Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-07-22 / nr. 161
Terminând zicem, că spre a dobîndi egalitatea de drepturi, trebue să probaţi noue, şi numai noue, că sînteţi cu sufletul şi cu inima Români, şi acesta probă, afară de forte rari, dar forte rari excepţiuni, nu ne-aţi fâcut’o incă. Prin urmare, pană in ziua cînd ne veţi face acesta probă, ori cit de mult veţi bate pe la uşa miniştrilor statelor celor mari, ne veţi da voe de a vă spune curat şi pe romăneşce : in zadar vă ispitiţi, căci cetăţeni romani nu veţi deveni decît numai atunci când ne veţi dovedi noue şi numai noue, că sînteţi identificaţi cu simţimintele, aspiraţiunile şi dorinţele Românilor. ŞTIRI 11% STREINATATE. Serbia. Se scrie din Belgrad „Gazetei Germaniei de Nord“ că d. Ristici la întoircerea lui din Berlin, au respuns prin următorul discurs caracteristic la o alocuţiune ce i-au adresat d. Maletici, profesor de la scola superiora serbesca . Vă mulţumesc domnilor, de căldurosele simpatii ce-mi arataţi cu acesta peasiune. Sînt fericit de a pute să va anunţ că congresul au isbutit ; el este sfirşit, dar şi Turcia asemine e sfirşită. Mulţumită căldurosei protecţiuni a puterilor neutre, s’au ţinut samă de reclamările Serbiei, şi s’au sporit teritoriul seu cu aprope 300 mile patrate, cu 300.000 locuitori. N’am dobîndit totul, dar am dobîndit mult, şi prin sîngele ce am varsat în timp aproape de trei ani am cîştigat pacea. Prin mijloace pacinice vom căpătă mai tîrziu aceea ce auii s’au dat încă. Dar pentru ca ţara să prospere în lăuntru, are trebuinţă de o bună administraţie a justiţiei, şi întăiul lucru ce avem de făcut, este de a stabili scele în provinţiile din nou anexate, de cari sînt cu totul lipsite. STEAUA ROMÂNIEI. ŞTIRI DIVERSE. Remisiunea fortereţei Şumla la Ruşi de cătră comandantul turcesc este un fapt indeplinit , dar acesta n’au esecutat remisiunea decât după ce au consultat pe representantul Britaniei Mari, deşi ordinile pozitive ale Sultanului prescrieau acesta lui Izzet-Bey. La tote stăruinţele generalului rus Ceremetief şi la tote instrucţiile date de Reut-paşa, comandantul fortereţei, Fazli-paşa respundea totdeauna : „Vre Ruşii să fei fortereţa şi le vom face o primire vrednică de dînşii.“ In urmă însă, cînd au primit online formare de la Sultan, Fazlipaşa s’au adresat d-lui Layard şi ataşaţilor militari englezi, şi după respunsul lor, prin care l’au îndemnat să evacueze fortereţa, au înştiinţat pe comandantul rus de la Rasgrad, că e gata să predee fortereţa. Iată convenţia ce s’au încheiat cu acesta ocaziune. „Trupele otomane vor părăsi fortificaţiile luând cuprinsele armele, artileria, muniţiunile, bagajele şi vor merge la Varna pe drumul cel mare. Localităţile de pe acesta cale, ocupate de Ruşi, vor fi deşartate pe timpul cît va ţine marşul spre a evita orice ocaziune de conflict între forţele rivale. Pentru menţinerea ordinei în lăuntrul fortificaţiilor poliţia locală otomană va rămîne în oraş, dimpreună cu omenii corpului de artilerie necesară, pentru paza tunurilor cari nu vor fi fost luate. Ocuparea fortereţei de cătră Ruşi se va face după deşartarea ei de Turci. Artileria şi materialul de resboiu rămân proprietatea forţei şi vor fi încredinţate pazei unui corp de trupe turcesci pana ce se va regula transportarea lor. „Autorităţile civile otomane vor fi înlocuite de funcţionarii ruşi. Totuşi până atunci şi pănă se vor lua tote dispoziţiile, caimacamii Danick-Effendi împreună cu şese funcţionari turci vor rămîne în oraş pentru expeduirea trebilor Sublimei Porţi. Un comitet de ofiţeri de stat major otomani va rămîne asemine în oraş spre a privighea transportul şi ridicarea materialului de resboi. Autorităţile unitare ruse se îndatoreaza de a protega populaţia musulmană. —O depeşă, adresată din Viena ziarului „Times“ asigură din isvor bun, că Turcia au insistat cu