Steaua Roşie, decembrie 1954 (Anul 3, nr. 232-242)
1954-12-01 / nr. 232
4 la 29 noiembrie s-au împlinit : citoare şi ţărănimea munciţi Partidului Comunist, s-au elibentist şi au instaurat în ţară Putere ! Poporul albanez datorează Intice, care a distrus maşina de rău Poporul a cucerit libertatea î tat succese mari pe calea constru i juste a Partidului Muncii din AN (Din apelul Comitetul Albania, Consiliului de Itare şi Consiliului Gener- Populare Albania adresat sării a zece ani de la elit Avîntul industriei Datorită întrecerii socialiste desfăşurată pe scară largă în Albania în cinstea celei de a zecea aniversări a eliberării ţării, precum şi datorită ridicării calificării profesionale a muncitorilor albanezi, tînăra industrie albaneză îşi sporeşte necontenit volumul producţiei. In perioada ianuarie-septembrie 1954, volumul producţiei industriale a R.P. Albania a fost cu 15 la sută mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.In aceeaşi perioadă, producţia industriei alimentare a crescut cu 21 la sută. In primele nouă luni ale anului acesta au fost produse cu 20 la sută mai multe produse făinoase şi cu 15 la sută mai multă bere decît în perioada corespunzătoare a anului 1953. In celelalte ramuri industriale s-a înregistrat de asemenea o sporire importantă a producţiei. Astfel, în primele nouă luni ale anului acesta, fabricile de materiale de construcţii au livrat economiei naţionale cu 18 la sută mai mult ciment, cu 86 la sută mai mult placaj şi cu 22 la sută mai mult furnir decit în perioada corespunzătoare a anului 1953. Industria constructoare de maşini, care anul acesta a depăşit cu aproximativ 20 la sută producţia din primele nouă luni ale anului 1953, a produs printre altele un mare număr de maşini şi unelte agricole. Astfel, în perioada ianuarie-septembrie 1954, producţia de pluguri a crescut de peste trei ori, iar producţia de cultivatoare a crescut cu 24 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului 1953. Industriile electrotehnicăşi de confecţii au depăşit respectiv cu 27 la sută şi cu 4 la sută producţia din primele nouă luni ale anului 1953. In 1954, producţia industrială a R.P. Albania va fi de 11,4 ori mai mare decît înainte de război. In afară de întreprinderile industriale existente, vor mai fi puse în funcţiune fabrica de ciment din Vlora, fabrica de conserve de peşte şi de zece ani de la ziua in care clasa munoare din Albania, sub conducerea ai pentru totdeauna de sub jugul Casa Populară,bertatea sa glorioasei Armate Soviezboi a Germaniei hitleriste, şi independenţa naţională şi a repuricii socialismului, datorită conducerii Katla şi a Comitetului său Centralului Central al Partidului Muncii din Miniştri, Prezidiului Adunării Popul a Frontului Democrat al Republicii poporului albanez cu prilejul aniverberarea ţării), legume din Vlora, rafinăria de petrol din Elbasan, puternica hidrocentrală „Enver Hodja“ de pe fluviul Maţi, care va intra în funcţiune în 1957, precum şi numeroase alte fabrici şi uzine. Agricultura se desvoltă vertiginos Dezvoltarea agriculturii constituie obiectul unei griji deosebite din partea partidului şi guvernului. Au fost şi continuă să fie luate o serie de măsuri importante menite să asigure ridicarea producţiei la hectar, folosirea mecanizării în , producţia agricolă. Astfel, în 1953, productivitatea în agrcultu-ră a fost cu peste 79 la sută mai , mare faţă de 1938. In cursu' aceleiaşi perioade, producţia la hectar a culturilor legumicole a crescut cu 23 la sută, iar cea a orezului — cu peste 39 la sută. Dîndu-şi seama de importanţa îndeplinirii sarcinilor ce le stau în faţă, ţăranii muncitori albanezi , nu-şi precupeţesc eforturile pentru a obţine recolte bogate. Oamenii muncii din agricultură , au obţinut succese remarcabile în aplicarea unei serii de metode a- ' grotehnice sovietice înaintate. Ast- fel, pe o suprafaţă de 1.287 de hectare, semănată în rînduri în cruci- j sale, s-au obţinut cu 2—7 chintale , mai mult grîu la hectar decit pe suprafeţele semănate după metoda obişnuită. Pe ogoarele R.P. Albania, insă- i mintările de toamnă s-au desfăşu- rat în bune condiţii. Pină la juma- tatea lunii octombrie, muncitorii de la gospodăriile agricole de stat au însămînţat peste 60 la sută din suprafeţele rezervate culturilor legumicole şi cea mai mare parte din suprafeţele rezervate cereale- lor. La gospodăriile agricole de stat, , suprafeţele însămînţate sînt anul acesta cu 38 la sută mai mari de , cît în 1953, iar suprafaţa rezerva- tă griului este cu peste 46 la sută mai mare decît în anul precedent . Institutul superior pedagogic din Tiran- STEAUA ROȘIE 1 decembrie 1354 A- 10-a aniversare a eliberării Albaniei La Moscova au început