Steaua Roşie, septembrie 1955 (Anul 4, nr. 313-320)

1955-09-03 / nr. 313

a septembrie 1955 In lupta pentru ridicarea continuă a bunei stări materiale şi culturale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate, interesul organizaţiilor de bază faţă de creşterea producţiei trebuie să fie din zi in zi tot mai mare. Un mare rol in această direcţie revine şi organizaţii­lor de bază din gospodăriile agricole colective. Ele nu pot fi indiferente faţă de întărirea economico-organizatorică a gospodăriei din care fac parte, întă­rire care asigură superioritatea gos­podăriei socialiste faţă de micile gos­podării individuale şi îmbunătăţirea vieţii colectiviştilor. Executarea în bune condiţiuni a lu­crărilor în gospodăriile agricole colec­tive impune o minuţioasă organizare a muncii în general, o cut mai temeini­că organizare a întrecerii socialiste. Acest lucru depinde în mare măsură de activitatea organizaţiilor de bază, de ajutorul pe care îl primesc ele din partea comitetelor raionale de partid, prin instructorii teritoriali. Iată ce scrie Leonida Dimache, in­structor teritorial al Comitetului raio­nal de partid Topliţa, despre munca sa şi a organizaţiei de bază a gospodă­riei agricole colective din Vătava în legătură cu organizarea întrecerii so­cialiste . „Incepînd din luna martie a acestui an în sectorul în care muncesc răs­pund de activitatea a 6 organizaţii de bază. In acest interval de timp am reuşit, după o muncă perseverentă, să cunosc bine aceste organizaţii de bază şi aproape pe fiecare membru de par­tid. Deoarece în acest sector există o gospodărie agricolă colectivă, sin­gura din raion, in centrul atenţiei me­le a fost şi este sprijinirea organiza­ţiei de bază din această gospodărie. Deplasîndu-mă la gospodărie am luat legătura cu biroul organizaţiei de bază şi după mai multe discuţii am aflat că intrecerea socialistă nu era organizată, din care cauză lucrările se executau la voia întâmplării şi de cele mai mul­te ori cu întârzieri. După ce am anali­zat această situaţie împreună cu bi­roul organizaţiei de bază, am ajuns la concluzia că în gospodărie se poate şi trebuie organizată întrecerea socialis­tă. Biroul a organizat o adunare des­chisă a organizaţiei de bază, la care au participat membrii consiliului de conducere, şefii de echipe, colectivişti fruntaşi, agitatori, etc. In ce priveşte buna reuşită a adunării am ajutat biroul organizaţiei de bază să se pregătească pentru a face o scurtă ex­punere asupra importanţei întrecerii în cadrul gospodăriei. La şedinţă, pe marginea expunerii secretarului au a­­vut loc discuţii rodnice, care s-au în­cheiat cu hotărâri pentru luarea unor măsuri politico-organizatorice în ve­derea mobilizării tuturor colectiviştilor la muncă şi organizarea întrecerii so­cialiste. Au fost pregătiţi temeinic a­­gitatorii, care au desfăşurat o largă muncă de lămurire în rîndul membri­lor gospodărei. In urma acestor mă­suri, încă din timpul campaniei de pri­măvară munca a început să se desfă­şoare pe bază de întrecere socialistă între echipe şi oameni. Intre altele, la baza întrecerii stau obiective permanente ca : executarea unor munci de calitate la timpul cel mai potrivit, grija faţă de bunul obştesc, disciplina în muncă, înţelegerea reciprocă între membri, etc. O mare parte dintre membrii de partid şi agitatori se situ­­iază în fruntea întrecerii. De cînd organizaţia de bază, condu­cerea gospodăriei şi agitatorii se ocu­pă cu membrii gospodăriei, aceştia ma­nifestă un viu interes faţă de muncă, iar lucrările în gospodărie se desfă­şoară cu succes. Pentru a se obţine în viitor rezultate şi mai bune, este însă necesar ca organizaţia de bază şi con­siliul de conducere a gospodăriei, să analizeze periodic, mersul întrecerii, acordînd in acelaşi timp o mare aten­ţie popularizării fruntaşilor. Urmînd pilda colectiviştilor, ţăranii muncitori cu gospodării individuale din