Steaua Roşie, noiembrie 1954 (Anul 3, nr. 224-231)

1954-11-03 / nr. 224

Anul III. Nr. 224 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE­ PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE________­Miercuri, 3 noiembrie 1954 4 pagini 20 bani Planul de achiziţii trebuie îndeplinit întocmai in întărirea alianţei dintre cla­sa muncitoare şi ţărănimea muncitoare o importanţă deose­bită are dezvoltarea continuă a schimbului de mărfuri dintre o­­raş şi sat. Aceasta constituie însăşi temelia economică a a­­lianţei clasei muncitoare cu ţă­rănimea muncitoare. Cooperaţiei de aprovizionare şi desfacere îi revine rolul să or­ganizeze schimbul de mărfuri dintre oraş şi sat, contribuind la atragerea pe făgaşul socialis­mului a gospodăriilor mici şi mijlocii. Prin cooperaţie clasa muncitoare ajută ţărănimea muncitoare, punîndu-i la dispo­ziţie produse industriale, fără intermediari şi speculanţi, în condiţii avantajoase, In trimes­trul III a. c. de pildă, coo­perativele din regiunea noas­tră au dat ţărănimii muncitoare mărfuri industriale în valoare de 3.950.000 lei mai mare decît în perioada corespunzătoare a anu­lui trecut. De la Plenara lărgită din august 1953 a CC. al P.M.R. sortimentele produselor ce se desfac la sate au fost mult lăr­gite. In afară de uneltele pentru agricultură, îmbrăcăminte, încăl­ţăminte, vase şi alte produse, cooperativele pun la dispoziţia ţăranilor muncitori un număr în­semnat de biciclete, aparate de radio, patefoane, maşini de cu­sut şi alte produse, despre care în trecut ţăranii muncitori nici nu puteau visa. Pe de altă parte cooperaţiei­­ revine sarcina de a organiza achiziţionarea produselor agri­cole, pentru ca astfel clasa mun­citoare şi industria socialistă să se poată aproviziona de aseme­nea fără intermediari şi specu­lanţi, în condiţii avantajoase, iar statul să poată îngrădi elemen­tele capitaliste.In cursul trimes­trului III al acestui an coopera­ţia de aprovizionare şi desface­re din Regiunea Autonomă Ma­ghiară a înregistrat în activita­tea ei anumite succese. Astfel, în raionul Tg.-Secuiesc s-a reu­şit să se obţină o realizare a pla­nului global pe trimestrul III de 121 la sută. Cooperativele din raionul Tg.­­Mureş au realizat o depăşire a planului global de achiziţii de 7 la sută. Putem evidenţia o se­rie de cooperative din acest ra­ion, cum ar fi de pildă cea din Glodeni, care în trimestrul III şi-a realizat planul într-un pro­centaj de 154 la sută. Cooperati­va din comuna Ceuaş şi-a reali­zat planul global de achiziţii în proporţie de 116 la sută­ Exemplul acestor cooperative ar trebui să fie urmat şi de coope­rativele comunelor Mădăraş şi Gheorghe Doja, care nu şi-au realizat planul trimestrial decît în proporţie de 55,18 la sută, respectiv 88 la sută. La Mădă­raş, spre exemplu, situaţia nici nu poate fi alta atîta timp cît preşedintele cooperativei Ştefan Kádár, mai continuă să şi pe­treacă tot timpul lingă cana de vin din casa chiaburilor Iosif Salamon şi Francisc Vaida. Cu toate succesele înregistra­te în unele locuri din regiunea noastră, achiziţiile nu se desfă­şoară încă în ritmul dorit. Mai sînt şi acum uniuni raionale, ale căror conducători manifestă o atitudine condamnabilă de auto­­­liniştire faţă de defalcarea la , timp a planului de achiziţii. De ■ menţionat este cazul şefului ser-­­ viciului de