Steaua Roşie, iunie 1955 (Anul 4, nr. 286-294)
1955-06-01 / nr. 286
piletari din toate tarile, uniti-va Anul IV. Nr. 286 Miercuri, 1 iunie 1955 |________4 pagini 20 bani IN NUMĂRUL DE AZI: Plantarea de vară a cartofilor (pag 2-a) “ Viaţa de partid: In preajma Conferinţei regionale de partid (pag. 3-a) — Ziua internaţională a copilului (pag. 3-a) — Problema conferinţei la nivel înalt în centrul atenţiei opiniei publice (pag. 4-a) ‘ Comunicatul cu privire la tratativele dintre delegaţiile guvernamentale ale Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei (pag. 4-a) Marea Adunare Naţională a R.P.R. a ratificat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele opt state participante la Conferinţa de la Varşovia Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Dr. PETRU GROZA Bucureşti, 30 mai 1955. LEGE privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955 Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române hotărăște: — Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia, în ziua de 14 mai 1955. Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale AVRAM BUNACIU Lucrările celei de-a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Şedinţele din ziua de 30 mai Luni dimineaţă şi-a început lucrările cea de-a 6-a sesiune a Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Ora 10. Intîmpinaţî de aplauzele puternice ale deputaţilor şi invitaţilor, sosesc conducătorii partidului şi guvernului. In loja guvernului au luat loc tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, Al. Moghioroş, general de armată Emil Bodnăraş, Miron Constantinescu, P. Borilă, general-locotenent Al. Drăghici, D. Petrescu, S- Bughici, Constanţa Crăciun, M- Calea şi alţi membri ai guvernului. In loja Prezidiului au luat loc preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, tovarăşul dr. Petru Groza şi membrii Prezidiului. In tribune se află membri ai corpului diplomatic, numeroşi ziarişti români şi străini şi oameni ai muncii din Capitală. Şedinţa se deschide sub preşedinţia tov. C. Pîrvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate ordinea de zi a sesiunii, care cuprinde: 1. Proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955. 2. Proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 1955. 3. Proiectul de lege pentru ratificarea decretelor emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în intervalul dintre sesiuni. Marea Adunare Naţională a trecut apoi la discutarea primului punct de pe ordinea de zi. Primit cu aplauze prelungite, a luat cuvîntul tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Miniştri, care a făcut o expunere asupra Tratatului de la Varşovia. Expunerea tovarăşului Gh. Tovarăşi deputaţi, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române supune spre ratificare Marii Adunări Naţionale Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Populara Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populara Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romină, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955. Conferinţa de la Varşovia a devenit necesară în urma faptului că parlamentele ţărilor vest-europene, încâlcind voinţa şi interesele naţionale ale popoarelor lor, au ratificat acordurile de la Paris care prevăd refacerea militarismului german şi încadrarea Germaniei occidentale în blocul Atlanticului de nord. In felul acesta, Germania occidentală se transformă, cu ajutorul S.U A., Angliei şi Franţei, în principalul focar al primejdiei de război in Europa, în forţa de şoc a sistemului agresiv al lacului Atlanticului de nord, dominat de S.U.A. In acelaşi timp are loc intensificarea activităţii forţelor agresive şi in alte regiuni ale lumii. In Extremul orient continuă provocările S.U.A. în regiunea Taiwanului, în Orientul apropiat şi mijlociu se exercită presiuni asupra ţărilor arabe în vederea înjghebării unor blocuri militare. Intrarea în vigoare a acordurilor de la Paris, îndreptate in mod vădit împotriva statelor iubitoare de pace din Europa, a devenit un fapt de care aceste state nu puteau să nu ţină seama Poporul român, ca şi celelalte popoare reprezentate la Varşovia, ştie prea bine ce înseamnă renaşterea militarismului german care a pricinuit omenirii atitea pierderi şi suferinţe. Conferinţa de la Varşovia s-a caracterizat tocmai prin preocuparea adîncă şi plina de răspundere a tuturor participanţilor de a stabili măsurile necesare pentru a garanta securitatea statelor iubitoare de pace, a apăra munca paşnică a popoarelor lor şi a bara calea agresorului in Europa încă din preambulul Tratatului de prietenie, colaborare şi, asistenţă mutuală semnat la Varşovia, cele opt state europene şi-au reafirmat năzuinţa de a crea un sistem de securitate colectivă în Europa, bazat pe participarea tuturor statelor europene, indiferent de orînduirea lor socială şi de stat. Pentru a înlesni atingerea acestui ţel spre care tind toate popoarele Europei se prevede că, in cazul în care în Europa va fi creat un sistem general de securitate colectivă, tratatul celor 8 