comună au organizat şi ei întrecerea patriotică pe sectoare, pentru folosirea la maximum a timpului favorabil strîn­­gerii recoltei. Convinşi de rezultatele frumoase pe care le obţin colectiviştii din Vătava, mai mulţi ţărani muncitori din satul Gledin au cerut înfiinţarea unei înto­vărăşiri agricole, pentru a-şi înlesni munca şi a smulge pămîntului cît mai multe roade“. ★ Alta este situaţia acolo unde orga­nizaţia de bază şi instructorul terito­rial nu dau importanţa cuvenită înde­plinirii sarcinilor trasate de către co­mitetul raional de partid.. Un astfel de exemplu am găsit în comuna Pete­­lea, raionul Reghin. Timpul era frumos, favorabil exe­cutării muncilor agricole. Maşina aler­ga de zor, înghiţind kilometri după ki­lometri. Şi deodată, iată-ne ajunşi în comună. In curtea gospodăriei agri­cole colective „Vasile Roaită“ am în­­tîlnit pe tovarăşa socotitoare Miliţa Zileru. Ea ne-a spus, printre altele, că colectiviştii sînt plecaţi aproape toţi la muncă, unii dintre ei, printre care preşedintele şi secretarul organi­zaţiei de bază, sînt duşi la baza de re­cepţie, iar instructorul teritorial se pregăteşte de nuntă. Ne-am bucurat auzind că gospodăria şi-a dovedit su­perioritatea faţă de gospodăriile mici ale ţăranilor muncitori. O dovadă a acestui fapt este că numai în anul a­­cesta au intrat în gospodăria colecti­vă alte şapte familii de ţărani munci­tori. Gospodăria şi-a dezvoltat ramu­rile anexe: şeptelul, apicultura, şi al­tele. A crescut şi nivelul de trai al co­lectiviştilor. Am mai aflat însă şi ce­va ce nu aduce cinste organizaţiei de bază şi instructorului teritorial. In gospodărie nu există întrecere socialis­tă şi nici nu se ocupă nimeni de or­ganizarea ei. Tovarăşa Zileru ne-a invitat să vizi­tăm gospodăria. Am văzut multe lu­cruri frumoase, dar printre ele şi lu­cruri neplăcute. In grajd nu era cu­răţenie; doi cai frumoşi şi puternici, care ar fi trebuit să fie la lucru, stă­teau degeaba. Pe padocul din faţa co­cinii sînt nişte bolovani printre care de abia se pot mişca purceii. Dincolo de grajd, o grămadă mare de lemne pentru construcţii se putrezesc. Lucru­rile S.M.T.-ului sînt şi ele aruncate alandala prin curtea gospodăriei: sece­­rătoarea-legătoare ce poartă nr. 5.032 stă bătută de vreme în nişte bălării, rugineşte. La despărţire, tovarăşa Zileru ne-a rugat : „Să nu ne criticaţi, pentru că sînt unii colectivişti care se supără. Ştiu acest lucru de cînd am fost cri­ticaţi de o brigadă artistică de agita­ţie...“. Lichidarea lipsurilor, organizarea în­trecerii socialiste, grija faţă de avutul obştesc, respectarea prevederilor Sta­tutului model, organizarea muncii, ri­dicarea nivelului cultural, profesional şi de trai al colectiviştilor şi multe al­tele sînt — fără supărare — îndatoriri ale organizaţiei de bază şi ale instruc­torului teritorial. CÎMPIANU V. VIAŢA DE PARTID Doi instructori, două feluri de a munci STEAUA ROȘIE O grupă sindicală de la „Petőfi Sándor“ Fara să fie o­ clădire impunătoare, fără să aibă mii de muncitori, prin im­portanţa ei pe plan naţional şi local, fabrica de piei şi mănuşi „Petőfi Sán­dor“ din Tg. Mureş este totuşi o mare întreprindere. Şi aici, odată intrat, eşti pătruns de acel iz caracteristic mari­lor întreprinderi, de acel gust acru de cărbune ars, de aburi, de mirosul spe­cific al pieilor ce se argăsesc. Aici ni­mic nu se aruncă; orice bucăţică de piele sau de talpă, prin buna organi­zare a muncii îşi găseşte întrebuinţa­rea. La una din secţiile fabricii — mă­­rochinărie — unde materia primă nu este alta decît deşeurile provenite de la alte secţii ale fabricii, lucrează gru­pa sindicală condusă de Barabási Já­nos. Secţia se găseşte undeva, în catul de sus al fabricii; cînd intri, pretutin­deni vezi curăţenie şi ordine. Pe pe­reţi sînt lozinci, grafice de producţie, chemări la întrecere, ce cheamă la muncă plină de abnegaţie, la noi rea­lizări, îndrumaţi