Steaua Roşie, aprilie 1954 (Anul 3, nr. 163-170)
1954-04-03 / nr. 163
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VA! Anul III. Nr. 163. | Sîmbătă, 3 aprilie 1954 |_____4 pagini 20 bani Lupta pentru un regim sever de economii, o sarcina primordiala Plenara lărgită din august 1953 a C.C. al P.M.R. a trasat ca sarcină tuturor oamenilor muncii să lupte pentru aplicarea unui regim sever de economii în toate domeniile vieţii noastre economice şi social-culturale. Economiile sînt un factor important în lupta pentru reducerea preţului de cost al produselor. Ele servesc în acelaşi timp la crearea acelor condiţii materiale care contribuie la ridicarea permanentă a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Chezăşia succesului luptei pentru economii constă în atragerea şi participarea activă a celor mai largi mase ale oamenilor muncii în întrecerea socialistă. Problema realizării unui strict regim de economii este îmbrăţişată şi stă în centrul atenţiei organizaţiilor de partid, a conducerii întreprinderilor şi a celor ce muncesc. La I.F.I.L. Reghin de pildă, în cursul lunei ianuarie 1954, au fost economisite materii prime în valoare de 16.117 lei. Productivitatea muncii în luna februarie a crescut cu 3,3 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţul de cost al produselor a scăzut în mod considerabil. La secţia de lăzi din această întreprindere au fost economisite materii prime în valoare de 10.380 lei. Aceasta a atras după sine mărirea salariului mediu al muncitorilor cu 4,5 la sută în luna februarie a. c. Aceste rezultate au la bază faptul că numărul celor încadraţi în întrecerea socialistă creşte pe zi ce trece. Dacă în luna ianuarie se aflau în întrecere 49 la sută din totalul muncitorilor, numărul lor a crescut în februarie la 65 la sută, iar în martie la 75 la sută. Planul global al întreprinderii a fost depăşit cu 24,60 la sută în ianuari, şi cu 1,5 la sută în februarie. Aici de la 1 ianuarie pînă la 30 martie a. c. au fost confirmaţi încă un număr de 27 stahanovişti printre care: Iosif Mogojan, Ioan Balint, Alexandru Biro, Gheorghe Constantinescu şi alţii, care împreună cu brigăzile pe care le conduc, au obţinut depăşiri ale normei zilnice cu 120—175 la sută, mărind productivitatea muncii cu circa 60%. Au fost calificaţi la locul de muncă numeroşi muncitori după metoda sovietică Cotlear. La Combinatul raional de producţie (Comraiprod) Sovata se înregistrează de asemenea rezultate frumoase în obţinerea de economii. In trim. 1/1954 au fost obţinute economii în valoare de peste 6.000 lei la exploatarea pădurilor. Economii însemnate obţine şi tîmplarul Iuliu Olah de la secţia Praid, care confecţionînd un polizor de şlefuit materialul lemnos de esenţă tare, a redus timpul de lucru cu 80 la sută, obţinînd rezultate frumoase în reducerea preţului de cost al produselor, etc. Alcătuind numeroase brigăzi de economii, brigăzi de calitate, puncte utemiste de control, deschizînd conturi personale de economii, mii de oameni ai muncii din Regiunea Autonomă Maghiară răspund chemării partidului de a realiza o mişcare de masă pentru economii. Cu toate rezultatele obţinute persistă însă o serie de lipsuri care frînează întreprinderile în realizarea de economii cît mai mari. Cu toate că „Comraiprod“ Sovata şi-a realizat pe trim. I planul global de exploatare a pădurilor în proporţie de 146 la sută, nu şi-a realizat în acelaşi timp planul pe sortimente la: buşteni gater, răşinoase şi foioase, cioplitură, şi la sortimentul de diverse utilizări pentru construcţii şi unelte agricole, din cauza, că Ocolul Silvic din localitate nu a pus la dispoziţia întreprinderii masa lemnoasă, corespunzătoare sortimentelor de mai sus, cum n-a pus la dispoziţie nici masa lemnoasă din care întreprinderea trebuie să furnizeze pentru G.A.C.-ui diferite materiale de construcţie. Conducerea C.F.R. Tg.