Steaua Roşie, noiembrie 1954 (Anul 3, nr. 224-231)

1954-11-03 / nr. 224

2 In ultimul timp, pe ecranele din tara noastră rulează din ce în ce mai multe filme-spectacol, mult admirate de publicul spec­­tator.Cinematografia are prilejul de a dezvălui prin acest fel de filme momentele cele mai grăi­toare dintr-o piesă de teatru, o­­peră, balet, sau oricare altă ma­nifestare artistică. Jocul actori­lor este dezvăluit îndeaproape, iar măiestria interpretării este scoasă în evidență prin filmarea scenei din unghiul cel mai potri­vit­ Filme ca: „Maeștrii baletu­lui rus“, „Umbre", „Primăvara la Moscova", „Vassa Jeleznova“ se bucură de un mare succes în rîndurile oamenilor muncii. Cu prilejul festivalului filmului spectacol, ce se va desfăşura la cinematograful „Progresul“ din Tg.-Mureş, în cadrul „Lunii Prie­teniei Româno-Sovietice“ între zilele de 4—10 noiembrie, vor fi prezentate cele mai iubite filme spectacol, prin intermediul căro­ra vom putea cunoaşte gradul înalt la care se găseşte arta so­vietică, multilateralitatea talen­tului actorilor, precum şi montă­rile îndrăzneţe, pline de farmec. In ziua de 4 noiembrie va ru­la filmul „Maeştrii baletului rus“, o neîntrecută realizare a studiourilor sovietice. Filmul în­cepe cu cunoscutul balet „Lacul lebedelor“ al lui Ceaikovski. Işi dau concursul cei mai renumiţi artişti din Uniunea Sovietică, a căror faimă a trecut de mult ho­tarele patriei.In rolul lebedei al­be (Odetta) apare vestita Gali­na LMianova, artistă a poporului din U.R.S.S. care încîntă şi cuce­reşte spectatorii prin graţia, ele­ganţa şi plasticitatea mişcări­lor; rolul lebedei negre (Odillia) este interpretat de Dudinskaia, iar al prinţului de K. Sergheev. Este reuşit redată atmosfera cal­dă de poezie şi romantism, în sugerarea căreia în afară de in­terpretare şi muzică, a contribuit în mare măsură şi tonalitatea coloritului decorurilor. Al doilea balet este „Fîntîna din Bacciserai“ din care s-au re­dat fragmentele cele mai semni­ficative. In interpretarea Galinei Ulianova (Maria), Maia Pliseţ­­caia (Zarema), poemul lui Puş­­kin a prins viaţă, fiind minunat expus pe ecran. Dansurile vor­besc- Din ele izvoreşte cînd du­rerea şi deznădejdea, cînd dra­gostea şi pasiunea- Mişcările sînt unduioase şi suave, sau tu­multoase şi pline de vitalitate. In partea a 3-a a filmului sunt redate fragmente din baletul lui Asafiev: „Flăcările Parisului“, un epizod din revoluţia franceză din 1789. Sunt prezentate scene de masă extrem de vii, arătîndu­­se acţiunea mulţimii în această luptă pentru cucerirea de liber­tăţi. Ufi alt film care va fi prezen­tat în cadrul festivalului filmu­lui spectacol, este „Umbre“,­­ o realizare a studioului „Len­­film“ după piesa cu acelaşi titlu a lui Saltîcov-Scedrin. Marele Scedrin loveşte cu cea mai ascu­ţită satiră în funcţionărimea lip­sită de sentimente umane, mes­chină şi imorală a Rusiei ţaris­te. Este admirabil prins tipul funcţionarului lipsit de scrupule, servil şi carierist, în persoana lui Klaverov. Acesta, pentru a se menţine în graţiile cneazului Ta­rakanov, nu ezită de a-şi bate joc de Bobîrev, fostul său coleg de şcoală, acum umil funcţionar aspirant şi el la o „situaţie înal­tă“. „Lumea umbrelor", această atmosferă coruptă în care se bă­lăceau bărbaţi carierişti şi vi­olaţi, femei uşuratice, infidele şi blazate, printr-o extraordinară forţă satirică este condamnată la prăbuşire-Marele Maxim Gorki, con­damnă şi el burghezia Rusiei ţa­riste în piesa „Vassa Jelezno­va“, a cărei acţiune se petrece în anii premergători Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie. Vassa Jeleznova şi-a irosit via­ţa punîndu-o în slujba unei clase pe care o aşteaptă pieirea. Cău­­tînd să-şi justifice viaţa, afirmă că toţi oamenii sînt netrebnici, că întîlneşti „peste