cu atenţie şi pricepe­re de organizaţia de partid, de organi­zatorul de grupă Barabási János, de maistrul secţiei Katona, membrii a­­cestui colectiv de muncă au reuşit să cîştige simpatia şi încrederea întregii fabrici. Barabási János, care nu de mult a absolvat cursurile unei şcoli de organizatori de grupă sindicală, îşi dă toată silinţa să împărtăşească cu­noştinţele sale, acumulate la şcoală şi in producţie, şi celorlalţi muncitori. El colaborează cu conducerea administra­tivă, cu maistrul secţiei, pentru întări­rea disciplinei in muncă, pentru an­trenarea întregului colectiv la întrece­re, pentru folosirea tuturor materiale­lor şi deşeurilor, la confecţionarea ce­lor mai diferite obiecte de uz personal, de la cureaua de ceas, port-creion, port-ţigaret, până la fabricarea acelor ghetuţe mici denumite în secţie „ghe­te bébe“. O preocupare de seamă a grupei sindicale, în colaborare cu bri­gada U.T.M., condusă de fruntaşa în producţie Asztalos Etelka, a fost cali­ficarea la locul de producţie a unor ti­neri absolvenţi ai diferitelor şcoli pro­fesionale. Această muncă nu a fost uşoară, dar tovarăşa Etelka a făcut-o cu toată dragostea, o muncă despre care dacă o întrebi acum, nu are de­cît cuvinte de laudă cu privire la proaspeţii muncitori calificaţi­ de ea. „Iată — se adresează maistrul sec­ţiei — pe tînăra lucrătoare Szenkovics Gizela,ieri elevă,sau pe Vitalis Maria, care pînă mai deunăzi a lucrat ca funcţionară, dar din dorinţa de a în­văţa această meserie a venit la noi în secţie să înveţe meşteşugul croitului, al cusutului, al confecţionării acestor obiecte ce cer o mare îndemînare şi atenţie". Tinerii şi virstnicii din grupa sindi­cală participă activ la întrecerea so­cialistă. Un grafic arată cum în a­­ceastă secţie muncitorii şi muncitoa­rele s-au luat la întrecere pentru a da patriei cît mai multe acumulări socia­liste peste plan. Muncitorul Bálint Sándor şi-a propus să-şi depăşească planul de producţie pe luna august, la port-creioane cu 100 la sută. El l-a che­mat la întrecere pe Kovács Mihály, ca­re pe lingă realizarea planului de pro­ducţie şi-a luat angajamentul să cali­fice în meseria de marochinar pe tînă­­rul Hácsek Gustav. La fel, Orbán Or­bán, în vîrstă de 67 ani, l-a chemat la întrecere pe Horváth Márton să depă­șească în această lună planul cu 60 la sută. Organizatorul de grupă sindicală luptă cu energie pentru îndeplinirea angajamentelor luate şi întotdeauna în adunările de grupă sindicală arată ce s-a realizat din angajamentele lua­te anterior. Toate acestea contribuie la creşterea activităţii în producţie, ri­dică autoritatea adunărilor muncito­reşti, trezind astfel în rîndul muncito­rilor dorinţa de a perfecţiona cît mai mult producţia. Pe lîngă activitatea pe linie de pro­ducţie, în grupa sindicală condusă de Barabási János se duce şi o intensă muncă cultural-educativă. Majorita­tea muncitorilor sînt abonaţi la diferi­te ziare şi reviste în limbile romînă şi maghiară. Se citesc în grup articole din ziare şi reviste, comentîndu-se a­­poi pe larg ştirile mai importante pri­vind diferite hotărîri ale partidului şi guvernului, dezvoltarea producţiei de bunuri de larg consum, etc. Activita­tea culturală este completată prin vi­zionarea în comun de filme şi specta­cole. Această activitate a contribuit, fără îndoială, la ridicarea nivelului cultural al colectivului, l­a sudat în mod organic, trezind un nou val de energie creatoare în rîndurile membri­lor lui. Munca la locul de producţie este bi­ne dirijată, oamenii lucrează cu drag, colectivul din­ care fac parte este bine închegat, ei îşi împărtăşesc­­ între ei toate cunoştinţele, toate bucuriile şi necazurile. Creşterea de noi cadre ti­nere, educaţia comunistă, sînt proble­me importante care se frămîntă în gru­pa sindicală din secţia marochinărie de la fabrica „Petőfi Sándor“. Exemplul fruntaşei în producţie, Asztalos Etelka, al lui