-financiare a cooperativelor agricole respective, cît şi asupra creşterii continue a nivelului de trai al fiecărei familii de ţărani cooperatori. Este îndrep­tăţită satisfacţia că eforturile depuse şi-au aflat o răsplată multilaterală, şi binemeritată. Tot pe atît de îndreptăţită însă este şi constatarea că sistemul de organizare şi retribuire a muncii ţăranilor cooperatori în acord global ascunde încă multiple rezerve şi resurse de perfecţionare a activităţii, de sporire în continuare a producţiilor. Astfel, din multe discuţii cu specialişti, ţărani cooperatori, activişti de partid şi de stat, a reieşit necesitatea ca SUPRAFEŢELE DE CULTURI PRĂŞITOARE CARE VOR FI LUCRATE ANUL VIITOR ÎN ACORD GLOBAL SA FIE REPARTI­ZATE ÎNCĂ DE PE ACUM, concret, nu numai formaţiilor de muncă, dar şi membrilor cooperatori, indicîndu-se, în acelaşi timp, plantele, soiurile şi hibrizii care vor fi cultivaţi. Cunoscînd din timp ce şi unde va lucra, fiecare om va fi îndrumat să folosească din plin perioada iernii pentru a-şi aprofunda, la cursurile agrozootehnice, cunoştinţele despre cerinţele culturilor respective , pentru a aplica, în acelaşi timp, măsurile indicate de specialişti — transportul şi încorporarea îngrăşămintelor naturale, inclusiv din gospodăriile personale, urmă­rirea calităţii arăturilor, continuarea şi desăvîrşirea lucrărilor pentru eliminarea excesului de umiditate etc. De altfel, cunoscîndu-se repar­tizarea suprafeţelor pe oameni, pentru acţiunile de acest fel se vor organiza grupe de într-ajutorare, sporindu-se astfel eficienţa muncii. Cele de mai sus constituie, bineînţeles, doar un aspect al per­fecţionării modului de aplicare a acordului global — şi anume cel mai important şi cu valabilitate generală pentru toate cooperativele agricole din judeţ. Analizele concrete — care trebuie întreprinse ne­­întîrziat în fiecare unitate — vor scoate, desigur, la iveală şi alte necesităţi care, de la caz la caz, pot să se refere la tarifele prac­ticate, la proporţia dintre retribuirea în natură şi cea în bani, la modul de eşalonare a plăţilor, la modul de urmărire a respectării obligaţiilor contractuale reciproce etc. Trebuie avut în vedere, la aceste analize, că sistemul acordului global prezintă avantajul maleabilităţii şi elasticităţii, ceea ce permite aplicarea lui în condiţii din cele mai diverse, respectîndu-se integral principiile echităţii socialiste, ale retribuirii după cantitatea, calitatea şi rezultatele muncii. Plecînd de la acest adevăr, eforturile de gîndire pentru perfecţionarea organizării muncii pe baza acordului global se vor concretiza în creşteri substanţiale de producţie, în noi paşi spre îndeplinirea cincinalului înainte de termen. I.G.C.L. Giurgiu şi-a realizat planul anual la toţi­­ indicatorii In cursul zilei de ieri, la re­dacţie am primit un telefon din partea Iov. Virgil Lazăr, directorul întreprinderii de gospodărie co­munală şi localivă Giurgiu care­ ne-a făcut cunoscută îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1972 la toţi indicatorii. In această perioadă, unitatea a efectuat un volum de lucrări edi­­litar-gospodăreşti in valoare de aproape 26.000.000 lei. Printre al­tele, s-au­­efectuat modernizări de străzi pe o suprafaţă de 10.000 m.p. şi s-a extins reţeaua de ali­mentare cu apă şi canalizare a oraşului cu 5.000 m.I. De asemenea, peste indicatorii prevăzuţi, la preţul de cost s-au economisit în plus 271.000 lei pentru ca la bene­ficii să se realizeze 300.000 lei. în toate