Steaua Roşie, noiembrie 1954 (Anul 3, nr. 224-231)
1954-11-03 / nr. 224
2 In ultimul timp, pe ecranele din tara noastră rulează din ce în ce mai multe filme-spectacol, mult admirate de publicul spectator.Cinematografia are prilejul de a dezvălui prin acest fel de filme momentele cele mai grăitoare dintr-o piesă de teatru, operă, balet, sau oricare altă manifestare artistică. Jocul actorilor este dezvăluit îndeaproape, iar măiestria interpretării este scoasă în evidență prin filmarea scenei din unghiul cel mai potrivit Filme ca: „Maeștrii baletului rus“, „Umbre", „Primăvara la Moscova", „Vassa Jeleznova“ se bucură de un mare succes în rîndurile oamenilor muncii. Cu prilejul festivalului filmului spectacol, ce se va desfăşura la cinematograful „Progresul“ din Tg.-Mureş, în cadrul „Lunii Prieteniei Româno-Sovietice“ între zilele de 4—10 noiembrie, vor fi prezentate cele mai iubite filme spectacol, prin intermediul cărora vom putea cunoaşte gradul înalt la care se găseşte arta sovietică, multilateralitatea talentului actorilor, precum şi montările îndrăzneţe, pline de farmec. In ziua de 4 noiembrie va rula filmul „Maeştrii baletului rus“, o neîntrecută realizare a studiourilor sovietice. Filmul începe cu cunoscutul balet „Lacul lebedelor“ al lui Ceaikovski. Işi dau concursul cei mai renumiţi artişti din Uniunea Sovietică, a căror faimă a trecut de mult hotarele patriei.In rolul lebedei albe (Odetta) apare vestita Galina LMianova, artistă a poporului din U.R.S.S. care încîntă şi cucereşte spectatorii prin graţia, eleganţa şi plasticitatea mişcărilor; rolul lebedei negre (Odillia) este interpretat de Dudinskaia, iar al prinţului de K. Sergheev. Este reuşit redată atmosfera caldă de poezie şi romantism, în sugerarea căreia în afară de interpretare şi muzică, a contribuit în mare măsură şi tonalitatea coloritului decorurilor. Al doilea balet este „Fîntîna din Bacciserai“ din care s-au redat fragmentele cele mai semnificative. In interpretarea Galinei Ulianova (Maria), Maia Pliseţcaia (Zarema), poemul lui Puşkin a prins viaţă, fiind minunat expus pe ecran. Dansurile vorbesc- Din ele izvoreşte cînd durerea şi deznădejdea, cînd dragostea şi pasiunea- Mişcările sînt unduioase şi suave, sau tumultoase şi pline de vitalitate. In partea a 3-a a filmului sunt redate fragmente din baletul lui Asafiev: „Flăcările Parisului“, un epizod din revoluţia franceză din 1789. Sunt prezentate scene de masă extrem de vii, arătînduse acţiunea mulţimii în această luptă pentru cucerirea de libertăţi. Ufi alt film care va fi prezentat în cadrul festivalului filmului spectacol, este „Umbre“, o realizare a studioului „Lenfilm“ după piesa cu acelaşi titlu a lui Saltîcov-Scedrin. Marele Scedrin loveşte cu cea mai ascuţită satiră în funcţionărimea lipsită de sentimente umane, meschină şi imorală a Rusiei ţariste. Este admirabil prins tipul funcţionarului lipsit de scrupule, servil şi carierist, în persoana lui Klaverov. Acesta, pentru a se menţine în graţiile cneazului Tarakanov, nu ezită de a-şi bate joc de Bobîrev, fostul său coleg de şcoală, acum umil funcţionar aspirant şi el la o „situaţie înaltă“. „Lumea umbrelor", această atmosferă coruptă în care se bălăceau bărbaţi carierişti şi violaţi, femei uşuratice, infidele şi blazate, printr-o extraordinară forţă satirică este condamnată la prăbuşire-Marele Maxim Gorki, condamnă şi el burghezia Rusiei ţariste în piesa „Vassa Jeleznova“, a cărei acţiune se petrece în anii premergători Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Vassa Jeleznova şi-a irosit viaţa punîndu-o în slujba unei clase pe care o aşteaptă pieirea. Căutînd să-şi justifice viaţa, afirmă că toţi oamenii sînt netrebnici, că întîlneşti „peste