deosebire asupra fixărei unui termin pentru ocuparea austriacă în Bosnia şi Herţegovina, şi asupra stabilirei islamismului ca religiune recunoscută a ţerei. —Din Paris se telegraficză ziarului „Daily Chronicle“ că guvernul francez au adresat Portei o notă energică în privinţa reclamărilor teritoriale ale Greciei. —In totă întinderea Germaniei s’au făcut de curme o subscripţie naţională, numită „Wilhelms spende“, ofrandă lui Wilhelm sau dinariul imparatului, subscripţie care au ţinut trei zile şi a căreia iniţiativă au luato mareşalul Moltke. Spre mai multă înlesnire foile de subscripţie au fost depuse in tote casele. Maximul e de o marcă (1 fr. 25 c.) şi minimul de un pfenig (1 centimă). „Berliner Freie Presse“ vorbind de acesta subscripţie zice : „Atunci când să ia poporului drepturile sale, nu ar trebui să i se ceră ultimul seu ban pentru imparat !“ —Candidaţii democraţilor socialişti pentru circumscripţia electorală de Berlin’sînt următorii: 1. Ion Most, ziarist; 2. August Beauman, lucrător-tipograf; 3. Enric Rackon, librariu 4. V. Fritsche, fabricant de ţigare ; 5. Otto Kapell, tîmplar , fi Ilasendeveri, ziarist. DIN ŢARA. Cetim in „Curierul de Bacău“ : „Zilele aceste un colonel de stat-major rus, acompaniat de doi soldaţi ruşi români din Basarabia, au inspectat şi scos planuri pe toată linia Oituz şi Palanca. Totodată în mod secret cu ajutorul soldaţilor români ruşi luănd de conducători locuitori de prin acele localităţi, s’au introdus a cunosce garnizonile Austriacilor de pe la citatele puncte şi modul intăriturilor ce sunt făcute acolo. La 13 Iuliu au plecat spre Petroisa. „Vineri la 14 Iuliu, Comisarul general rus, Principele Obalenschy, au plecat prin Bacău, la T. Ocna. A doua zili au sosit un alt general rus, care se zice că va pleca tot in inspectarea drumurilor, făcând astfel cu o cartă de fete satile ce sunt în împrejurimile Bacăului. „Ce o fi însemnând tote aceste inspecţii!ui ? DIN LOCALITATE. După vreo cîteva zile senine şi calde, ploile au început din nou a ne bîntui cu o sporită recrudescenţă , aşa că de alaltăieri până astăzi au plouat forte tare de mai multe ori, atit ziua cît şi noaptea. Cu deosebire ieri şi astăzi Iaşii au fost aprope potopiţi de o plee torenţială, care au făcut ca riurile să vină mari şi stradele să se prefacă in adevarate fluviuri. ! ! Trenul din Bucuresci nu au sosit astăzi vineri din cauza intreruperei de comunicaţie la Hanul-Konachi, unde Siretiul au revărsat, din nou. De citva timp in tote zilele trec pe la staţiunea Iaşi trenuri sanitare încărcate cu bolnavi ruşi, venind din jos şi mergând in Rusia. Aşa, in ziua de l6 iulie au trecut un tren cu 7 ofiţeri şi 215 soldaţi, la 17, un alt tren cu 14 ofiţări şi 255 soldaţi ; la 18 un al treile tren cu 8 ofiţeri şi 214 soldaţi. La 19 iulie au sosit asemine din josuri tren sanitar cu un număr de ofiţeri şi de soldaţi ruşi, care pănă astăzi la trei ore nu plecase incă de la staţiunea Iaşi. Inserţiuni şi reclame. Domnule Redactore ! * ) Cu părere de reu am cetit Instimabilul D-vostră Ziaru din 15 Iulie Nr. 156, un articol în contra mea subsemnat de Domnul Schelette. Am zis cu părere de reu, fiindcă mă nur de ce se ocup persoane de mine, de care eu nu mă ocup de loc. De aceea vin a vă ruga. Domnule Redactor, se binevoiţi a insera In stimabilul d-voastră ziaru, acestmic respuns la menţionatul articol. Trecând cu viderea frumoasele trase de arte şi propagarea musicei îndeosebi în ţiara la noi (fiind-că aceste se găsesc încă într’o stare primitiva pănă ce nu vom avea un teatru stabil şi un orhestru bun şi complect! vin a respunde, odată şi pentru totde-auna, numai la frasele care mă privesc personal. Domnul Schelette spune că sunt poate un bun profesor de violină, dar pentru moment nu un bun capel-maistru de musică militară Cel în « IntArzieU din caua:* abondenței de materie. . Redacția.