state europene îşi pierde valabilitatea. In tratat îşi găsesc de asemenea expresia grija şi preocuparea pe care le manifestă şi pe mai departe statele participante pentru reglementarea problemei germane, înfăptuind remilitarizarea Germaniei occidentale şi incluzind-o în grupări militare agresive, puterile occidentale nesocotesc cu desăvîrşire atît interesele securităţii popoarelor din Europa cit şi interesele naţionale ale poporului german, dreptul lui inalienabil la unificare in cadrul unui stat democrat unit. In opoziţie cu această tendinţă, tratatul celor 8 state corespunde întrutotul sarcinii unificării cit mai grabnice a Germaniei pe baze paşnice şi democratice. Trebuie subliniată în această ordine de idei declaraţia făcută la semnarea tratatului de Otto Grotewohl, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D Germane, prin care se arată că „Guvernul R. D. Germane porneşte de la premiza că Germania reunificată nu va fi legată de obligaţiile asumate de o parte sau alta a Germaniei prin diferite tratate şi acorduri militaro-politice încheiate înainte de unificare“. De o însemnătate deosebită este articolul 9, prin care se arată că „Tratatul este deschis şi altor state, indiferent de orînduirea lor socială şi de stat, care sunt gata să contribuie la unirea eforturilor statelor iubitoare de pace în scopul asigurării păcii şi securităţii popoarelor“. Şi în această privinţă tratatul de la Varşovia se deosebeşte in mod fundamental de alianţele, militare din Occident, care se izolează de alte ţări prin bariere ideologice, economice şi de altă natură. Tratatul de la Varşovia este un tratat cu adevărat paşnic şi defensiv, scopurile lui servind în cel mai înalt grad interesele păcii şi securităţii în Europa. Acest tratat nu ameninţă pe nimeni, nu este îndreptat împotriva nici unei puteri şi a nici unui grup de puteri străine. In faţa popoarelor Europei apar astăzi distinct două tipuri de tratate, corespunzătoare celor două orientări care se afirmă pe arena internaţională. De o parte, tratatul de la Varşovia menit a servi cauza păcii şi securităţii, de altă parte, tratatul nord-atlantic al cărui caracter agresiv s-a accentuat şi mai mult prin atragerea Germaniei occidentale. Este grăitor în această privinţă că in zilele Conferinţei de la Varşovia avea loc la Paris sesiunea Consiliului blocului Atlanticului de nord Fiecare sesiune a acestui consiliu înseamnă noi jaloane pe calea pregătim războiului. Penultima sesiune a adoptat o hotărire cu privire la folosirea armei atomice în război, ultima sesiune a consfinţit hotărîrea cu privire la reînvierea militarismului german. Nu este oare clar, chiar dacă ne limităm la aceste două fapte, că blocul Atlanticului de nord este o grupare agresivă? Conferinţa de la Varşovia a scos din nou la iveală unitatea desăvirşită a ţărilor lagărului socialist, prietenia şi frăţia de nezdruncinat ce leagă popoarele acestui lagăr. Unitatea deplină de vederi cu privire la necesitatea încheierii tratatului şi la principiile ce stau la baza lui, pe care au manifestat-o participanţii la conferinţă in tot cursul lucrărilor ei, constituie o expresie vie a relaţiilor noi fără precedent în istorie, ce s-au creat intre statele lagărului socialist, relaţii bazate pe comunitatea de scopuri şi interese, pe principiile egalităţii în drepturi, respectării suveranităţii de stat şi neamestecului în treburile interne. Tratatul de la Varşovia este un tratat încheiat între state care doresc în mod sincer să se ajute unul pe altul, este un tratat care întruchipează măreţele idei ale prieteniei frăţeşti între popoare libere şi egale în drepturi. Fiecare măsură luată în comun de aceste state este conformă cu cele mai vitale interese naţionale ale lor. Tocmai interesele naţionale fundamentale şi întreaga experienţă istorică determină pe fiecare dintre statele participante la Conferinţa de la Varşovia să participe la măsurile pentru prevenirea agresiunii în Europa. Dar cine ar putea susţine cu temei că interesele naţionale ii dictează spre pildă Franţei, Belgiei sau Luxemburgului să participe la acordurile de la Paris, cînd întreaga experienţă istorică arată că aceste ţări sunt primele care stat puse la primejdie prin refacerea militarismului german! Nu interesele naţionale, ci Statele Unite stat acelea care dictează hotărîrile luate in blocurile şi uniunile militare din Occident, iar fiecare nouă hotărire luată de ele înseamnă accentuarea dependenţei pe plan economic, politic şi militar a ţărilor vest-europene faţă de S.U.A. Nu este un secret că pentru a obţine „unanimitatea“ în luarea acestor hotărîri, cercurile guvernante din S.U.A. nu se dau în lături de a folosi cele mai grosolane şi brutale presiuni şi ameninţări la adresa aliaţilor lor. Aceasta este realitatea la ceea ce priveşte mult trimbiţata „solidaritate occidentală“, pe care personalităţile oficiale americane nu obosesc de a o prezenta drept un model de relaţii intre state. In opoziţie cu această stare de lucruri, hotărîrile Conferinţei de la Varşovia au demonstrat puterea