Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-05-04 / nr. 98
M 98 ABONAMENTE In Iasi, un an.........................................24 lei Trei luni.................................................? » Pentru străinătate se adaogă portul. Joi 4 Mai 1878. Anul !!• STEAUA ROMÂNIEI Redacţitmea şi Administratiunea află provesnrrn la Tip. TriHnmnlui Romln Un esemplar 10 bani ANUNCIURI Rondul sau locul în pagina IV . Inserțiunî și reclame, rândul . . Scrisori nefrancate se refusă. . 15 ban! • n TELE£JR SERVICIUL STELEI RON f» (Agenta B(tka r^-VTR^ # Viena, 14 Mai. In camera depnte^W, presidentul Consiliului, Principele Auersperg, respungând la o Interpelare privitoare la pretinsa Intrare a oştirei austriace in Bosnia şi Herţegovina, zice că politica guvernului n’au suferit nici-o schimbare. „Guvernul, continuă principele, niciodată nu va considera cestiunea Bosniei şi a Herţegovinei dintr’un alt punt de vedere de cît din acela al necesităţii de a lucra cu totă energia, pentru a dobîndi o soluţiune care să înfăţoşeze garanţii contra repeţirei periodice a împrejurărilor de faţă, şi care să potă feri monarchia de neajunsurile şi îngrijirile ce resultă din aceste împrejurări. Guvernul n’au avut niciodată intențiunea de a scote aceasta cestiune din apreciarea congresului, care în întâia linie este chiamat de a regula definitiv lucrurile din Orient. Guvernul nu aspiră de a dobîndi o soluţiune prin cooperarea cu o singură putere. Ştirile pe cari se întemeeză interpelanţii şi combinaţiunile cari le deduc din aceste ştiri sunt absolut neadevarate. Bucuresci, 14 Mai. Camera au continuat desbaterea asupra proiectului de lege care autoriza pe guvern de a cumpăra postavul necesar din fabrica d-lui Alcaz de la Neamţ. Senatul n’au ţinut nici astăli şedinţă. 1Pera, 14 Mai. Contractul pentru avansul celor 700.000 livre Sterlinge s’au subscris ieri. Interesele sunt de 12 la sută, comisiune 2 la sută; imprumutul acesta este garantat în venitul vămilor pe cinci-spre-z ece luni. — Principele Labanoff au sosit. Corniţele Zichy au prânzit astă-zi la Sultana, Londra, 14 Mai. Disbaterea asupra interpelaţiilor făcute în camera comunilor şi acea a lorzilor în privinţa aducerei în Europa a trupelor indiene s’au fixat pe Luni.—Generalul Gordon este numit Guvernator şi comandant suprem la Malta, Pesta, 14 Mai. Camera discută proiectul relativ la modul acoperirei creditului de 60 milione. Presidentul consiliului, d. Tisza, refusă de a întră în amănuntele stipulaţiunilor tratatului de San- Stefano, cari sunt in contradicţiune cu interesele Austriei. Presidentul adaoge că tratatul acesta cuprinde stipulaţiuni cari nu se pot împaca cu interesele monarhiei, şi acesta atât în cea ce priveşte puntele tratatului cari se raportă la partea răsăriteană cât şi la cea apusană a peninsulei Balcanice. Guvernul niciodată n’au avut gândul de a adera la aceea ce s’ar pute face la răsăritul Balcanilor prin ocupaţia cu titlul de compensaţie a teritoriilor de la apusul acestor munţi. Guvernul continuă de a spera că se va pute ajunge la o soluţiune printr’un congres şi este dispus a lucra. In cas când acesta n’ar isbuti, în înţelegere cu puterile cari urmăresc în soluţiunea cestiunei orientale acelaşi scop ca şi Austria. Ministrul declară neadeverat sgomotul că refugiţii bosniaci vor fi escortaţi în patrie de cătră oştirea austriacă. „Ministrul de externe,Uced- Tisza, negoţiează în această privinţă cu Turcia. Guvernul va lua disposiţiunile sale de se va pune în înţelegere cu Turcia. In orice caz nu va face nimica care să potă provoca opunerea celorlalte puteri. Guvernul este informat de mişcările trupelor din România, dar nu crede că aceste mişcări ar fi în contra Austriei. Cu tote acestea, va fi trebuinţă de a se asigura fruntariile contra unei surprinderi. Creditul cerut serveşte astfel atât pentru luarea măsurilor necesare la fruntariile monarchiei de la meză-li, melă-Zi-resărit şi meză-nopte, cât şi pentru sporirea întâmplâtore a trupelor într’un punt sau altul. De altmintrea numai jumătate din suma creditului va fi întrebuinţată pentru moment.