Steaua Roşie, octombrie 1955 (Anul 4, nr. 321-329)

1955-10-01 / nr. 321

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Anul IV. Nr. 321­­ Sîmbătă, 1 octombrie 1955 ) 4 pag­ini 20 bani 2 octombrie -Ziua Forţelor Armare ale R.P.R. La 2 octombrie, gîndul oame­nilor muncii, gîndul tuturor ce­lor care-şi iubesc cu înflăcăra­re patria liberă se îndreaptă cu dragoste către fiii şi fraţii lor, cărora le-au încredinţat nobila misiune de a sta de strajă la hotarele noastre, suveranităţii şi independenţei poporului român, securităţii sale şi păcii. Anul acesta poporul muncitor sărbătoreşte Ziua Forţelor Ar­mate ale R.P.R. în condiţiile u­­nei munci entuziaste pentru în­­tîmpinarea celei de a 38-a ani­versări a Marii Revoluţii Socia­liste din Octombrie cu noi suc­cese pe drumul construirii so­cialismului, al ridicării neînceta­te a nivelului de trai, material şi cultural al celor ce muncesc, pentru continua întărire a capa­cităţii de apărare a scumpei noastre patrii, în condiţiile cînd poporul nostru muncitor urmă­reşte cu o deosebită atenţie eve­nimentele internaţionale. Po­porul sprijină cu toată dragos­tea politica externă a R.P.R. ba­zată pe principiul coexistenţei paşnice a tuturor ţărilor, fără deosebire de sisteme sociale şi forme de guvernare. Alături de toate popoarele lumii, poporul român aprobă cu căldură iniţia­tivele luate de Uniunea Sovieti­că cu privire la măsurile con­crete pentru slăbirea încordării internaţionale şi încetarea „răz­boiului rece”. Monopoliştii din ţările apuse­ne nu se împacă cu ideea renun­ţării la războiul rece ; ei se tem de pierderea uriaşelor profituri pe care le aduc pregătirile de război, industria de armament. Reprezentanţii acestor cercuri continuă să se dedea la uneltiri menite să zădărnicească destin­derea internaţională, care con­stituie un pericol pentru maşina­­ţiunile lor. Atacurile lor calom­nioase nu ocolesc nici ţara noas­tră. Preţuind adevărata indepen­denţă şi suveranitate pe care şi-a cucerit-o, poporul nostru muncitor păzeşte cu fermitate puterea populară. Apărarea marilor cuceriri ale poporului nostru condus de către partid a fost încredinţată forţe­lor sale armate, care constituie una dintre marile realizări ale regimului nostru. Primele unităţi ale armatei noastre populare au fost create pe teritoriul Uniunii Sovietice, ca urmare a unei intense munci politice desfăşurată în rîndurile prizonierilor romîni de către Partidul Comunist din Romînia. Ele au fost organizate după mo­delul armatei sovietice şi instru­ite cu ajutorul instructorilor so­vietici. Pentru prima dată în is­toria armatei noastre, în unită­ţile diviziei „Tudor Vladimires­­cu” a fost introdus aparatul po­litic. In condiţiile create de înain­tarea victorioasă a armatei so­vietice, Partidul Comunist Ro­min a organizat şi înfăptuit ac­tul de la 23 August 1944, cînd forţele patriotice conduse de partid au răsturnat clica fascis­­to-antonesciană. Armata romina, în rîndurile căreia clocotea ura împotriva hitleriştilor, a întors armele împotriva fasciştilor, a­­părînd capitala şi regiunile pe­trolifere de distrugerea hitleriş­­tilor în retragere. încadrată în frontul II Ucrai­nean, armata romina a pornit la eliberarea Ardealului alături de armata sovietică. In măreaţa luptă de eliberare ostaşii arma­tei române au dat dovadă de un neuitat eroism. Din rîndurile ei s-au ridicat eroi ca pontonierul Eftimie Croitoru, locotenentul Eremia Popescu, sergentul ma­jor Buzoiu, sergentul Predescu şi mulţi alţii, cărora poporul nostru le va păstra o neştearsă amintire. După terminarea războiului, marile evenimente care au avut loc în ţara noastră au determi­nat schimbări fundamentale şi în armată. Călăuzindu-se după învăţătura marxist - leninistă despre caracterul armatei în­­tr-un stat nou, şi folosind expe­rienţa Partidului Comunist din Uniunea Sovietică în construirea ar­matei sovietice, partidul nos­tru a început opera de făurire a unei noi armate. Armata noas­tră populară este o armată de tip nou, cu totul deosebită de” armata burghezo - moşierească, atît prin caracterul şi compozi­ţia ei socială cit şi prin menirea şi sarcinile ei. Ea este o armată a muncitorilor şi ţăranilor eli­beraţi, armata frăţiei poporului român cu minorităţile naţionale, o armată educată în spiritul patriotismului socialist şi al in­ternaţionalismului proletar. Armata a fost transformată din „marea mută”, cum era în trecut, într-o adevărată şcoală a poporului, în care fiii oamenilor muncii veniţi să satisfacă servi­ciul militar învaţă şi-şi îmbogă­ţesc necontenit cunoştinţele po­­litico-ideologice şi culturale. La dispoziţia lor au fost puse cărţi, broşuri, ziare, cluburi, biblioteci, aparate de radio şi cinematogra­fe. Nenumărate sunt exemplele militarilor care în timpul stagiu­lui au învăţat să scrie şi să ci­tească, sau ale celor care au în­văţat limba romînă. Ridicarea conştiinţei politice influenţează direct asupra for­mării la militari a calităţilor luptătorului