tot numai şperţari, suflete vîndute“ Ea e convinsă că este mai bună decît restul oamenilor, pentru că şi-a închinat viaţa copiilor ei, neezitînd să jefuiască şi să ucidă în acest scop. Intre Rachel, o tînără revoluţionară, şi Vassa Jeleznova are loc o puternică dispută: una e reprezentanta clasei căreia îi aparţine viitorul iar cealaltă a clasei sortite prăbuşirii. Filmul „Barbarii“ redă un aspect din timpul regimului autocrat ţarist. Tot în cadrul festivalului filmului-spectacol sovietic vor mai fi prezentate filmele: „Nunta cu zestre“, „Primăvara la Moscova“, şi „Duşmanii". Festivalul filmului-spectacol sovietic STEAUA ROȘIE EXPOZIŢIA ANUALĂ DE ARTE PLASTICE Expoziţia anuală regională de arte plastice din Tg.-Mureş deschisă recent, cuprinde numeroase picturi şi mai ales sculpturi reuşit executate. Majoritatea celor peste 70 opere de artă expuse, sunt rodul dragostei şi perseverenţei cu care artiştii tineri şi vîrstnici au ştiut să împletească talentul cu imaginaţia lor creatoare. In sala expoziţiei, în faţă, pe un soclu, o sculptură în ipsos. ..Răsculaţii lui Doja" de Ştefan Csorvássty, Laureat al Premiului de Stat, distins cu Medalia de aur a Consiliului Mondial al Păcii. Sculptura reprezintă doi ţărani cu topoare la brîu, cu ghioage în pumnii lor încleştaţi. Unul dintre ei are pieptul dezgolit. Vinele gîtului umflate şi faţa, exprimă ura care-i stăpîneşte, ură adunată în zeci şi zeci de ani de împilare feudală. Expresia ochilor, a figurilor, sînt redate cu atîta măiestrie incit oamenii par vii. întreaga lor ţinută oglindeşte hotărîrea dîrzâ a acelora care în 1514 s-au ridicat să zdrobească lanţurile încătuşării. Alături de această sculptură a forţei, hotărîrii şi dîrzeniei, stau sculpturile în ipsos ale lui Martin Izsák: „Copil cioplind" şi * ,,Fetiţa cu vioara" ambele exprimînd graţia şi gingăşia caracteristice tineretului fericit din patria noastră. Sculptorului Ştefan Csorvássy, îi mai aparţin: „Primăvara la stînă" şi „Copii jucîndu-se cu bulgări de zăpadă". Privind aceste două opere rămîi impresionat de execuţia ireproşabilă, plină de migală. Feţele celor doi copii („Copii jucîndu-se cu bulgări de zăpadă") şi ale ciobanului şi ciobăniţei (din ,,Primăvara la stînă") sînt zîmbitoare, pline de încredere în viaţă, pline de optimism. Sculpturile „23 August”, „Portretul sculptorului Ştefan Csorvássy", ,,Rezistenţa muncitorilor francezi" şi „Minerul", aparţinînd lui Béla Kulcsár, sînt lucrări valoroase executate cu un real talent. Demne de remarcat sînt şi sculpturile: ,,Rodica" şi ,,Nepotul povesteşte" ale lui Béla Kulcsár junior. O mare parte a operelor expuse la această expoziţie o constituie picturile în ulei sau acuarelă ale artiştilor plastici. Un bunic şi o nepoţică, aşezaţi în faţa aparatului de radio, învîrt butonul; un zîmbet şăgalnic, luminează feţele lor. Poate ascultă o emisiune plăcută. Cu multă naturaleţă este prins acest moment de către Gavril Piskolti în pictura în ulei „Lîngă aparatul de radio". In „Peisaj din Brîncoveneşti" de acelaşi pictor, este redat un frumos colţ din natură, unda limpede a unei ape, în care se oglindesc copacii de pe mal. Interesante şi plăcute sînt şi tablourile: „Pe malul Mureşului", pictură în ulei de Ştefan Incze, „Trandafiri" acuarelă de Pal Nagy, şi „Şcolăriţa" de Andrei Bordy, toate executate într-o armonioasă îmbinare de culori. Trecînd in revistă tablourile expuse, observăm însă că unii dintre pictorii care au prezentat lucrări la această expoziţie, nu au acordat o suficientă atenţie tematicii. Se pare că există predilecţie din partea acestora pentru peisagii, portrete, etc. E surprinzător faptul că pictori ca Ştefan Barabás şi Andrei Bordy, laureaţi ai Premiului de stat, sau ca Gavril Piskolti nu au prezentat la expoziţie compoziţii mari, aşa cum ne-au obişnuit. Din tablourile expuse lipseşte viaţa clocotitoare a zilelor noastre, trăsăturile omului nou, tipicul. In picturile lui Etelka Pataki, omul, viaţa, tipicul, sînt inexistente. Aceeaşi remarcă este valabilă şi pentru tabloul siropos ,,Grădinărie", de Robert Nyilka. O parte din răspundere o poartă Filiala uniunii artiştilor plastici din Tg.