aceste acţiuni s-au evi­denţiat comuniştii Ion Dumitru, Petre Mocanu, Constantin Popa, Gheorghe Niculescu, Marin Oprea şi alţii. Obţinînd un avans de 30 de zile, întreprinderea de gospodărie co­munală şi locativă Giurgiu va rea­liza în cursul lunii decembrie un volum de lucrări la producţia glo­bală şi marfă în valoare de 2.000.000 lei. Din experienţa şcolii generale din Afumaţi încă înainte de a păşi pragul anotimpului alb, acum cîteva zile, pionierii şi şcolarii din Afumaţi au ţinut să facă un serios bilanţ acti­vităţii desfăşurate de ei în cadrul mini-cooperativei agricole de pro­ducţie, cunoscută în judeţ şi în ţară­­pentru interesanta evoluţie a mun­cii harnicilor cutezători în cadrul fermelor şi sectoarelor de producţie sub îndrumarea pedagogică şi de specialitate a profesorilor Ion Co­man (directorul şcolii)­­ şi Aurelia Pleşa (biolog), încheierea activităţii din acest prim an de producţie a însemnat de fapt, după cum aveam să vedem, un moment de o reală forţă educativă. Fiindcă alegerea în spiritul democraţiei socialiste a noului consiliu de conducere şi aprobarea planului de producţie pentru anul 1973 s-a făcut numai după o analiză la obiect menită să dezvolte la copii interesul pentru problemele majore ale colectivităţii în care trăiesc şi muncesc, respec­tul şi dragostea faţă de muncă. în această ordine de idei, darea de seamă prezentată de pionierul Ivan Gheorghe, preşedintele micro- C.A.P. „Constantin David“ a scos în evidenţă un grad ridicat de în­ţelegere de către aceşti preadoles­cenţi a sensului şi valorii muncii lor în mica unitate de producţie pe care şi-au creat-o cu un an în ur­mă, din proprie iniţiativă, după modelul activităţii părinţilor lor în cadrul C.A.P. din localitate. „Acum cînd ţara întreagă este într-o continuă întrecere — se spu­ne în darea de seamă — cînd oa­menii muncii participă cu interes la realizarea cincinalului înainte de termen, noi trebuie să analizăm cu spirit de răspundere activitatea pe care am depus-o și să hotărîm ce avem de făcut pentru anul viitor pentru a crea condiţii tot mai bune dezvoltării sectoarelor de producţie De la început am pornit cu toţii la treabă. Eram noi încîntaţi de func­ţii, dar nu prea ştiam bine ce aveam de făcut. Numai cînd am început pregătirile pentru semănat, pentru plantatul legumelor şi activitatea din solar, ca şi în fermele „porum­­­ie“ şi „zootehnie“ precum şi pe cele două hectare cultivate cu porumb, pe care le-am lucrat, în acord glo­bal, cu sprijinul C.A.P., am înţeles mai bine ce înseamnă să-ţi asumi o răspundere şi să ştii s-o duci la îndeplinire“. Am desprins din cuvîntul pionie­rilor Petruţa Lepădata, Elena Guj­­goi, Elena Pena, Maria Tudor, Da­niela Cristescu, că în cadrul micro­­cooperativei s-a creat un climat de emulaţie, un spirit combativ care amintesc de educarea copiilor în spiritul principiilor eticii şi echi­tăţii noastre socialiste. „Unii dintre G. BAJENARU (Continuare în pag. a 2-a) Un mini C.A.P. valoare educativă Aspect de muncă la Filatura Olteniţa PROLETARI DÍN TOATE TÁRÍLE,­­M­ITKVK! ÎN CINSTEA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII RITMURILE ORAŞULUI Prevederile angajamentelor pe 1972 au fost îndeplinite Prin autodotare ,utilaje, instalaţii şi maşini în valoare de 3.700.000 lei Preocupări sporite pentru pregătirea producţiei anului viitor Deseori, vorbindu-se despre Buf­tea se spune: oraşul-şantier. Afir­maţia are temei o dată pentru că nu-i ungher al localităţii unde să nu se audă cîntecul