lucrările conferinţei europene MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS anunţă: La 29 noiembrie s-a deschis la Moscova Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii in Europa. La conferinţă participă delegaţiile Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Populare Albania, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Române. La Conferinţă participă de asemenea in calitate de observator un reprezentant al Republicii Populare Chineze. Delegaţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste este condusă de V. M. Molotov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S. Din delegaţia sovietică fac parte de asemenea: A A. Gromiko, prim locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S.; A. M. Puzanov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S.R.; N. T. Kalcenko, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Ucrainene; K. T. Mazurov, preşedintele Consiliului de Miniştri ai R.S.S. Bieloruse; V. T. Laţiş, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Letone; A. A. Miurisep, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Estone; G. A. Gedvilas, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Lituaniene; V. A. Zorin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Polone este condusă de Jozef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone. Din delegaţie fac parte — Marian Naszkowski, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe şi Waclaw Lewikowski, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Polone in U.R.S.S. Republica Cehoslovacă este reprezentată de delegaţia condusă de Viliam Siroky, primul ministru al Republicii Cehoslovace. Din delegaţie fac parte Vaclav David, ministru al Afacerilor Externe; Emanuel Slexlta, ministrul Construcţiilor; Iosef Plojhar, ministrul Sănătăţii; Jaromir Vosaglik, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Cehoslovace în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Democrate Germane are in frunte pe Otto Grotewohl, primul ministru al R. D. Germane. Delegaţia este compusă din Walter Ulbricht, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri; Dr. Lothar Bolcz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe; Otto Nuschke şi dr. Hans Loch, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri; Berthold Rose, secretar general al Partidului creştin democrat din Germania, precum şi Rudolf Appelt, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Democrate Germane in U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Ungare este condusă de András Hegedűs prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Ungare. Membrii delegaţiei sunt: János Boldoczky, ministru al Afacerilor Externe al Ungariei şi Endre Sik, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe. Din delegaţie fac parte şi Ferenc Münnich, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Ungare in U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Romíne este alcătuită din Chivu Stoica, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine (şeful delegaţiei); Simion Bughici, ministru al Afacerilor Externe; Grigore Preoteasa, prim locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, precum şi Ioan Rab, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Romine in U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Bulgaria este alcătuită din: Anton Iugov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria (şeful delegaţiei); Ghiorghi Traikov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Bulgariei; Mincio Nelcev, ministru al Afacerilor Externe, precum şi Karlo Lukanov, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Bulgaria in U.R.S.S. Republica Populară Albania este reprezentată de Manush Myftiu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania (şeful delegaţiei), Behar Shtylla ministru al Afacerilor Externe şi Mihal Prifti, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Albania în U.R.S.S. Reprezentantul Republicii Populare Chineze la conferinţă este Cian Ven Tian, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al R.P. Chineze şi ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze în U.R.S.S. Prima şedinţă a conferinţei a fost deschisă de V. M. Molotov, şeful delegaţiei U.R.S.S. In numele guvernului Uniunii Sovietice, el a salutat delegaţiile ţărilor care au acceptat propunerea guvernului sovietic, adresată de comun acord cu guvernele Republicii Populare Polone şi Republicii Cehoslovace, cu privire la convocarea la 29 noiembrie la Moscova sau la Paris a unei conferinţe pe întreaga Europă pentru examinarea problemei cu privire la crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. Exprimîndu-şi regretul că nu toate