Berkovics Ru­dolf, care şi-au depăşit angajamentele luate pe luna iulie cu 302 la sută, al lui Kovács Mihály, care n-a precupe­ţit nici un moment să împărtăşească tînărului Hacsek Gustav, frumoasa meserie de marochinar, sînt fapte ale unui simplu colectiv de muncă — gru­pa sindicală — fapte care merită să fie urmate. ATANASIE POPA Din sala tribunalului Oamenii muncii se străduiesc a zi de zi să întărească economia naţională prin depăşirea planului şi reducerea preţului de cost al produselor, consi­­derînd de datoria lor să apere bunul public. Condiţiile economice noi, au făcut posibile lichidarea definitivă a şoma­jului şi ciştigarea existenţei prin mun­că cinstită. Găsim însă unele elemente descom­puse care vor să huzurească, comi­­ţînd fraude, furturi şi delapidări. Acestea sînt triste rămăşiţe ale re­gimului trecut burghezo-moşieresc. O seamă dintre ei au fost condamnaţi zi­lele trecute la diferite pedepse penale. Low loan, a fost magazioner la Trustul nr. 8 construcţii. Ne­cunoscînd ruşinare, el s-a folosit de funcţia sa pentru a însuşi mari cantităţi de ma­teriale. Löw şi-a găsit complice in per­soana lui Diamanstein Ernest, gestio­nar la U.R.C.C.. Pentru faptele comi­se, Low a fost condamnat la 2 ani și 6 luni, iar Diamanstein la 2 ani închi­soare. Sentința a rămas definitivă. Darvas Máté, domiciliat la Tușnad, a delapidat peste 20.000 lei de la între­prinderea „Aprozar“, al cărui angajat era. A fost condamnat la 4 ani închi­soare. De asemeni, zilele acestea s-a pro­nunţat sentinţa împotriva lui Kiss Gé­za, domiciliat în Tg. Mureş. Inculpa­tul a comis acte de huliganism, a a­­costat cetăţeni paşnici, a produs­ dau­ne avutului obştesc, etc. Kiss Géza a fost condamnat la 6 luni închisoare corecţională. Ochilul gospodarului Se întreabă. . . Locuitorii comunei Răsto­liţa vor să afle care este situaţia celor aproximativ 8 m.c. de sein duri, proprietatea căminului cul­tural din Răstoliţa, deoarece nu le vine să creadă că din au­tu material lemnos nu s-a putut co­nstrui decit o porţiune mică de gard. Credem că sfatul popular al comunei, care dealtfel a hotărît de mai multe ori in sesiunile sa­le să-i ceară socoteală fostului director al căminului, Nicolae Ș­agău, în această chestiune, va fi in măsură să dea în sfîrșit lăm­­uririle cuvenite. „3 Ridicarea rolului maiştrilor în producţie Intr-o convorbire avută cu maistrul Alexandru Sipos de la C.F.R. Tg. Mu­reş, în legătură cu Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la ridicarea rolului maiştrilor în producţie, am primit ur­mătoarele răspunsuri: ÎNTREBARE : Cum contribuie Ho­tărîrea privind ridicarea rolului maiş­trilor în producţie la îmbunătăţirea activităţii întregului colectiv al dvs de muncă ? RĂSPUNS: Hotărîrea C. C. a­ P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. privind ridicarea rolului maiş­trilor în producţie subliniază că mais­trul este conducătorul unic al secto­rului său de lucru ce-i este încredin­ţat şi poartă răspunderea pentru înde­plinirea sarcinilor de plan la toţi in­dicii primiţi. In felul acesta el trebuie să lupte pentru crearea condiţiilor ne­cesare prin care să se asigure îndepli­nirea ritmică şi la toţi indicii a pla­nului de producţie. Ca primă măsură luată de mine în acest scop, a fost or­ganizarea muncii în aşa fel încît să asigur îndeplinirea integrală a planu­lui de producţie. Pentru a ne putea împărţi în mod sistematic munca ape­ oamenii din secţie, planurile lunare le primim întotdeauna cu cca. cinci zile înaintea fiecărei luni. Prelucrarea pla­nului se repetă decadal. Eu îl defalc apoi pe fiecare echipă în parte şi-i în­­mînez şefului de echipă. înainte, o mare parte din vreme mi-o pierdeam cu ţinerea diferitelor evidenţe şi alte munci administrative cu care eram în­sărcinat. După apariţia Hotărîrii însă, care prevede înfiinţarea, acolo unde se simte nevoia, a unui post de calcu­lator, am ales un muncitor