planificare András Gyula, din Sîngeorgiu de Pădu­­­­re, care pînă la data de 28 oc­tombrie nici nu s-a gîndit mă­car să defalce planul pe coopera­tive, lăsînd ca acesta să stea li­niştit în sertarul biroului său. Din această cauză, aici s-a lu­crat haotic, planul de achiziţii a legumelor pînă la data de 30 oc­tombrie fiind realizat numai în proporţie de 32,3 la sută. In aceeaşi stare se află şi alte raioane, ca de pildă raio­nul Reghin, care pînă în prezent a obţinut o realizare a planului anual de achiziţii a cartofilor de numai 22,5 la sută, iar la achizi­ţionarea griului o realzare de 20,5 la sută. Raioanele Gheor­­gheni, Odorhei, Ciuc etc., n-au realizat nici măcar 50 la sută din planul anual de achiziţii. Această atitudine de indiferen­ţă,manifestată de către conduce­rile uniunilor raionale şi ale con­ducerilor cooperativelor, precum şi a unor comitete executive ale sfaturilor populare care ar tre­bui să acorde un ajutor perma­nent şi multilateral cooperaţiei, răspunzînd direct de realizarea planului ei,a provocat o rămînere în urmă în ce priveşte realizarea planului. Acestui fapt se dato­­reşte că la achiziţionarea griu­lui planul pe trimestrul III a fost realizat numai în proporţie de 44,5 la sută. Situaţia este a­­semănătoare şi la achiziţionarea porumbului şi cartofilor, planul global fiind realizat la aceste produse în proporţie de 10 res­pectiv 53,8 la sută. Spre a putea fi eliminate cît mai curînd lipsurile care mai persistă în domeniul achiziţiilor, ■trebuie să se facă o cotitură ho­­tărîtă. Cooperaţia trebuie să-şi ridice întreaga ei activitate eco­­nomico-organizatorică, financia­ră şi educativ-culturală la nive­lul sarcinilor actuale, cunoscînd că planul anual de achiziţii tre­buie îndeplinit pînă la 5 noiem­brie a.c. Ea are datoria să-şi completeze aparatul de achizi­tori cu elemente­ corespunzătoa­re, să-l educe şi să-l activizeze. In munca de achiziţie trebuiesc antrenaţi toţi salariaţii coopera­tivelor, fără a se lăsa această sarcină pe seama vice-preşedin­­ţilor însărcinaţi cu achiziţiile. Organele de partid trebuie să a­­corde o atenţie deosebită coope­rativelor, îndrumîndu-le activi­tatea în mod concret, analizînd munca ce se desfăşoară. In cadrul cooperativelor trebuie să se dez­volte critica de jos şi autocriti­ca, mijloace hotărîtoare pentru ridicarea nivelului activităţii cooperaţiei, pentru mobilizarea activă a maselor de cooperatori la îndeplinirea sarcinilor coope­raţiei. Sfaturile populare trebuie să sprijine în mod permanent, te­meinic şi multilateral coopera­ţia de aprovizionare şi desface­re. Ele trebuie să dea o atenţie deosebită problemelor pe care le ridică activitatea cooperaţiei, să sprijine cu seriozitate organele sale, în rezolvarea justă a pro­blemelor amintite, în îndeplini­rea sarcinilor ei economice, în întărirea legăturii ei cu masele. Noi rezultate în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noiembrie Aplicînd metoda benzii rulante Prin aplicarea metodei sovie­tice a benzii rulante, muncitorii Atelierelor principale de repa­raţii auto din Tg.