Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-07-22 / nr. 161

Terminând zicem, că spre a dobîndi e­­galitatea de drepturi, trebue să probaţi noue, şi numai noue, că sînteţi cu sufletul şi cu inima Români, şi acesta probă, afa­ră de forte rari, dar forte rari excepţiuni, nu ne-aţi fâcut’o incă. Prin urm­are, pană in ziua cînd ne veţi face acesta probă, ori cit de mult veţi ba­te pe la uşa miniştrilor statelor celor mari, ne veţi da voe de a vă spune curat şi pe romăneşce : in zadar vă ispitiţi, căci cetă­ţeni romani nu veţi deveni de­cît numai atunci când ne veţi dovedi noue şi numai noue, că sînteţi identificaţi cu simţimin­­tele, aspiraţiunile şi dorinţele Românilor. ŞTIRI 1­1% STREIN­AT­ATE. Serbia. Se scrie din Belgrad „Gazetei Germaniei de Nord“ că d. Ristici la în­­toircerea lui din Berlin, au respuns prin ur­mătorul discurs caracteristic la o alocuţi­une ce i-au adresat d. Maletici, profesor de la scola superiora serbesca . Vă mulţumesc domnilor, de căldurosele simpatii ce-mi arataţi cu acesta peasiune. Sînt fericit de a pute să va anunţ că congresul au isbutit ; el este sfirşit, dar şi Turcia asemine e sfirşită. Mulţu­mită căldurosei protecţiuni a puterilor neutre, s’au ţinut samă de reclamările Serbiei, şi s’au sporit teritoriul seu cu aprope 300 mile patrate, cu 300.000 locuitori. N’am dobîndit totul, dar am dobîndit mult, şi prin sîngele ce am varsat în timp aproape de trei ani am cîştigat pacea. Prin mijloace pacinice vom căpătă mai tîrziu aceea ce au­ii s’au dat încă. Dar pentru ca ţara să pros­pere în lăuntru, are trebuinţă de o bună adminis­traţie a justiţiei, şi întăiul lucru ce avem de fă­cut, este de a stabili scele în provinţiile din nou anexate, de cari sînt cu totul lipsite. STEAUA ROMÂNIEI. ŞTIRI DIVERSE. Remisiunea fortereţei Şumla la Ruşi de cătră comandantul turcesc este un fapt indeplinit , dar acesta n’au esecutat remisiunea de­cât după ce au consultat pe representantul Britaniei­ Mari, de­şi ordinile pozitive ale Sultanului prescrieau acesta lui Izzet-Bey. La tote stăruinţele generalului rus Ceremetief şi la tote instrucţiile date de Reut-paşa, comandantul fortereţei, Fazli-paşa respundea tot­deauna : „Vre Ruşii să fei fortereţa şi le vom fa­ce o primire vrednică de dînşii.“ In urmă însă, cînd au primit online formare de la Sultan, Fazli­­paşa s’au adresat d-lui Layard şi ataşaţilor mili­tari englezi, şi după respunsul lor, prin care l’au îndemnat să evacueze fortereţa, au înştiinţat pe comandantul rus de la Rasgrad, că e gata să pre­­dee fortereţa. Iată convenţia ce s’au încheiat cu acesta oca­­ziune. „Trupele otomane vor părăsi fortificaţiile luând cu­prinsele armele, artileria, muniţiunile, bagajele şi vor merge la Varna pe drumul cel mare. Locali­tăţile de pe acesta cale, ocupate de Ruşi, vor fi deşartate pe timpul cît va ţine marşul spre a evi­ta ori­ce ocaziune de conflict între forţele rivale. Pentru menţinerea ordinei în lăuntrul fortificaţii­lor poliţia locală otomană va rămîne în oraş, dim­preună cu omenii corpului de artilerie necesară, pentru paza tunurilor cari nu vor fi fost luate. O­­cuparea fortereţei de cătră Ruşi se va face după deşartarea ei de Turci. Artileria şi materialul de resboiu rămân proprietatea forţei şi vor fi încre­dinţate pazei unui corp de trupe turcesci pana ce se va regula transportarea lor. „Autorităţile civile otomane vor fi înlocuite de funcţionarii ruşi. Totuşi până atunci şi pănă se vor lua tote dispoziţiile, caimacamii Danick-Effendi împreună cu şese funcţionari turci vor rămîne în oraş pentru expeduirea trebilor Sublimei Porţi. Un comitet de ofiţeri de stat major otomani va rămîne asemine în oraş spre a privighea transp­or­tul şi ridicarea materialului de resboi. Autorită­ţile unitare ruse se îndatoreaza de a protega popu­laţia musulmană. —O depeşă, adresată din Viena ziarului „Times“ asigură din isvor bun, că Turcia au insistat cu de­osebire