lagărului Gheorghiu-Dej socialist, coeziunea şi unitatea lui de monolit, uriaşa superioritate a noilor relaţii care s-au statornicit între ţările acestui lagăr. Principiul egalităţii suverane şi al respectării intereselor reciproce în relaţiile dintre statele mari şi mici, promovat pe arena internaţională de marea Uniune Sovietică încă de la începutul existenţei ei, constituie astăzi un principiu de bază în relaţiile internaţionale ale statelor lagărului socialist Noua situaţie creată la Europa reclamă o coordonare şi mai strînsă a eforturilor ţărilor lagărului socialist şi luarea de noi măsuri pentru întărirea capacităţii lor de apărare şi pentru asigurarea inviolabilităţii graniţelor lor. Aceasta îşi găseşte expresia în stringerea legăturilor de colaborare frăţească multilaterală, în măsurile de coordonare prevăzute în tratat în vederea apărării comune în cazul unui atac armat împotriva oricăruia dintre participanţi, în crearea comandamentului unificat şi luarea altor măsuri necesare pentru întărirea capacităţii de apărare a statelor semnatare (Aplauze). Pentru examinarea problemelor ce se vor ivi in legătură cu aplicarea tratatului se creează un Comitet politic consultativ, in care fiecare stat semnatar va delega un reprezentant autorizat. Tratatul prevede crearea unui Comandament unificat al forţelor armate care vor fi puse de statele semnatare, potrivit înţelegerii dintre ele, sub comanda acestui comandament. Conform hotărîrii luate în comun de participanţii la Conferinţa de la Varşovia, în funcţia de comandant suprem al forţelor armate unificate a fost numit mareşalul Uniunii Sovietice Konev, bine cunoscut poporului român şi celorlalte popoare, care îşi amintesc de importantul său aport la lupta împotriva hitlerismului. (Aplauze) Tratatul de la Varşovia se bucură de sprijinul puternic şi hotărît al marelui popor chinez. „Pacea este indivizibilă , a spus la Varşovia reprezentantul Chinei populare, generalul Pin De-huai, locţiitor al premierului Consiliului de Stat şi ministrul Apărării al R. P. Chineze. Dacă pacea în Europa va fi încălcată, dacă agresorii imperialişti vor declanşa războiul împotriva ţărilor europene iubitoare de pace, guvernul nostru şi eroicul nostru popor de 600 de milioane, împreună cu guvernele şi popoarele ţărilor noastre frăţeşti, vor duce lupta împotriva agresiunii până la victoria finală“. (Aplauze prelungite). După cum se vede, tratatul de la Varşovia are o însemnătate deosebită pentru preîntîmpinarea războiului, pentru apărarea păcii şi securităţii popoarelor. Nu se poate să nu se constate că politica „de pe poziţii de forţă“ a fost şi este ineficace la relaţiile cu ţările lagărului socialist. Tratatul de la Varşovia corespunde in întregime scopurilor şi principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. După cum se ştie, art. 1 al Cartei proclamă ca ţel primordial „Menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi în acest scop luarea măsurilor colective eficace pentru a preveni şi îndepărta ameninţările împotriva păcii, a reprima orice act de agresiune şi orice încălcare a păcii şi a realiza, prin mijloace paşnice, conform principiilor justiţiei şi dreptului internaţional, îndreptarea sau reglementarea litigiilor sau situaţiilor cu caracter internaţional, care pot duce la o încălcare a păcii“. Măsurile prevăzute la tratat în cazul cînd unul sau mai multe dintre statele semnatare vor fi atacate stat in conformitate cu art. 51 al Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceste măsuri vor fi sistate îndată ce Consiliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru restabilirea şi menţinerea păcii. Semnînd tratatul de la Varşovia, guvernul român şi-a manifestat din nou hotărîrea de a participa, în spiritul colaborării sincere, la toate acţiunile internaţionale care au drept scop asigurarea păcii şi securităţii internaţionale, de a depune toate eforturile pentru ca organizaţia creată pe baza respectării stricte a Cartei O.N.U devină un mijloc eficace pentru înfăptuirea acestui scop. Delegaţia romînă a subliniat, in cadrul lucrărilor conferinţei, dorinţa de care este însufleţit guvernul român de a statornici, pe baza principiului coexistenţei paşnice, relaţii de bună vecinătate cu toate ţările, fără deosebire de sistem politic, precum şi hotărîrea de a face tot ce este necesar şi stă în puterea noastră în vederea înlăturării obstacolelor care mai există in calea îmbunătăţirii relaţiilor cu alte state (Aplauze puternice). Republica Populară Romînă a fost şi este partizană consecventă a unei reduceri generale hotărîte a armamentelor şi a interzicerii armei atomice. Această năzuinţă a poporului şi, guvernului român şi-a găsit oglindirea, alături de aceea a popoarelor şi guvernelor participante la Conferinţă la textul tratatului care subliniază că semnatarii lui vor căuta să obţină adoptarea, de comun acord cu alte state care doresc să colaboreze în acest sens, a măsurilor eficace pentru reducerea generală a armamentelor și interzicerea armei atomice, cu hidro(Continuare la pag- 2 a)