mistrcilor. Pe de altă parte, în fiecare unitate, indiferent de specificul procesului de producţie, există o continuă transformare, preocupare pentru plasarea întregii activităţi pe o co­tă superioară fapt care, în ultimă instanţă, se aseamănă cu munca de pe un şantier unde totul se ju­decă, se compară după ritmul în­ care ansamblurile de beton şi fier capătă contururi mai precise de la o zi la alta. Această atmosferă densă, plină de semnificaţii ce izvorăsc din dăruirea în muncă, din abnegaţia cu care fiecare mun­citor sau tehnician se străduieşte să materializeze în fapte propria activitate, a fost răsplătită printr-o deosebită reuşită. In­­aceste zile, oamenii muncii din Buftea, antre­naţi în întrecerea socialistă des­făşurată în întîmpinarea celei de a XXV-a aniversări a Republicii, au realizat prevederile angajamentelor pe anul în curs, obţinînd peste plan un plus de 40 700 000 lei la pro­ducţia globală şi 31.600.000 lei la producţia marfă vîndută şi înca­sată. Din însemnările culese din cîteva întreprinderi ale oraşului, des­prindem: la I.A.P.S.I.A. — unitate unde automatizarea este la ea acasă — datorită folosirii intensive a instalaţiilor, sporirii coeficientu­lui de schimburi, de la începutul anului şi pînă acum s-a înregistrat un plus de aproape 13.000.000 lei la producţia marfă vîndută şi în­casată. Şi este numai una dintre sarcinile de plan ce au fost rea­lizate şi depăşite. La Fabrica de vară Buftea, datorită reorganiză­rii procesului tehnologic, atenţiei acordate unei cît mai judicioase aprovizionări a locurilor de muncă cu materie primă, intrării în ex­ploatare a primei capacităţi de la noua ţesătorie s-a reuşit ca în cele 11 luni ale anului indicatorii prevăzuţi să fie îndepliniţi în pro­porţie de 102,2 la sută la vară şi 105 la sută la ţesături. Constructorii, ce alcătuiesc unul dintre eşaloa­nele fruntaşe ale localităţii, ra­portează succese asemănătoare. Au fost predate în acest an Fa­brica de pîine, complexul turistic Calul Bălan, 160 de apartamente etc. avînd prevăzut pe agenda lu­nii decembrie terminarea a încă 60 de apartamente, obţinerea unor ritmuri crescute şi la alte­ obiecti­ve aflate deja în lucru, cum ar fi alimentarea cu apă a oraşului, construcţia grădiniţei, a depozitului de mobilă etc. Despre perseverenţa, hotărîrea cu care colectivele de muncitori. TR. POPESCU (Continuare in pag. a 3-a) Vedere exterioară a Fabricii de ambalaje metalice și piese de schimb din Buftea -----------------------------------------------------------—X Jocul de-a termenele a început la Buftea, dar ponoasele le trag cei din Ciocănari Constructorii de la I.G.C.L. Buftea s-au angajat să construiască noul local de școală din satul Ciocănari (comuna Niculești) pînă la data de 31 iunie. Cind a venit ziua sorocită prin contract, executanţii n-au oferit beneficiarilor promisa cheie a clădirii, ci proiectul unui document de pă­suire pentru aproape două luni. Scuzele şi rugămintea lor i-au înduioşat pe beneficiari. Cind însă executantul a cerut un nou termen, 12 sep­tembrie, beneficiarii şi-au cam pierdut încrederea în seriozitatea con­structorilor. Discuţia s-a mutat la Buftea, la conducerea întreprinderii şi la forurile tutelare ale acesteia. Dar ce folos, că de atunci s-au sta­bilit încă două termene (1 octombrie, 28 noiembrie) şi la 1 decembrie tot mai erau de făcut nişte legături la instalaţia electrică, zugrăveli şi­, reparaţii. Aceeaşi „soartă" a avut-o şi atelierul şcoală, încredinţat aceleiaşi în­treprinderi