tot numai şperţari, suflete vîndute“ Ea e convinsă că este mai bună decît restul oamenilor, pentru că şi-a închinat viaţa copiilor ei, neezi­­tînd să jefuiască şi să ucidă în acest scop. Intre Rachel, o tînă­­ră revoluţionară, şi Vassa Jelez­nova are loc o puternică dispu­tă: una e reprezentanta clasei căreia îi aparţine viitorul iar cealaltă a clasei sortite prăbuşi­rii. Filmul „Barbarii“ redă un as­pect din timpul regimului auto­crat ţarist. Tot în cadrul festiva­lului filmului-spectacol sovietic vor mai fi prezentate filmele: „Nunta cu zestre“, „Primăvara la Moscova“, şi „Duşmanii". Festivalul filmului-spectacol sovietic STEAUA ROȘIE EXPOZIŢIA ANUALĂ DE ARTE PLASTICE Expoziţia anuală regională de arte plastice din Tg.-Mureş des­chisă recent, cuprinde numeroa­se picturi şi mai ales sculpturi reuşit executate. Majoritatea ce­lor peste 70 opere de artă expuse, sunt rodul dragostei şi perseverenţei cu care artiştii ti­neri şi vîrstnici au ştiut să îm­pletească talentul cu imaginaţia lor creatoare. In sala expoziţiei, în faţă, pe un soclu, o sculptură în ipsos. ..Răsculaţii lui Doja" de Ştefan Csorvássty, Laureat al Premiu­lui de Stat, distins cu Medalia de aur a Consiliului Mondial al Păcii. Sculptura reprezintă doi ţărani cu topoare la brîu, cu ghioage în pumnii lor încleştaţi. Unul dintre ei are pieptul dez­golit. Vinele gîtului umflate şi faţa, exprimă ura care-i stăpî­­neşte, ură adunată în zeci şi zeci de ani de împilare feudală. Expresia ochilor, a figurilor, sînt redate cu atîta măiestrie incit oamenii par vii. întreaga lor ţinută oglindeşte hotă­­rîrea dîrzâ a acelora care în 1514 s-au ridicat să zdrobească lanţurile încătuşării. Alături de această sculptură a forţei, hotărîrii şi dîrzeniei, stau sculpturile în ipsos ale lui Martin Izsák: „Copil cioplind" şi * ,,Fetiţa cu vioara" ambele exprimînd graţia şi gingăşia ca­racteristice tineretului fericit din patria noastră. Sculptorului Ştefan Csorvássy, îi mai aparţin: „Primăvara la stînă" şi „Copii jucîndu-se cu bulgări de zăpadă". Privind aceste două opere rămîi impre­sionat de execuţia ireproşabilă, plină de migală. Feţele celor doi copii („Copii jucîndu-se cu bul­gări de zăpadă") şi ale cioba­nului şi ciobăniţei (din ,,Primă­vara la stînă") sînt zîmbitoare, pline de încredere în viaţă, pline de optimism. Sculpturile „23 August”, „Portretul sculptorului Ştefan Csorvássy", ,,Rezistenţa munci­torilor francezi" şi „Minerul", aparţinînd lui Béla Kulcsár, sînt lucrări valoroase executate cu un real talent. Demne de remar­cat sînt şi sculpturile: ,,Rodica" şi ,,Nepotul povesteşte" ale lui Béla Kulcsár junior. O mare parte a operelor ex­puse la această expoziţie o con­stituie picturile în ulei sau acuarelă ale artiştilor plastici. Un bunic şi o nepoţică, aşe­zaţi în faţa aparatului de radio, învîrt butonul; un zîmbet şă­galnic, luminează feţele lor. Poate ascultă o emisiune plă­cută. Cu multă naturaleţă este prins acest moment de către Gavril Piskolti în pictura în ulei „Lîngă aparatul de radio". In „Peisaj din Brîncoveneşti" de acelaşi pictor, este redat un fru­mos colţ din natură, unda lim­pede a unei ape, în care se oglindesc copacii de pe mal. In­teresante şi plăcute sînt şi ta­blourile: „Pe malul Mureşului", pictură în ulei de Ştefan Incze, „Trandafiri" acuarelă de Pal Nagy, şi „Şcolăriţa" de Andrei Bordy, toate executate într-o ar­monioasă îmbinare de culori. Trecînd in revistă tablourile expuse, observăm însă că unii dintre pictorii care au prezentat lucrări la această expoziţie, nu au acordat o suficientă atenţie tematicii. Se pare că există pre­dilecţie din partea acestora pen­tru peisagii, portrete, etc. E sur­prinzător faptul că pictori ca Ştefan Barabás şi Andrei Bordy, laureaţi ai Premiului de stat, sau ca Gavril Piskolti nu au prezentat la expoziţie compozi­ţii mari, aşa cum ne-au obişnuit. Din tablourile expuse lipseşte viaţa clocotitoare a zilelor noas­tre, trăsăturile omului nou, tipi­cul. In picturile lui Etelka Pa­taki, omul, viaţa, tipicul, sînt inexistente. Aceeaşi remarcă este valabilă şi pentru tabloul siropos ,,Grădinărie", de Robert Nyilka. O parte din răspundere o poartă Filiala uniunii artiştilor plastici din Tg.