statele cărora li s-au trimis invitaţii au socotit posibil să participe la examinarea acestei probleme importante care frămintă popoarele Europei, V.M. Molotov a declarat că în actuala situaţie ţările iubitoare de pace nu se pot limita la măsurile pe care le-au luat până în prezent pentru asigurarea păcii şi securităţii lor şi că,în legătură cu aceasta, după părerea delegaţiei sovietice, conferinţa statelor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa trebuie să se ţină cu participarea statelor care au acceptat sus amintita invitaţie. V. M. Molotov a cerut participanţilor la conferinţă să-şi spună părerea în această privinţă. I. Cyrankiewicz, şeful delegaţiei Republicii Populare Polone, a sprijinit propunerea ca conferinţa să se ţină cu participarea reprezentanţilor statelor care au sosit la Moscova. El şi-a exprimat speranţa că această conferinţă va rezolva sarcinile care-i stau in faţă. In numele delegaţiei cehoslovace, V. Siroky a declarat că convocarea conferinţei ţărilor europene în problema creierii unui sistem de securitate colectivă în Europa, este în prezent foarte necesară, din cauza presiunii exercitate de puterile occidentale cu scopul de a grăbi ratificarea acordurilor de la Paris. De aceea, delegaţia cehoslovacă consideră ca fiind pe de-a întregul întemeiată propunerea delegaţiei sovietice cu privire la necesitatea ţinerii actualei conferinţe cu participarea delegaţiilor prezente. Reprezentanţii delegaţiilor Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Albania, Republicii Populare Române şi Republicii Populare Chineze au sprijinit de asemenea propunerea delegaţiei sovietice. Apoi V. M. Molotov, şeful delegaţiei Uniunii Sovietice, a făcut o declaraţie care a fost ascultată cu mare atenţie de către participanţii la conferinţă. Indignarea păturilor largi ale poporului englez faţă de recentul discurs al lui Churchill LONDRA (Agerpres). — Recunoaşterea de către Churchill a faptului că încă înainte de terminarea războiului împotriva Germaniei hitleriste el intenţiona să înarmeze pe soldaţii germani pentru a-i trimite să lupte împotriva Uniunii Sovietice, a trezit un val de indignare în rîndurile păturilor largi ale poporului englez. După cum relatează ziarul „Daily Worker“, George Cross, secretarul Asociaţiei „Mişcarea foştilor combatanţi — partizan ai păcii“, a declarat: „Discursa lui Churchill arată că el a trădat pe toţi tovarăşii noştri cari au luptat în războiul trecut“. Jack Nicholson, preşedintele organizaţiei partidului taburis din oraşul Hull, membru în consiliul municipal, a spus: „Declaraţia sa (a lui Churchill) va stîrni profunda indignare a muncitorilor englezi. Aceeaşi indignare va fi provocată şi de poziţia laburiştilor cari îl sprijină pe Churchill“. John Mellon, fruntaş al partidului laburist din Sheffield, a declarat că a fost zguduit de recunoaşterile lui Churchill şi adăugat: „Acum devine limpede răspunsul la întrebarea pe care o auzeam atît de des în trecut: „De ce nu ne crede Uniunea Sovietică?". Discursul lui Churchill arata în mod grăitor totodată că el nu vorbeşte în numele poporului englez, după cum nu vorbea în numele lui nici în 1945, cînd a trimis instrucţiunile sale monstruoase lui Montgomery“. Ziarul „Daily Herald" scrie în articolul său de fond: „Sinceritatea lui Churchill... a stîrnit ecouri în lumea întreagă“. Arătînd că anumite ziare au organizat „un complot al tăcerii“ în jurul discursului rostit de Chur chill la Woodford, „Daily He rald“ continuă: „O asemenea știre însă nu poate fi trecută , sub tăcere. Urmările ei sunt mult prea serioase“. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg.-Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Str. Gheorghe Doja Nr. 9. Telefon Redacţia: 2888, 2498 Tipografia: 2643. Taxa poştală plătită in numerar conf. aprobării Dir. Gen. PTT Nr. 179.850. Poporul cehoslovac se pronunţă împotriva remilitarizării Germaniei occidentale PRAGA 30 (Agerpres). — Cetera culturale condamnă militarizarea Geranunţamaniei occidentale. Cn aceste rezuiuţii şi sensuri poporul cehoslovac îşi exprimă sprijinul deplin faţă de propunerea sovietică şi salută participarea unei delegaţii guvernamentale cehoslovace la conferinţa europeană pentru securitatea cuComitetul Cehoslovac al Partizanilor Păcii a primit pină în prezent paste 30.000 rezoluţii şi scrisori în car oamenii muncii cehoslovaci, organizaţiile de masă, instituţiile ştiinţifice slectivă care are loc la Moscova. In numeroase apeluri adresate cetăţenior şi muncitorilor din Germania occidentală, Franţa şi alte ţări, poporul Cehoslovac cheamă să lupte împotriva ratificării acordurilor da la Paris şi să ceară guvernelor lor să participe la conferinţa de la Moscova.