Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-09-12 / nr. 181
M. 181. ABDNALESTE In Iasi, un an.........................................24 lei Trei loni.................................................7 m Pentru străinătate se adaugă portul. Redacţiunea şi Administratiunea din Otelul de Europa, Strada năpusneni. Un esemplar 10 bani Marti 12 Septemvre 1878. STEAUA ROMÂNIEI Anul 11. ANUNCIURI Rîndul sau locul în pagina IV . . . .15 ban! Inserțiile și reclame, rîndul.................25 „ Scrisorî nefrancate se refusă. Inel, 11 Septemvre 1878. Sînt o samă de omeni, rari, din sărăcie de minte și de caracter, nu sînt în stare să aibă vre-o cugetare proprie a lor, sau să arăte cea mai mică independenţă în actele şi vorbele lor. Asemine fiinţe nenorocite, mici la suflet, negre la inimă, muncite de patimi, avend conştiinţa inferioritaţei lor morale şi intelectuale, şi ştiind că prin sine înseşi nu vor pute niciodată ajunge să joce vre-un rol în societate, se aruncă cu trupul şi sufletul la picerele acelora cari ar pute să-i scota din obscuritatea la care sînt osîndiţi prin mediocritatea lor, se dedau la practica celui mai înjositor servilism, devin uneltele cele mai orbe ale puternicilor zilei, şi nu se odihnesc pană nu obosesc în sfirşit prin solicitare şi linguşire pe aceia de la cari spereza să capete vre-un ciolan de ros, vre-o funcţiune sau vre-o onoare pe care sînt departe, de a o merita. Asemine omeni sînt batjocuritori şi tirani cătră cei mai mici decît dînşii, îngînfaţi şi mîndri cu egalii lor, totdeauna umiliţi şi tîrători cătră cei puternici. Cînd ajung să ocupe vre-o funcţiune publică o prostitue prin lipsa completă de demnitate, prin ignoranţa şi lenea cu care strălucesc, prin frustrarea societăţei şi al statului de serviciile pentru cari sînt plătiţi ; nici-odată nu-şi fac datoria lor, nici nu sînt în stare de a s’o face, fiind că sînt lipsiţi de energia şi cunoştinţele necesare, şi fiind că n’au învaţat nici-odată nimica. Cu atîta mai fanfaroni în t6tă purtarea lor cu cit sînt mai seci şi mai mărginiţi în capetele lor, preocupaţi numai de mica lor personalitate, aceşti omeni mici caută tote o■eaziunile spre a atrage asupră-le atenţiunea lumei. Nişte asemine individi, restarnaţi în trăsuri totdeauna descoperite, cu trieră oraşul în tote părţile, importuneza cu vizitele lor pe diferiţii barbaţi cari au vre-o însemnătate politică sau privată ; se amestecă în tote afacerile, chiar în acele în cari nu se pricep macar cît de puţin ; nu lipsesc de la nici-o solemnitate, de la niciîntrunire, de la nici-un banchet, chiar de la acele la cari nu sunt chiamaţi ; ţin să figureze în tote societăţile şi în tote comitetele fără să contribuiască sau să facă vreo trebă ; impuscă pe tota lumea, totdeauna fac larmă mare, şi sînt ingură cu cuvintele cele mai pompose şi mai sforaitore. Cînd se anunţa că are să sosescă în oraş vre-un ministru sau vre-un alt barbat politic din capitală, importanţii noştri lasă tote trebile, acele chiar pentru cari sînt plătiţi, şi, în mare ţinută, alerga la gară în curgere de trei sau patru zile de-a rîndul, pentru ca să fie ei cei d’intei cari să manifesteze acestor persone înalte simţimentele supunerei şi ale devotamentului lor nemărginit. Ei sînt cari le pun trăsurele lor la dispoziţie, îi însoţesc pană la oţel, sînt ziua şi noiptea la serviciul lor şi nu-i părăsesc un singur minunt, aşa că nu pote veni cineva la ministru fără să nu întilnescă aceleaşi mutre în permanenţă. Ce