-Mureş deşi a aprobat vagoanele necesare pentru transportarea aracilor de vie pentru G.A.C. din raion, cu transbordare la Praid, nu a făcut nimic în această direcţie. Astfel, aracii stau pe rampe, iar ţăranii muncitori aşteaptă să le sosească. La I.F.E.T. Sovata şeful atelierului de reparaţii C.F.F. Gheorghe Mayer şi lăcătuşul de vagoane Gheorghe Jakab au întrebuinţat la ungerea osiilor ulei cu serie superioară, care nu corespundea pentru aceasta şi care costă 14 lei kilogramul, in loc de ulei mineral seria 111 care corespunde pentru acest scop şi costă numai 7 lei kg. Acest lucru a făcut ca mecanicii de locomotivă C.F.F. să nu poată aplica cu succes metoda sovietică Claudia Baranovscaia. A economisi materii prime şi materiale, combustibil şi energie electrică, a repartiza şi folosi just forţa de muncă, a folosi la maximum maşinile şi utilajul,a descoperi noi şi noi resurse interne, a organiza bine procesul de producţie, folosind din plin timpul de lucru, a face economii la cheltuielile de regie şi administrative, iată cîteva mijloace de realizare a economiilor. Organizaţiile de partid trebuie să ţină seama că succesele economice, trăinicia şi durata lor depind de succesele muncii politice. Membrii de partid trebuie să se afle în fruntea maselor, să mobilizeze pe fiecare om al muncii împotriva risipei materiilor prime, a combustibilului, a energiei electrice, a rechizitelor şi imprimatelor, pentru descoperirea concretă a rezervelor interne în fiecare întreprindere. Organizaţiile de bază şi conducerile administrative ale întreprinderilor trebuie să analizeze temeinic felul cum se desfăşoară munca în producţie, să ia măsuri politice şi organizatorice pentru dezvoltarea succeselor obţinute şi înlăturarea lipsurilor manifestate în conducerea luptei pentru economii. IR NUMĂRUL DE AZI: «*» Ţăranii muncitori din comuna Fărăgău pot şi trebuie să obţină recolte şi mai sporite (pag. 2-a). s-f Din experienţa fruntaşilor recoltei (pag. 2-a). i In luptă pentru un trai mai bun (pag. 3-a). I— Pentru noi succese în desfăşurarea concursului cultural (pag. 3-a). f— Noua reducere de prețuri din U.R.S.S. (pag. 4-a). — Comunicat cu privire la sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii (pag. 4-a). Toate forţele pentru succesul muncilor agricole S.M.T.-ul din Reghin fruntaş în muncile agricole de primăvară Mecanizatorii din Reghin au pornit în campania însămînţărilor din primăvara acestui an cu un elan deosebit, chemînd la întrecere socialistă toate staţiunile de maşini şi tractoare din Regiunea Autonomă Maghiară, pentru terminarea la timp şi în bune condiţiuni a muncilor agricole. Tractoristul Dănilă Frenţ, din brigada V-a de tractoare, lucrînd în comuna Ruşii-Munţi, a executat lucrări de bună calitate, depăşindu-şi totodată sarcinile de plan din campania de primăvară cu 30 la sută. Tractoristul Ioan Boaru, lucrînd pe tarlalele întovărăşirii agricole din Dedrad, pînă la 28 martie 1954 şi-a depăşit sarcinile de plan din campania însămînţărilor de primăvară cu 27 la sută. Frumoase rezultate au obţinut şi tractoriştii Emil Suciu, Vasile Luca şi alţii. Fruntaşă pe Staţiune, pentru rezultatele înregistrate în muncile agricole de primăvară, este brigada II-a de tractoare, care lucrează la Dedrad. Pe întreaga Staţiune, planul muncilor agricole de primăvară a fost realizat pînă la data de 29 martie, în proporţie de 77 la sută. Astfel, S.M.T.-ul din Reghin a devenit fruntaş pe regiune, primind drapelul de Staţiune frutaşă în muncile agricole. Mecanizatorii din Reghin şi-au luat angajamentul ca pînă la 5 aprilie să realizeze planul muncilor agricole de primăvară în proporție de 100 la sută. MIRCEA MATASARU coresp. Sărbătoare la Ideciul de Sus In ziua de 28 martie 1954, colectiviştii din Ideciul de Sus, raionul Reghin, au sărbătorit primul lor succes în desfăşurarea campaniei însămînţărilor de primăvară. Comisia raională de întreceri, urmărind şi analizînd rezultatele obţinute de gospodăriile agricole colective din raionul Reghin, a înmînat în această zi colectiviștilor din Ideciul de Sus, drapelul de gospodărie fruntaşă în executarea muncilor agricole de primăvară. Pînă la această dată, membrii gospodăriei colective „Partizanul Păcii“ au însămînţat 75 la sută din totalul suprafeţei ce urma să fie însămînţată în primăvara acestui an. Ei au mai plantat şi 6 hectare de cartofi în cuiburi dispuse în patrat şi au pregătit terenul pentru însămînţarea porumbului în cuiburi dispuse în patrat. Colectiviştii din Ideciul de Sus au obţinut rezultate însemnate şi în celelalte munci. Toţi pomii din livada gospodăriei colective (peste 4.000 bucăţi) au fost curăţaţi, stropiţi şi văruiţi. Faţă de cei 40 m.p. răsadniţe din anul trecut, gospodăria colectivă a amenajat în primăvara acestui an încă 230 metri patraţi răsadniţe, care au şi fost însămânţate în întregime. Un mare rol şi sprijin în munca gospodăriei l-au avut tractoriştii Ioan Botezan şi Grigore Pop, de la S.M.T. din Reghin, care au executat lucrări de calitate bună şi la timp. Mulţi colectivişti ca Petre Şagău, membru de partid, Chirilă Dima, Pavel