-Mureş au ajuns la cea mai înaltă produc­ţie de pînă acum. Deşi faţă de anul trecut, planul de producţie este mai mare cu 60 la sută, în cursul lunii octombrie colecti­vul Atelierelor principale de re­paraţii auto a reuşit să-şi depă­şească planul lunar cu 10 la sută. In ultima lună productivita­tea muncii a crescut aici cu 6 la sută. Prin folosirea raţională a materiilor şi pieselor de schimb muncitorii au reuşit să realizeze în­ perioada dintre 15 septembrie şi 29 octombrie o economie în valoare de peste 72.000 de lei, întrecînd astfel angajamentul lor luat în cin­stea zilei de 7 Noiembrie cu 5.000 lei. Printre muncitorii care s-au clasat în fruntea întrecerii so­cialiste sunt strungarul Alexan­dru Soos care şi-a depăşit pre­vederile planului pe octombrie cu 96 la sută, mecanicul de mo­toare Vasile Aszalós cu o depă­şire de 85 la sută a sarcinilor de plan etc. Mecanicul Emeric Pécsi a confecţionat o frînă hidraulică pentru rodarea mo­toarelor autovehicolelor cu sarcină la banc, ceea ce a făcut posibilă înlocuirea rodării ma­şinilor pe şosea, evitîndu-se ast­fel uzarea cauciucurilor. In ace­laşi timp se economiseşte ben­zina folosită pentru rodaj, fiind utilizat în locul ei gazul-metan. Prin aplicarea acestei preţioase inovaţii se economisesc anual peste 210.000 de lei. Lăcătuşul Andrei Biró a mecanizat maca­raua manuală pentru ridicarea pieselor grele, prin adaptarea unui electromotor,­ productivita­tea muncii la această fază de lucru mărindu-se astfel cu 30 la sută. Prin folosirea deşeurilor muncitorii exploatariior fores­­iere de la Brețcu (raionul Tg.­­Secuiesc) întîmpină ziua de 7 Noiembrie dînd peste plan în­semnate cantităţi de material emnos. Factorii principali care­­ ajută să-şi îndeplinească cu ănste angajamentele luate sînt: organizarea mai bună a muncii şi ptinderea metodelor sovietice. Pînă la data de 29 octombrie muncitorii acestui IFET şi-au calizat planul de producţie pe cate sortimentele, obţinînd în acelaşi timp o depăşire a planu­­ui global de unu la sută, iar I planului producţiei de marfă cu 3 la sută. In acelaşi timp ei au fabricat din deşeuri peste prevederile planului z­i.uuu şm­drile, 2.000 cozi pentru mătur şi au strîns peste 3.000 kg. ră­şină de brad pe care ei o trimi fabricilor de chimicale, pentru a se extrage din ea terebentine şi sacîzul pentru fabricarea co­lofoniului. In focul întrecerii socialiste ce se desfăşoară in cinstei marii sărbători, s-a evidenţiat brigada de doborît lemne răşi­­noase în frunte cu Andrei Pasz­­ka, care şi-a depăşit prevederi­le planului pe luna octombrie cu 50 la sută. Brigada de cor­­hănit lemne de foc condusă de Iosif Lengyel realizează zilnic cel puțin cite două norme. IN NUMĂRUL DE AZI. Festivalul filmului-spectacol sovietic (pag. 2-a). Expoziţia anuală de arte plastice (pag. 2-a). Cu privire la dezvoltarea pomiculturii şi viticulturii (pag. 3-a). Unificarea paşnică a Coreei este scopul principal al programului gu­vernului R.P.D. Coreene (pag. 4-a). Note și comentarii externe. Samavolnicia rasială în S.U.A. (pag. 4-a). Progrese în fabricarea hîrtiei fotografice Cu colaborarea colectivului A­­telierului central mecanic al combinatului de industrie loca­lă „Lázár Ödön“ din Tg.