-Mureş, ea fiind aceea care ar fi putut da pictorilor la timp un preţios sprijin în munca de creaţie. Pe de altă parte colectivul secţiunii culturale a sfatului popular regional se mărgineşte numai la problemele organizatorice, dezinteresindu-se cu desăvîrşire de conţinutul activităţii artiştilor plastici. Clădire nouă pentru şcoală încă în anul 1952 ţăranii muncitori din satul Pădureni (raionul Tg.-Mureş) au hotărît să construiască o clădire nouă pentru şcoală. In acest scop au fost confecţionate şi arse 50.000 buc. cărămizi de mînă. Văzînd că hotărîrea lor prinde viaţă, cetăţenii au votat prin autoimpunere sume frumoase pe care le-au şi achitat. Pentru conducerea lucrărilor ei au ales un comitet cetăţenesc care îşi duce cu cinste la îndeplinire sarcinile. Cu sprijinul organizaţiei de baza şi al comitetului executiv al sfatului popular, comitetul de conducere a lucrărilor a reuşit să mobilizeze un număr însemnat de cetăţeni la muncă voluntară, un număr mare dintre ei venind cu atelajele. S-au evidenţiat prin munca lor însufleţită ţăranii muncitori Dominic Nagy, Ştefan Biró, Csíki Tamás, Árpád Csató, Ludovic Székely, Dominic Jánosi, Szabó Tamás şi alţii. IOSIF HUSZÁR coresp. 3 noiembrie 1954. Toată atenţia treierişului trifoiului şi lucernei de sămînţă auitivarea plantelor leguminoase de nutreţ are o importanţă deosebită pentru economia noastră naţională. Pe lîngă finul de calitate superioară pe care-l produc, leguminoasele contribuie la îmbogăţirea structurii solului în azot şi lasă terenul curăţat de buruieni Sămînţa produsă de trifoi şi lucerna este foarte necesară în scopul extinderii culturii acestor plante, care ocupă un loc de frunte în baza furajeră. In regiunea noastră, trifoiul şi lucerna sînt cultivate pe suprafeţe întinse. Recoltatul lor s-a terminat de mult. In unele comune, comitetele executive ale sfaturilor populare s-au preocupat îndeaproape de transportul şi treieratul trifoleenelor. In comuna Gorneşti, de pildă, comitetul executiv al sfatului popular comunal a împărţit comuna pe sectoare, de care răs- J punde cîte un deputat. Pentru a se evita aglomerarea ariei, ţăranii muncitori sînt anunţaţi să vină la treer de către responsabilul de sector cu o zi înainte. In ziua treierişului producătorii, îşi achită cota cuvenită statului, şi-şi transportă acasă seminţele, pleava şi fînul rezultat. Cei mai buni mobilizatori în această acţiune s-au dovedit a fi deputaţii Ludovic Berekméri şi Mihai Réti. Ei sînt printre primii care au terminat treieratul Exemplul lor este urmat de ceilalţi ţărani muncitori. In comuna întreagă, treieratul lucernei şi trifoiului de sămînţa s-a executat în proporţie de 99 la sută, obţinînduse o producţie de 180 kg. seminţe de trifoi sau lucerna la hectar. Nu peste tot însă, munca a fost bine organizată. In comunele Mădăraş, Săbed şi Iara de Mureş (raionul Tg.