de tip nou, ajută la întărirea capacităţii de luptă a trupelor. Ea influenţează asupra executării conştiente de către militari a ordinelor şefilor, a grijii faţă de avutul militar şi obştesc, a strîngerii neîncetate a legăturii dintre armată şi po­por, pentru că izvorul forţei şi tăriei armatei noastre constă tocmai în această legătură strîn­­să cu poporul muncitor, în con­ducerea ei de către partid. Răs­­punzînd cerinţelor puse de partid, comandanţii, locţiitorii lor poli­tici, organizaţiile de partid şi U.T.M. educă pe militari în spi­ritul însuşirii temeinice a cunoş­tinţelor necesare în luptă, în spiritul dragostei fierbinţi faţă de patrie şi popor, a urii faţă de duşmanii patriei, a respectării ferme a disciplinei şi vigilenţei revoluţionare, în spiritul respec­tării cu sfinţenie a jurămîntului militar. Infanterişti sau artile­­rişti, marinari, aviatori sau gră­niceri, militarii armatei noastre populare sînt conştienţi de me­nirea şi obligaţiile lor. Sărbătorind ziua de 2 octom­brie, militarii armatei noastre populare îşi dovedesc profundul lor ataşament faţă de popor, do­rinţa lor nestrămutată de a fi dîrji apărători ai cuceririlor is­torice ale poporului, neînfricaţi străjuitori ai graniţelor scumpei noastre patrii. IN NUMĂRUL DE AZI, Se asigurăm de pe acum­­ recolta anului viitor (pag. 2-a). Pe teme de partid. Din activitatea comitetelor raionale de partid Reghin şi Topliţa în direcţia creării de noi în­tovărăşiri agricole şi zootehnice. (pag. 2-a). Despre educarea cadrelor din comerţ .(pag. 3-a). ■ Munca culturală strîns legată de­ producție pag. 3-a). - Actualitățile săptămînii (pag. 4-a). Oaspeţi dragi din China îndepărtată Cu nespusă bucurie, cu mîndrie şi dragoste ne îndreptăm privirile în această zi de 1 octombrie, cea de a 6-a aniversare a proclamării R. P. Chineze, înspre marea Chină liberă şi fericită, patria uriaşului popor de 600.000.000 oameni, care ca şi poporul nostru,­şi-a scuturat pentru vecie­şugul împilatorilor străini şi autohtoni. Din cărţi şi reviste,­din filme şi documente, aflăm tot mai umilt despre constructorii Chinei noi. In ultima vreme am avut fericirea să primim vizita unor oaspeţi dragi, delegaţi ai Chinei populare, care ne-au adus mesajul marelui popor din Orientul îndepărtat, urarea lui de spor la muncă, de noi succese în opera construirii bazelor socialismului. Regiunea noastră a fost vizitată de oaspeţi iluştri­ ca Pon-Kon, membru în Guvernul Popu­lar, din provincia Sam­dun şi directorul Comitetului pentru Cultură şi Invăţămînt al aceleiaşi provincii; Ha Fun­­ai, vicepreşedinte al Guvernului Popular din raionul autonom al Mongoliei interioare şi ministru pentru Cultu­ră şi Invăţămînt; Tini Cen, rectorul Universităţii din Lank­­on ; Cian Sini, rector al Institutului de Limbi­ Străi­ne din Harbin; Li San­-d­ji, director adjunct al Secţiei Internaţionale a agenţiei de presă „China Nouă“; Vei Cio, membru in Comitetul pentru Cultură şi Invăţămînt de pe lîngă Guvernul Central Popular al R. P. Chineze; Sun Yen-su, membră a Comitetului executiv al Uniunii Femeilor din întreaga Chină , ziaristul Chen Li­ an, şi mulţi alţii. Publicul oraşului Tg. Mureş a avut de asemeni rara ocazie de a se desfăta cu arta fără de seamăn a An­samblului de cîntece şi dansuri a­ Armatei Populare Chineze de Eliberare. Iar recent, artiştii noştri plastici au fost vizitaţi de talentatul pictor Cian Ian­ şi, profesor la Academia de arte din Han­ţu. Dăm mai jos în facsimil şi în traducere mesajul de salut adresat de Cian Ian­ şi oamenilor muncii din Regiunea Autonomă Maghiară, prin intermediul ziarelor: „Steaua roşie“ şi „Vörös Zászló“. In clişee: (dreapta): un grup de geologi, cercetători ai inepui­zabilelor bogăţii ale subsoluri Republicii Populare Chineze. (Gravură in lemn) ; (jos) : pic­torul chinez Cian Ian­ şi stind de vorbă cu artişti plastici din Tg. Mureş. Dragi cititori ai ziarelor „Steaua roşie“ şi „Vörös Zászló“ Mă simt dator să vă mulţumesc pentru amabilitatea şi dragostea frăţească cu care am fost intim­pinat în re­giunea dvs., pretutindeni pe unde am umblat. Vizi­tind diferite instituţii şi aşezăminte de artă şi cultură, am ad­mirat­ cu satisfacţie lucrările artiştilor clasici şi contempo­rani, măiestria artei populare. Am fost impresionat de dezvoltarea impetuoasă pe care a luat-o la dvs. în ultimii ani tradiţionala artă legată de popor. Mă bucură de asemenea realizările pe care le-aţi do­­bîndit în anii democraţiei populare în dezvoltarea indus­triei şi agriculturii, entuziasmul cu care poporul român şi alături de el minorităţile naţionale înaintează pe drumul construirii unei vieţi noi. Am să transmit poporului chinez tot ce-am văzut aici pentru ca astfel, cunoscînd mai bine viaţa poporului român să se întărească şi mai mult prietenia şi solidaritatea dintre poporul dvs. şi poporul chinez. In încheiere vă transmit salutările mele călduroase şi pline de dragoste. CIAN IAN-ŞI, pictor Tg. Mureş, la 29 septembrie 1955

Next