-Mu­­reş, tehnicienii Emeric Horváth şi Attila Horváth au reuşit să construiască maşinile şi utila­jele speciale necesare pentru fa­bricarea hîrtiei fotografice, utili­­zînd în acest scop pe o scară lar­gă resursele locale. Pentru pri­ma oară în ţara noastră s a reu­şit să se producă astfel diferite sortimente de hîrtii fotografice ca: hîrtie mată şi semi-mată, hîr­­tie seizmografică şi cardiografi­­că, etc. Studiind mai departe po­sibilitatea lărgirii sortimentelor, cu începere de la 1 octombrie co­lectivul fabricii de hîrtie fotogra­fică a reuşit să introducă produ­cerea hîrtiei fotografice lucioase, acoperindu-se necesităţile între­gii tari din acest produs impor­tant, în proporţie de cel puţin 25 la sută. In acelaşi timp, în celelalte u­­nităţi ale Combinatului de indus­trie locală din Tg-Mureş se des­făşoară pe larg bătălia pentru lărgirea necontenită a sortimen­telor. Antrenaţi în întrecerea so­cialistă în cinstea zilei de 7 No­iembrie, muncitorii combinatu­lui au produs în perioada dintre 15 septembrie — 20 octombrie peste prevederile planului 49 plapume, 900 costume pentru co­ini, 247 metri pînză doc, 1.560 metri elastic, 83 basmale, 750 metri stofă pentru mobilă, cît­ şi mari cantităţi de alte articole de arg cosmum. Să dăm zor muncilor agricole de toamnă In ultimele zile s-a înregistrat o oarecare intensificare a rit­mului muncilor agricole, pe în­treaga regiune realizîndu-se pî­nă la data de 30 octombrie 71,6 la sută din planul arături­lor pentru însămînţările de toamnă şi 64,6 la sută din pla­nul însămînţărilor de toamnă. Un ritm mai intens, în executa­rea însămînţărilor de toamnă, în perioada 25—30 octombrie s-a înregistrat în raionul Ciuc, unde în aceste zile s-au execu­tat 16 la sută din planul însă­­mînţărilor de toamnă, (în total 76,9 la sută). Cu această re­a­li -zare raionul Ciuti­­c­a­nim­al in primul loc pe regiune in execu­tarea însămînţărilor de toamnă, întrecînd raioanele Sîngeorgiu de Pădure şi Odorhei care au executat 76,2 respectiv 74,1 la sută din­­planul însămînţărilor de toamnă. Arăturile adînci de toamnă pentru însămînţările de primă­vară sînt avansate în raioanele Odorhei şi Ciuc, unde s-au rea­lizat 71,6 respectiv 70,5 la sută din totalul suprafeţelor desti­nate însămînţărilor de primă­vară. Rămase în urmă în executa­rea muncilor agricole de toam­n­ă\ (• îm­ f r- P i A p M a 1 A I» H r\ t* rrh a ti l Sf.­Gheorghe, Reghin şi Topliţa. Aici nu s-au folosit din plin po­sibilităţile existente. In raionul Reghin de pildă, în intervalul de la 25 la 30 octombrie pro­centajul executării însămînţă­­rilor de toamnă abia s-a ridi­cat cu 7 la sută. De altfel rit­mul în care se desfăşoară în­­săminţările de toamnă în acest raion este foarte lent. Aceasta dovedeşte că în acest raion nu sînt mobilizate toate forţele, că în acest raion muncile agricole de toamnă se desfăşoară mai mult la voia întîmplării. Nu este de loc mulţumitor nici ritmul în care se desfăşoară muncile a­­gricole de toamnă în raionul Sîngeorgiu de Pădure. Ajunşi în foc de frunte la 25 octombrie prin realizarea planului de în­­sămînţări în proporţie de 74,4 la sută, conducătorii acestui raion (preşedintele comitetului executiv al sfatului popular ra­ional tov. Ioan Benedek) s-au culcat pe laurii victoriei obţi­nute, în 5 zile de plină campanie abia s-au realizat în acest raion 2 la sută din planul însămînţă­­rilor de toamnă. Aceeaşi este situaţia şi la arăturile adînci pentru însămînţările de primă­vară. Trebuiesc luate grabnice mă­suri pentru intensificarea ritmu­lui însămînţărilor de toamnă. Oameni ai muncii de pe ogoa­re! Insămînţînd la timp asigu­raţi sporirea simţitoare a pro­ducţiei agricole, care este în interesul întregului popor mun­citor.

Next