capabil ca­re să se ocupe şi să îndeplinească toate sarcinile de natură administra­tivă. In felul acesta am destul timp să mă ocup de oameni, de producţie. O atenţie deosebită am început să a­­cord repartizării lucrărilor pe munci­tori, avînd în vedere pregătirea şi ca­pacitatea fiecăruia în părte. Tot de datoria maistrului e şi instruirea mun­citorilor în vederea ridicării califică­rii lor. In activitatea mea de zi cu zi caut să mă ocup de problema introdu­cerii de noi metode de muncă, a teh­nicii noi, etc. Munca cu inovatorii constituie pentru mine una din proble­mele de bază. Eu personal am căutat să aduc cît mai multe inovaţii şi ra­ţionalizări. Am luat măsuri şi în do­meniul organizării luptei pentru obţi­nerea de economii, care, după cum ac­centuează însăşi Hotărîrea, vor con­stitui baza de premiere a maiştrilor. Numai luna trecută prin strîngerea prafului de pilitură ce înainte era a­­runcat am obţinut o economie de pes­te 500 lei. O considerabilă îmbunătă­ţire a muncii o constituie însăşi faptul că nu mai poate da nimeni dispozi­­ţîuni muncitorilor decît prin maistrul respectiv. ÎNTREBARE : Cum vă străduiţi să vă ridicaţi nivelul tehnic şi profe­sional pentru a cunoaşte cele mai noi realizări ale tehnicii ? RĂSPUNS : Datoria mea de mais­tru este să citesc şi să cunosc cît mai multe pentru a putea apoi la rîndul meu să împărtăşesc cunoştinţele şi al­tora. Pentru aceasta citesc şi studiez cărţi şi broşuri de specialitate. Proble­mele mai complicate mi le notez, iar în consfătuirile săptămînale ţinute cu colectivul de documentare tehnică le pun în discuţie. Lămurirea acestor probleme îmi folosesc atît mie cît şi celorlalţi maiştri şi muncitori aflaţi in consfătuire. Un ajutor preţios în cu­noaşterea problemelor noi ale tehnicii l-am primit din partea conducerii ad­ministrative, care ne prelucrează fie­care nouă instrucţiune sau hotărîre apărută şi o afişează la locurile de muncă spre a fi văzută şi studiată de către toţi muncitorii. Verificarea cunoştinţelor profesio­nale şi tehnico-economice ale tuturor maiştrilor, prevăzută în Hotărîrea res­pectivă, va constitui un nou imbold in munca noastră, determinîndu-ne să studiem şi să citim cît mai mult, pen­tru a atinge nivelul cunoştinţelor teh­nice ce trebuie s­ă le aibă de acum îna­inte maiştrii. ÎNTREBARE : Ce atribuţii aveţi pe baza Hotărîrii, în legătură cu premie­rea muncitorilor, atunci cînd ei obţin realizări deosebite în producţie ? RĂSPUNS : înaintea apariţiei Hotărîrii, noi, maiştrii, nu parti­cipam în mod efectiv la lucrările de premiere a muncitorilor. Acum, însă, noi suntem­ aceia care facem lunar propunerile pentru premieri, pe baza unui carnet personal al maistrului, în care avem trecută toată activitatea şi observaţiile asupra comportării la lu­cru a muncitorilor din secţie. INTREBARE: Ce avantaje mate­riale aduce pentru dv. noua Hotărîre? RĂSPUNS: Introducerea salariilor tarifare pe funcţiuni aduce o conside­rabilă îmbunătăţire a modului de sala­rizare a maiştrilor, asigurindu-ne un câştig mult superior celui anterior. Noul sistem premiat, bazat atit pe realizarea şi depăşirea planului sec­torului respectiv, indiferent de reali­zarea planului pe întreprindere, pre­cum şi pe reducerea costurilor de pro­ducţie normale, este pentru noi un nou imbold în muncă, mărindu-ne elanul în lupta pentru realizarea de economii, îndeplinirea planului de producţie, îmbunătăţirea calităţii muncii, etc.Spre exemplu, datorită depăşirii de 123 la sută a planului lunii trecute am primit uri premiu de 350 lei. Aplicarea întocmai a prevederilor Hotărîrii va asigura rolul conducător al maiştrilor în producţie, va face să crească şi mai mult răspunderea non­tră personală. Lucrările executate de noi vor trebui să fie cît mai trainice, de calitate superioară, asigurînd ast­fel creşterea continuă a productivităţii muncii, a reducerii preţului de cost, etc.

Next