-Mureş, ea fiind aceea care ar fi putut da picto­rilor la timp un preţios sprijin în munca de creaţie. Pe de altă parte colectivul secţiunii cultu­rale a sfatului popular regional se mărgineşte numai la proble­mele organizatorice, dezintere­­sindu-se cu desăvîrşire de con­ţinutul activităţii artiştilor plas­tici. Clădire nouă pentru şcoală încă în anul 1952 ţăranii mun­citori din satul Pădureni (raio­nul Tg.-Mureş) au hotărît să con­struiască o clădire nouă pentru şcoală. In acest scop au fost con­fecţionate şi arse 50.000 buc. că­rămizi de mînă. Văzînd că hotă­­rîrea lor prinde viaţă, cetăţenii au votat prin autoimpunere su­me frumoase pe care le-au şi achitat. Pentru conducerea lu­crărilor ei au ales un comitet ce­tăţenesc care îşi duce cu cinste la îndeplinire sarcinile. Cu spri­jinul organizaţiei de baza şi al comitetului executiv al sfatului popular, comitetul de conducere a lucrărilor a reuşit să mobilize­ze un număr însemnat de cetă­ţeni la muncă voluntară, un nu­măr mare dintre ei venind cu atelajele. S-au evidenţiat prin munca lor însufleţită ţăranii muncitori Dominic Nagy, Ştefan Biró, Csí­ki Tamás, Árpád Csató, Ludovic Székely, Dominic Jánosi, Szabó Tamás şi alţii. IOSIF HUSZÁR coresp. 3 noiembrie 1954. Toată atenţia treierişului trifoiului şi lucernei de sămînţă auitivarea plantelor legumi­noase de nutreţ are o importan­ţă deosebită pentru economia­­ noastră naţională. Pe lîngă fi­nul de calitate superioară pe ca­­re-l produc, leguminoasele con­tribuie la îmbogăţirea structurii solului în azot şi lasă terenul cu­răţat de buruieni­ Sămînţa pro­dusă de trifoi şi lucerna este foarte necesară în scopul extin­derii culturii acestor plante, ca­re ocupă un loc de frunte în ba­za furajeră. In regiunea noastră, trifoiul şi lucerna sînt cultivate pe su­prafeţe întinse. Recoltatul lor s-a terminat de mult. In unele comune, comitetele executive ale sfaturilor populare s-au preocu­pat îndeaproape de transportul şi treieratul trifoleenelor. In comuna Gorneşti, de pildă, comitetul executiv al sfatului­­ popular comunal a împărţit co­­­­muna pe sectoare, de care răs- J punde cîte un deputat. Pentru a­­ se evita aglomerarea ariei, ţăra­nii muncitori sînt anunţaţi să vină la treer de către responsa­bilul de sector cu o zi înainte. In ziua treierişului producătorii, îşi achită cota cuvenită statului, şi-şi transportă acasă seminţele, pleava şi fînul rezultat. Cei mai­­ buni mobilizatori în această ac­ţiune s-au dovedit a fi deputaţii Ludovic Berekméri şi Mihai Ré­ti. Ei sînt printre primii care au terminat treieratul­ Exemplul lor este urmat de ceilalţi ţărani muncitori. In comuna întreagă, treieratul lucernei şi trifoiului­­ de sămînţa s-a executat în pro­porţie de 99 la sută, obţinîndu­­se o producţie de 180 kg. semin­­­ţe de trifoi sau lucerna la hec­­­tar. Nu peste tot însă, munca a fost bine organizată. In comune­­­­le Mădăraş, Săbed şi Iara de­­ Mureş (raionul Tg.