asupra fixărei unui termin pe­ntru ocupa­rea austriacă în Bosnia şi Herţegovina, şi asupra stabilirei islamismului ca religiune recunoscută a ţerei. —Din Paris se telegraficză ziarului „Daily Chro­­nicle“ că guvernul francez au adresat Portei o notă energică în privinţa reclamărilor teritoriale ale Greciei. —In totă întinderea Germaniei s’au făcut de cu­rm­e o subscripţie naţională, numită „Wilhelms spen­de“, ofrandă lui Wilh­elm sau dinariul imparatului, subscripţie care au ţinut trei zile şi a căreia ini­ţiativă au luato mareşalul Moltke. Spre mai mul­tă înlesnire foile de subscripţie au fost depuse in tote casele. Maximul e de o marcă (1 fr. 25 c.) şi minimul de un pfenig (1 centimă). „Berliner Freie Presse“ vorbind de acesta sub­scripţie zice : „Atunci când să ia poporului dreptu­rile sale, nu ar trebui să i se ceră ultimul seu ban pentru imparat !“ —Candidaţii democraţilor socialişti pentru cir­cumscripţia electorală de­ Berlin’sînt următorii: 1. Ion Most, ziarist; 2. August Beauman, lucrător-tipograf; 3. Enric Rackon, librariu 4. V. Fritsche, fabricant de ţigare ; 5. Otto Kapell, tîmplar , fi Ilasend­everi, ziarist. DIN ŢARA. Cetim in „Curierul de Bacău“ : „Zilele aceste un colonel de stat-major rus, acompaniat de doi soldaţi ruşi români din Basarabia, au inspectat şi scos planuri pe toată linia Oituz şi Palanca. Tot­odată în mod secret cu ajutorul soldaţilor ro­­mâni­ ruşi luănd de conducători locuitori de prin acele localităţi, s’au introdus a cu­­nosce garnizonile Austriacilor de pe la ci­tatele puncte şi modul intăriturilor ce sunt făcute acolo. La 13 Iuliu au plecat spre Petroisa. „Vineri la 14 Iuliu, Comisarul general rus, Principele Obalenschy, au plecat prin Bacău, la T. Ocna. A doua zili au sosit un alt general rus, care se zice că va pleca tot in inspectarea drumurilor, făcând ast­­fel cu o cartă de fete satile ce sunt în îm­prejurimile Bacăului. „Ce o fi însemnând tote aceste inspecţii!ui ? DIN LOCALITATE. După vre­o cîte­va zile senine şi calde, ploile au început din nou a ne bîntui cu o sporită recrudescenţă , aşa că de alaltă­ieri până astăzi au plouat forte tare de mai multe ori, atit ziua cît şi noaptea. Cu deo­sebire ieri şi astăzi Iaşii au fost aprope poto­piţi de o plee torenţială, care au făcut ca ri­­urile să vină mari şi stradele să se prefacă in adevarate fluviuri. ! ! Trenul din Bucuresci nu au sosit astăzi vineri din cauza intreruperei de comuni­caţie la Hanul-Konachi, unde Siretiul au revărsat, din nou. De cit­va timp in tote zilele trec pe la staţi­unea Iaşi trenuri sanitare încărcate cu bolnavi ruşi, venind din jos şi mergând in Rusia. Aşa, in ziua de l6 iulie au trecut un tren cu 7 ofiţeri şi 215 soldaţi, la 17, un alt tren cu 14 ofiţări şi 255 soldaţi ; la 18 un al treile tren cu 8 ofiţeri şi 214 soldaţi. La 19 iulie au sosit asemine din jos­uri tren sanitar cu un număr de ofiţeri şi de soldaţi ruşi, care pănă astăzi la trei ore nu plecase incă de la staţiunea Iaşi. Inserţiuni şi reclame. Domnule Redactore ! * ) Cu părere de reu am cetit In­stimabilul D-vos­­tră Ziaru din 15 Iulie Nr. 156, un articol în con­tra mea subsemnat de Domnul Schelet­te. Am z­is cu părere de reu, fiind­că mă nur de ce se ocup persoane de mine, de care eu nu mă ocup de loc. De aceea vin a vă ruga. Domnule Redactor, se bine­voiţi a insera In stimabilul d-voastră ziaru, acest­­mic respuns la menţionatul articol. Trecând cu viderea frumoasele trase de arte şi propagarea musicei îndeosebi în ţiara la noi (fiind-că aceste se găsesc încă într’o stare primitiva pănă ce nu vom avea un teatru stabil şi un orhestru bun şi complect! vin a respunde, odată şi pentru tot­de-a­una,­ numai la frasele care mă privesc per­sonal. Domnul Schelette spune că sunt poate un bun profesor de violină, dar pentru moment nu un bun capel-maistru de musică militară Cel în­ «­ IntArzieU din caua:* abondenței de materie. . R­edacția.

Next