se întîmplă ca ministrul să voască a merge în vreun alt oraş, numai de cît aceiaşi indivizi se oferesc să-l însoţescă în călătorie, să-l păzăscă de plee şi frig, să-l invalescă ca nu cumva să receascâ pe drum. Asemini omeni servili şi serviabili, de ajung pentru nenorocirea poporelor să fie representanţi în camere, se disting totdeauna, prin audacia, aroganţa, vociferaţiile şi întrerumperiie lor, prin insultele ce ştiu administra oratorilor anti-ministeriali, prin grăbirea ce pun de a lua cuvântul cei diatei in tote chestiunile fără de a spune vreodată ceva, de a subscrie tote propunerile, de a figura în tote proiectele, fără să fie în stare de a aduce macar cea mai mică lumină. Aici, în camere, péte cineva vede, în tota strălucirea, nemernicia şi deşertăciunea acestor omeni. Cînd ei ştiu mai cu samă că asistă la desbateri vre-un ţinutaş de al lor, sparie lumea prin agitaţiunea şi sgomotul care-l produc în timpul şedinţei , umblă cu cîte-o hîrtie în mînă de la o bancă la alta, se adresăză la fiecare deputat, îşi fac trabă pe la banca ministerială, importuneza pe miniştri cu chestiunile cele mai de nimică, articulez la interpelaţii, intrerump, cer cuvîntul, dau navală la tribună înainte de a li fi venit rîndul sa vorbesca, produc confuziune, în sfîrşit fac tot ce pot numai ca să arate ţinutaşuluî că juca un rol mare în Adunare. Asemine individe, cari deşteaptă mila şi compătimirea tuturor cunoscuţilor lor, totdeuna dispreţul şi risul tuturor omenilor serioşi, sînt nenorocirea societăţilor, plaga partidelor, flagelul guvernelor. Asemine individe, cînd ajung să ocupe un număr mai mare funcţiunile publice şi locurile de reprezentanţi in corpurile legistere, sînt aceia cari pregătesc şi determină totdeauna căderea partidelor de la guvern, fiindcă toţi bărbaţii probi şi capabili se grăbesc a părăsi partidele cari fac din nulităţi genii şi din mediocrităţi personalităţi politice. Desbaterea în Parlamentul german asupra proiectului de lege contra socialiştilor. Prima desbatere a Parlamentului german asupra proiectului de lege contra socialiştilor s-au terminat laarţia trecută (5 septemvre) prin trimiterea acestui proiect înaintea unei comisiuni de 21 membri. Din opiniunile emise de cătră oratorii diferitelor partide din Reichstag, rezultă că numai partidul conservator german admite complet, in principiul şi în amănuntele sale, proiectul guvernului. Liberalii-naţionalii nu primesc proiectul decît cu modificări. D. Bamberger, care au vorbit în numele majorităţei acestui partid, au declarat că ar voi ca legea să fie temporară şi ca să se alega un tribunal de reviziune care să ofere mai multe garanţii decît consiliul federal spre a judeca apelurile cari vor fi făcute contra decisiunilor poliţiei. D. Haenel, din partea progresiştilor, au zis că nu trebue să se caute un remediu la rău decît pe tărîmul dreptului comun, şi că legea propusă e o lege exclusivă, inacceptabilă şi incapabilă de a fi ameliorată. D. Kardoff au declarat în numele conservatorilor liberali, că aceştia se vor asocia cu liberalii naţionali, spre a vota orice amendament care n’ar micşura eficacitatea legei. Ultramontanii resping absolut proiectul de lege. D. Reichensperger, vorbind în numele acestui partid, au zis că nu voeşte lege escepţională, şi că nu ar primi decit modificări cari să se introducă în codicele penal, adecă într’o lege de drept comun, în ceea ce priveşte atacurile contra proprietăţei şi a căsătoriei. Din discursul ce au pro-