-Mureş) deşi­­ există batoze, treieratul încă nu­­ s-a început, iar comitetele execu­­­­tive ale sfaturilor populare sînt­­ pasive, nu au luat nici o măsură­­ de îndreptare. In comuna Dedrad (raionul Reghin) trifoiul şi lucerna de­­ sămînţa sînt transportate de­­ mult pe arie. Din cauză că ţăra­­­nii muncitori nu au fost îndru­­­­maţi de nimeni cum să şi aşeze­­ clăile de trifoi şi lucernă,ele sînt ■ aşezate într-un şir continuu. A­­­­pa provenită din ploile căzute în ultimele săptămîni, din cauza , depozitării proaste, nu s-a scurs,­­ provocînd mari pagube trifoiu­lui şi lucernei. In majoritatea co­munelor din raionul Reghin, si­tuaţia este asemănătoare. Dacă treieratul trifoiului şi lucernei s-ar fi început după ce s-a ter­minat treieratul cerealelor, si­tuaţia ar fi cu totul alta. Pentru ca treieratul trifoiului şi lucernei să se termine cît mai , repede, comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria­­ să organizeze treierișul trifolee­­i­nelor. Deplasarea batozelor, cît ■ și realizarea ritmului zilnic de­­ treier, trebuie să constituie o preocupare de seamă a comite­telor executive ale sfaturilor , populare. Buna organizare a treierişului trifoleenelor va asi­gura obţinerea fondului de se­minţe necesar extinderii cultu­rilor de trifoi şi lucerna. Activitatea staţiunilor de montă comunale trebuie îmbunătăţită Legea privitoare la măsurile pentru dezvoltarea creşterii ani­malelor în anii 1954—1956 crea­­ză condiţiile necesare pentru dezvoltarea rapidă a creşterii a­­nimalelor şi producţiei animale, care să asigure o îmbunătăţire simţitoare a aprovizionării popu­laţiei muncitoare de la oraşe şi sate cu produse alimentare şi a industriei alimentare cu materii prime de origină animală, înmulţirea numărului de ani­male şi mărirea productivităţii lor constituie azi o sarcină de frunte a oamenilor muncii din a­­gricultură. Un rol important în îndeplinirea acestei sarcini îl au staţiunile de montă comunale­ In staţiunea de montă din Pete­­lea (raionul Reghin) de exem­plu, cei 5 tauri de rasă Siemen­­thal sînt bine îngrijiţi; în ali­mentaţia lor intră în afară de nutreţurile fibroase şi furaje con­centrate, îngrijitorul Ioan Ciur­­cui îşi dă tot interesul ca cei 5 tauri să primească tainurile la ora prevăzută în programul sta­ţiunii, care este afişat pe unul din pereţii grajdului. In grajd este o perfectă stare de curăţe­nie. Lîngă grajd, se găseşte un padoc spaţios unde taurii se pot plimba în voie. In afară de a­­cestea, taurii mai sînt plimbaţi şi de către îngrijitor, aşa cum este prevăzut în program. Nu­treţurile care s-au cultivat pe lo­tul zootehnic s-au recoltat de harnicii ţărani muncitori din a­­­­ceastă comună şi au fost depozi- t tate în cele mai bune condiţiuni, aşa că pentru iarnă sînt asigu­rate furajele necesare pentru tauri. Pentru fiecare taur este un registru de montă, evidenţa ţinîndu-se regulat. Nu acelaşi lucru se poate spu­ne însă despre staţiunea de montă din satul Gledin, comuna Monor (raionul Topliţa) unde cei 5 reproducători seamănă mai de­grabă cu nişte boi de muncă, neîngrijiţi. Din raţia de hrană a acestor tauri cu începere din lu­na februarie lipseşte ovăzul din cauză că Gheorghe Gliga, fostul preşedinte al sfatului popular comunal şi-a însuşit produsele cultivate pe lotul zootehnic­­îngrijitorul Echim Omolea ne­glijează complet întreţinerea taurilor. In grajd este o murdă­rie nemaipomenită, bălegarul de sub tauri fiind scos o singură dată la zi. Registru de evidenţă a montelor nu există. La fel, nici pomeneală nu este de un pro­gram de lucru. In asemenea condiţiuni monta a cca. 520 vaci din satul Gledin şi îmbunătăţi­rea rasei, nu este de loc asigu­rată. Această stare de lucruri se datoreşte nepăsării de care dă dovadă secţia zootehnică a sfa­tului popular raional Topliţa în frunte cu inginerul Petre Gabro­­veanu şi medicul de circum­scripţie Titus Spermezan, care nu controlează activitatea aces­tei staţiuni. Comitetele executive ale sfa­turilor populare raionale îm­preună cu organele zootehnice şi veterinare au sarcina să exer­cite un control şi îndrumare mai riguroasă şi sistematică pentru lichidarea cît mai grabnică a lip­surilor ce persistă la unele sta­țiuni de montă comunale.

Next