-Mureş) deşi există batoze, treieratul încă nu s-a început, iar comitetele executive ale sfaturilor populare sînt pasive, nu au luat nici o măsură de îndreptare. In comuna Dedrad (raionul Reghin) trifoiul şi lucerna de sămînţa sînt transportate de mult pe arie. Din cauză că ţăranii muncitori nu au fost îndrumaţi de nimeni cum să şi aşeze clăile de trifoi şi lucernă,ele sînt ■ aşezate într-un şir continuu. Apa provenită din ploile căzute în ultimele săptămîni, din cauza , depozitării proaste, nu s-a scurs, provocînd mari pagube trifoiului şi lucernei. In majoritatea comunelor din raionul Reghin, situaţia este asemănătoare. Dacă treieratul trifoiului şi lucernei s-ar fi început după ce s-a terminat treieratul cerealelor, situaţia ar fi cu totul alta. Pentru ca treieratul trifoiului şi lucernei să se termine cît mai , repede, comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să organizeze treierișul trifoleeinelor. Deplasarea batozelor, cît ■ și realizarea ritmului zilnic de treier, trebuie să constituie o preocupare de seamă a comitetelor executive ale sfaturilor , populare. Buna organizare a treierişului trifoleenelor va asigura obţinerea fondului de seminţe necesar extinderii culturilor de trifoi şi lucerna. Activitatea staţiunilor de montă comunale trebuie îmbunătăţită Legea privitoare la măsurile pentru dezvoltarea creşterii animalelor în anii 1954—1956 crează condiţiile necesare pentru dezvoltarea rapidă a creşterii animalelor şi producţiei animale, care să asigure o îmbunătăţire simţitoare a aprovizionării populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate cu produse alimentare şi a industriei alimentare cu materii prime de origină animală, înmulţirea numărului de animale şi mărirea productivităţii lor constituie azi o sarcină de frunte a oamenilor muncii din agricultură. Un rol important în îndeplinirea acestei sarcini îl au staţiunile de montă comunale In staţiunea de montă din Petelea (raionul Reghin) de exemplu, cei 5 tauri de rasă Siementhal sînt bine îngrijiţi; în alimentaţia lor intră în afară de nutreţurile fibroase şi furaje concentrate, îngrijitorul Ioan Ciurcui îşi dă tot interesul ca cei 5 tauri să primească tainurile la ora prevăzută în programul staţiunii, care este afişat pe unul din pereţii grajdului. In grajd este o perfectă stare de curăţenie. Lîngă grajd, se găseşte un padoc spaţios unde taurii se pot plimba în voie. In afară de acestea, taurii mai sînt plimbaţi şi de către îngrijitor, aşa cum este prevăzut în program. Nutreţurile care s-au cultivat pe lotul zootehnic s-au recoltat de harnicii ţărani muncitori din această comună şi au fost depozi- t tate în cele mai bune condiţiuni, aşa că pentru iarnă sînt asigurate furajele necesare pentru tauri. Pentru fiecare taur este un registru de montă, evidenţa ţinîndu-se regulat. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre staţiunea de montă din satul Gledin, comuna Monor (raionul Topliţa) unde cei 5 reproducători seamănă mai degrabă cu nişte boi de muncă, neîngrijiţi. Din raţia de hrană a acestor tauri cu începere din luna februarie lipseşte ovăzul din cauză că Gheorghe Gliga, fostul preşedinte al sfatului popular comunal şi-a însuşit produsele cultivate pe lotul zootehnicîngrijitorul Echim Omolea neglijează complet întreţinerea taurilor. In grajd este o murdărie nemaipomenită, bălegarul de sub tauri fiind scos o singură dată la zi. Registru de evidenţă a montelor nu există. La fel, nici pomeneală nu este de un program de lucru. In asemenea condiţiuni monta a cca. 520 vaci din satul Gledin şi îmbunătăţirea rasei, nu este de loc asigurată. Această stare de lucruri se datoreşte nepăsării de care dă dovadă secţia zootehnică a sfatului popular raional Topliţa în frunte cu inginerul Petre Gabroveanu şi medicul de circumscripţie Titus Spermezan, care nu controlează activitatea acestei staţiuni. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale împreună cu organele zootehnice şi veterinare au sarcina să exercite un control şi îndrumare mai riguroasă şi sistematică pentru lichidarea cît mai grabnică a lipsurilor ce persistă la unele stațiuni de montă comunale.