constructoare. Beneficiarii celor două lucrări se întreabă şi azi, cînd or avea de gînd „partenerii" de la I.G.C.L. să sfîrșească acest joc de-a termenele contractuale, început la Buftea, dar cu ponoasele la Ciocănari ? Corespondenţii noştri ne informează Manifestări cultural-educa­ti­ve în cadrul amplului program de manifestări cultural-educati­ve, prin care locuitorii munici­piului Giurgiu cinstesc apropia­ta aniversare a 25 de ani de la proclamarea Republicii, cele şapte brigăzi ştiinţifice desfă­şoară o susţinută activitate. De­­plasîndu-se în întreprinderi şi instituţii, intîlnindu-se cu oa­menii muncii, brigăzile au pus în discuţie probleme de larg interes pe tema făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate. Devenite rubrică permanentă în cadrul emisiunilor locale ale staţiei de radioficare, grupaje­le „Slăvim Republica“ prezintă ascultătorilor ştiri, informaţii, scurte interviuri, portrete şi reportaje din marea întrecere pentru realizarea cincinalului înainte de termen. De o largă audiţie se bucură şi o altă nouă rubrică, axată pe acţiunile în­treprinse in unităţile giurgiu­­vene pentru combaterea risipei, pentru tot mai buna gospodări­re a materiilor prime şi mate­rialelor. Pe acelaşi făgaş se în­scriu şi alte acţiuni ca, ele pildă, scara de calcul economic orga­nizată la cooperativa­­ meşteşu­gărească „Deservirea“, în cadrul iniţiativei „Să lucrăm o zi pe lună cu materialele economisi­te“, precum şi dezbaterile găz­duite la „F­conomist-club“, re­cent înfiinţat. TR. BARBALATA Cel mai tînăr cenaclu ilfovean Constituit de curînd, cenaclul literar d­in satul Remuş, comu­na Frăţeşti, se distinge printr-o frumoasă activitate. Cenaclul poartă numele lui George Coş­­buc şi, în semn de omagiu pen­tru acest înaintaş, şedinţele care se ţin lunar, sunt inaugurate prin recitări din creaţia poetu­lui Referatele prezentate de stu­denta Elena Copoiu — „Lirica argheziană", elevul Petru Bă­­trîneţu — „Satul românesc in proză lui Rebreanu“, prof. Emil Talianu — „Universalitatea ope­rei lui Dante“ au fost urmate de interesante dezbateri. La în­­tîlnirile avute pînă în prezent, au citit din creaţia proprie Du­mitru Coman, Xenia Bătrîneţu, Gheorghe Simion. Paralel cu această activitate, cenaclul este preocupat de re­dactarea monografiei satului Remuş, de alcătuirea unei cu­legeri de folclor, organizarea unor întîlniri între scriitori şi cititorii din comună, redactarea unui album de versuri pionie­reşti. Intr-o strînsă relaţie cu cele­lalte activităţi culturale din co­mună, membrii cenaclului sunt autorii unui nou text de briga­dă, prezentat recent, colaborea­ză cu biblioteca şi căminul cul­tural în organizarea unor di­mineţi de basm şi concursuri ghicitoare. Este in curs pregăti­rea unui bogat montaj muzical­­literar dedicat celei de a 25-a aniversări a Republicii. ION C. ȘTEFAN Noi ateliere — şcoală Peste 1 ooo de ateliere-şcoala pentru elevi s-au adăugat în ulti­mul timp celor existente la înce­putul acestui an de învăţămînt, astfel ca In prezent — după­ cum informează Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului — numărul lor trece de 13 000. In cadrul acestora, planurile de învăţămînt sunt întocmite diferenţiat, după vîrsta elevilor şi după mediul în care funcţionează şcolile. In felul a­­cesta, fiecare absolvent al şcolii generale de­­10 ani sau al liceu­lui poate obţine şi atestarea in­tr-o profesie. Maria Zaharia, una dintre muncitoarele fruntașe de la țesătoria „Dunăreană"

Next