Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-10-18 / nr. 208
J*. 208.A Mereuri 18 Octomvre IS 78, nul 11. STEAUA ROMÂNIEI ABONAMENTE In Iasi, an an.........................................24 lei Trei luni.................................................7 * Pentru străinătate se adaugă porta I. Redacţiunea şi Administratiunea in Otidn’ Knrnpn, I.âpuçnénii. Un esemplar 10 bani ANUNCIUBI Rândul safl locul în pagina IV . . . .15 bani Inserțiuni și reclame, rândul.................25 . Scrisori nefrancate se refusă. last. 17 Octomvre ! **?**. 0 ceartă, sau mai bine zis o polemică iscată de curând între ziarele „Pressa“ şi „Timpul“, ambe organe ale poziţiunei, au distras pentru căteva zile atenţiunea publicului, de la discuterea chestiunilor seriose, caii stau mereu la ordinea zilei şi cami singure ar merita să facă obiectul criticelor şi a discuţiunilor presei. Pentru ca să nu lăsăm cu totul ignoranţi pe lectorii noştri de polemica din chestiune, care au preocupat tota prea bucureşteana într'un feliu sau altul, ne vedem şi noi siliţi de a ne executa spre a expune în scurte cuvinte starea controversei. Partizanii organului dreptei au pretins ca d. d. V. Boerescu şi D. Ghica n’au lucrat în Senat in chestiunea moţiunei cunoscute în numele opoziţiunei şi conform deciziunei luate întro întrunire prealabilă, că numiţii bărbaţi de stat au fost frumos şi bine jucaţi de d. d. Brătianu şi Rosetti, şi că constituanta are să fie amînată de nu chiar la calendele greceşci, cel puţin destul de mult pentru ca tote chestiunile reservate spre a fi deslegate de Adunările de revizuire să se găsească co ipso ca fapte îndeplinite, aşa precum s’au urmat de actualul guvern în tote chestiunile. Partizanii centrului susţin din contra că atitudenea d-lor Boerescu şi Ghica este conform resoluţiunei luate de majoritatea membrilor opoziţiunei din senat, că această atitudine au fost dictată de sentimentul celui mai curat patriotism,—ceea ce nici cei din dreapta nu tăgăduesc—că prin moţiunea de transacţiune s’au dobândit un mare resultat, acela anume de a se fi construit pe guvern ca să admită principiul necompetenţei camerelor actuale — pe care de altmintrea necontenit Iau contestat—de a decide asupra vre-uneia din chestiunile tractatului de Berlin privitore la Romănia, şi că el s’au indatorit chiar de a convoca adunările de revizuire in terminul de trei luni ale sesiunei ordinare. In aceasta s au mărginit in esenţă tota controversa urmată intre cele doue ziare, bine înţelegându-se cu măsaprirea de cuvinte şi de ton cu care presa română din nenorocire obicinuesce a discuta chestiunele. „Românul,“ au găsit cu cale sa facă haz mare de această polemică, să descopere lectorilor sei că toită opoziţia se reduce numai la trei personagii politice, şi, neputîndu-şi îndeajuns ascunde bucuria au socotit că nu poate să lase această ocaziune fără de a invenina cearta turnând cum se zi e unt-de-lemn peste foc. Recunoaștem că organul d-lui Rosetti nu putea să se resigneze a nu trage folos pentru propria sea cauză dintr’o întîmplare neașteptată, și că nimic n’au fost mai inopotuni de cît ca cele doue organe sa se dee in spectacol, cînd ele ar îi putut amîna îfeurdarea certelor lor pentru un alt timp mai proprice pentru asemine discuţiune pe care dăscălii de latinesce o numesc de lana caprina. Dar dacă recunoaştem incipiditatea polemicei dintre „Pressa“ şi „Timpul,o polemică care ne place a crede că nu se va mai reinoi—căci in ori ce caz rufele se pot mai bine spăla in familie,—totuși nu ne putem opri de a nu constata că nici bucuria „Romanului“ n'au fost tocmai naturală, căci ori cît s’ar certa „Pressa“ cu „Timpul,“ noi socotim că tot nu s’ar cuveni să rida vîrsa de baltă. Foaea din strada Doamnei, mai înainte de a se lasa în voea chefului seu pentru zizania intrată un moment in tabera opoziţiunei, ar trebui să se uite în rindurile propriilor sale batalioane spre a vedea dacă aice găseşte priveleştea frumoasă a concordiei, şi a armoniei tuturor membrilor sei. Ne mirăm foarte mult de bizuinţa cea grozavă de care se arată acum însufleţit „Românul,“ şi am dori să ştim ce reprezentau dd. Brătianu şi Rosetti sub regimul d-lui Catargiu mai înainte de a-şi fi dat mina cu d. d. Ion Ghica, D. Sturza, M. Costache, M. Cogălniceanu, Vernescu şi cu alţi barbaţi de dincoace de Milcov. Dacă d. d. Brătianu şi Rosetti ar voi, Sau mai bine dacă ar putea să fie drepţi macar un singur moment, ar recunosce nesmintit că regimul anticonstituţional al dlui Lascar Catargiu niciodată n’ar fi putut fi resturnat cu d. d. Serurie, Patârlăgeanu, Stan Popescu, Sihleanu, Câmpiniu, Vizanti, etc., şi nici chiar cu d. d. Codrescu, Voinov, Tăcu, Angliei, Gheorghiu, Şendrea, etc., a cărora tota opoziţiune în timpul celor cinci ani s’au mărginit a sta baricadaţi în strategica şi forte comoda poziţie a abstenţiunei, ocupând unii din graţia d-lui Catargiu, funcţiunile de avocaţi public, profesori, directori ai cancelariei Camerei, iară alţii primblându-se prin streinatate sau căutându-şi în tot huzurul de gospodărie ori aţinându-se pe la mezaturi. Am ţinut să constatăm acestea, pentru că am remas surprinşi de curagiul şi cheful ce ziarul „Românul“ au aliat cu cale de a arata cu ocaziunea unei certe de familie. In loc să-şi tragă atîta cenuşă pe turtă, „Românul“ ar face mult mai bine să aducă aminte partizanilor mei votători că cu simplele forţe ale domniilor lor în veciivecilor d. d. Brătianu şi Rosetti n’ar fi înduplecat ţara ca să se rostesca în 1876 cu atîta tărie contra regimului anticonstituţional al d-lui L. Catargiu. Corespondenţa „Stelei Itonia Misei“ Bucureşci, 15 Octomvrie Astăzi baronul Stuart ministru plenipotenţiar al Maestăţei Sale tmperatorele Tuturor Ruşiilor a fost condus după ceremonialul diplomatic la Alteţa Sa Regală spre-şi presenta scrisorile sale de acreditare. Iată de cînd suntem independenţi, adică intraţi în familia statelor mari singurul ministru plenipotenţiar care le funcţioneză in regulă la noi în ţară. Celelalte puteri n’au numit Încă pe miniştrii lor plenipotenţiari. Causa unei asemine amînări o cunoşti din corespondenţile mele anteriore. Stăm pe un adevărat vulcan. Cestiunea evreilor este la ordinea zilei. Alianţa israilită eserciteză influenţa sa în streinatate. Guvernul nostru ar trebui să se gindeasca ca trebue să aibă o politică francă şi leală, şi să nu caute a escamota simţimintele ţerei şi în acestă mare cestiune. El trebue să convoce făr de’ntărziere corpurile legiuitore pentru ca ele să’ndeplinească formalitățile cerute de Constituțiune pentru revizuirea nu numai a art. din Constituțiune relativ la evrei, dar și alte articole asupra cărora nu.