“ I). Tisza termină discursul seu, care au fost aplaudat în mai multe locuri, invitând camera ca să voteze creditul. Pera,4 Mai. Proiectul evacuărei simultane, a fortereţelor de cătră Turci, şi a retragerei Ruşilor de la San-Stefano, au rămas baltă. Se spune în cercurile turcesci că proiectul acesta n’au fost încuviinţat la St.Petersburg, Bucuresci, 15 Mai. „Monitorul“ de astăzi publică decretele , prin care se fixeză regulamentul pentru aplicarea legei biletelor ipotecare, prin care se confera „Steua României“ gradul de mare ofiţer d-lui Richter, şi acela de oficer, D-lui Mosino ; prin care se autoriseza locotenentul-colonel Holban şi colonelul Greceanu să porte crucea de comandor al ordinului „Corona Italiei“; prin care colonelul Budişteanu este autorizat să porte crucea de comandor al „Satului Mihail“ prin care d. Vlahidis este numit delegat în comisiune mixtă de Buzeu, prin care se chiamă în activitate doi ofiţeri, şi se pune în reformă un intendent. Bucuresci, 15 (3) Mai. Măria Sa, care au plecat simbată din capitală, au ajuns în aceeaşi zi la 8 ore la Pitesci. Aici oraşul era splendid iluminat pentru venirea Domnitorului. Maria Sa in tot percursul seu au fost salutat prin aclamaţiuni entusiaste. A doua Zi M. S. dupa ce au asistat la serviciul divin, însoţit de ministrul de resboiu au trecut în revistă trupele comandate de generalul Racoviţa. M. S. au ramas forte mulţumit de ţinuta şi instrucţiunea lor. Pe la ameză Domnitorul a plecat la Slatina ca să inspecteze al 5-lea regiment de dorobanţi, care este aşezat la Stolniceni. Pe la 2 ore au întrat în Slatina, unde au mers mai întăiu la biserică, apoi au întrunit la prînz pe comandanţii trupelor cari se află la Slatina, şi pe notabilii oraşului. Sera M. S. au asistat la un foc de artifiţii şi au cutrierat oraşul, care era iluminat. _____% . ^ CORPUL DE EXPEDIŢIUNE DIN INDIA „Globul“ din Londra cuprinde interesante amănunte asupra aşa numiţilor Gurkhaşi, cari compun partea cea mai mare a trupelor indigene pe care Anglia le aduce în momentul acesta din Indii la Malta. Gurkhaşii au faţa umflată şi ochii atât de mici, încât de abia se văd prin pleoape. Mici de statură sunt mai toţi cu picioarele incorscte şi cu spetele în disproporţie prin lăţimea lor cu înălţimea. Dar aşa cumu-s ei duraţi, sînt „nişte pitici de nasdravani cărora nu le-i frig la ochi“ sunt neobosiţi şi de un curagiu care nu dă niciodată înapoi, înarmaţi cu nişte cuţite late, numite „kukeris“, de un oţel ales şi ascuţite ca bricele, adeseori umblă prin păduri după tigri caii mănâncă omeni, şi de isbutesc să dee peste un asemine vînat, rareori scapă de sub loviturile lor. Gurkhaşii sînt budişti, resping prescripţiunile castelor att de multe în Indostan, şi se obicinuesc forte lesne cu deprinderile europeene, cînd trăesc împreună cu soldaţii englezi. Militarii europeeni îi iubesc din causa francheţei, a bunului lor umor şi a vitejiei lor. Guvernul englez pote conta absolut pe credinţa lor, fiind că realitatea li este proverbială. Sînt vreo cîţiva ani, cînd cu ocasiunea unei expediţiuni întreprinsă de Englezi în munţii Pesaverului, un detaşament de Gurkhaşi s’au incăerat în luptă cu un trib de Alfredisi. Se sunase de retragere, dar vreo patru—cinci omeni nu voiau să părăsească lupta. Aceştia îşi ţinură locurile lor de tiraileri, şi continuară în linişte focul, pănă ce duşmanul se precipită asupra lor. Atunci au început o nouă luptă în care „Kukerii“ jucară un rol de cari se vorbeşte pănă astăzi în regimentul lor. Negreşit că acei cîţiva viteji Gurkhaşi au fost spărcuiţi, dar ei n’au cădat decît în mijlocul unei movile de cadavre. ŞTIRI DIN STRĂINĂTATE. Rusia. „Journal de St-Petersbourg“ din 11 Mai zice că ştirele respăndite asupra negocierilor Comtelui Suvaloff sunt ade