Precup, Vasile Ilieş, Mihai Pop, Gheorghe Schuster, Francisc Major II, Anica Pui, Nastasia Cîmpianu şi alţii, s-au evidenţiat prin munca conştiincioasă depusă în executarea muncilor agricole. La sărbătoarea colectiviştilor din Ideciul de Sus au participat şi delegaţii muncitorilor de la I.F.I.L. Reghin, precum şi echipa artistică a acestei întreprinderi, care cu acest prilej a prezentat în faţa colectiviştilor un bogat program artistic. Cu prilejul festivităţii de înmînare a drapelului de gospodărie colectivă fruntaşă pe raion, în gospodărie au fost primite 2 familii de ţărani muncitori. Totodată colectiviştii din Ideciul de Sus şi-au luat angajamentul de a menţine şi pe mai departe drapelul, terminînd primii pe raion muncile agricole de primăvară, iar în cinstea Zilei Internaţionale a celor ce muncesc, ei şi-au luat angajamentul ca prin muncă voluntară să contribuie la înfrumuseţarea comunei curăţind drumul pe o lungime de 1.200 metri şi să planteze circa 300 pomi fructiferi. PETRE PRECUP coresp. In curînd vor recolta primele produse legumicole Anul acesta, membrii gospodăriei agricole colective „Partizanul Roşu“ din Curteni (raionul Tg.-Mureş) s-au hotărît să cultive plante legumicole pe o suprafaţă de 12 hectare, pentru ca astfel să poată contribui la aprovizionarea tot mai bună a oamenilor muncii de la oraşe. In scopul obţinerii unei recolte sporite de legume şi zarzavaturi, colectiviştii au pregătit temeinic şi din timp grădina de legume, iar pe o suprafaţă de 5 hectare au introdus sistemul de irigaţii. O mare parte din suprafaţa de 12 hectare a şi fost insămînţată cu morcovi, pătrunjel, ceapă, arpagic, mazăre, salată, spanac şi alte legume. Multe din aceste plante au şi răsărit, urmînd ca în curînd colectiviştii din Curteni să dea pieţii primele cantităţi de ridichi, salată, spanac şi alte verdeţuri. In cultivarea dovleceilor şi a castraveţilor, colectiviştii din Curteni folosesc cubturile nutritive. Prin această metodă de cultivare, se obţine un spor de producţie însemnat, dat fiind faptul că la transplantarea din răsadniţe a plantelor cultivate în cubturi nutritive, ele nu stagnează în dezvoltarea lor din cauză că rădăcina plantei rămîne pe mai departe în acelaşi pămînt. In muncile legumicole s-au evidenţiat colectiviştii Ştefan Baki, Ludovic Szász, Ludovic Ballo şi alţii, care se ocupă cu multă dragoste şi pricepere de plante, ferindu-le de capriciile naturii. Colectiviştii din Sîntana de Mureş de asemeni, cultivă în acest an pe 8 hectare legume şi zarzavaturi. Şi aici au fost luate măsuri din timp, pentru a se asigura o producţie timpurie. Plantele însămînţate de colectiviştii din Sîntana de Mureş au răsărit frumos, şi sînt creiate posibilitățile ca "în prima jumătate a lunii aprilie ei să poată valorifica primele produse legumicole. In muncile,de amenajare a răsadnițelor precum și în celelalte munci legumicole s-au evidenţiat colectivistele Rozalia Bencze, Maria Szabadi și altele. ★ Tot mai multe materii prime industriei socialiste In unele raioane cultura vnului ocupă suprafeţe destul de însemnate. Hotărîrea Colsiliului de Miniştri şi a Comitetului Central al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare a plantelor tehnice, aromate, medicinale, şi a gogoşilor de mătasă, prin avantajele care le acordă dă un puternic stimulent extinderii acestei culturi. In raionul Sîngiorgiul de Pădure, tot mai mulţi ţărani muncitori, se conving de avantajele şi importanţa cultivării inului şi încheie contracte cu Topitoria de in din Ghindari. Astfel, membrii gospodăriei agricole colective din Rouă au contractat cultivarea inului pe o suprafaţă de 2 hectare. Multe contracte au fost încheiate cu ţăranii muncitori cu gospodării individuale. In comunele Trei-Sate, Eremitul, şi alte comune şi sate, marea majoritate a ţăranilor muncitori au încheiat contracte pentru cultivarea inului pe suprafeţe de cite 0,50—0,70 ha. Mulţi dintre ţăranii muncitori care au contractat cultivarea inului au şi însămînţat suprafeţele contractate. Astfel, Francisc Petre, din comuna Şiklod, a însămînţat deja inul pe o suprafaţă de 0,70 hectare. Iosif Török, Elek Raffai şi alţi ţărani muncitori din comuna Trei-Sate de asemeni au însămînţat suprafeţele contractate. Topitoria de in din Ghindari, cu toate că este o întreprindere nouă — în primul an de activitate deplină — a asigurat seminţele necesare, astfel, pînă la 22 martie, mai mult de 50 la sută din totalul suprafeţelor contractate au fost deja însămînţate. 4