Steaua Roşie, iulie 1956 (Anul 5, nr. 404-411)
1956-07-04 / nr. 404
2 Sfatul S.M.T., prilej de analiză a muncii In faţa căminului cultural „Petőfi Sándor” din comuna Gh. Doja, unde se ţinea sfatul S.M.T.-ului din Tg. Mureş, se opreau camioanele din care coborau delegaţi ai colectiviştilor şi întovărăşiţilor. Majoritatea dintre ei au participat la toate sfaturile S.M.T.ului. Alţii, cum erau întovărăşiţii din Voiniceni participau pentru prima oară la o asemenea şedinţă. Rezultate obţinute. Din darea de seamă a reieşit felul cum s au desfăşurat lucrările agricole în campania de primăvară. Datorită bunei organizări a muncii, Întrecerii socialiste, priceperii şi sîrguinţei tractoriştilor, care în decurs de zece ore au realizat in medie cu un tractor 4,28 hantri în loc de 3,72 hantri planificaţi. S.M.T.ul din Tg. Mureş şi-a realizat planul in proporţie de 109,5 la sută. La acest succes au contribuit tractoriştii Ioan Damian, Ioan Bartha, Desideriu Farkas, Florea Mircea, Gavril Cioba şi alţii care şi-au realizat planul lucrărilor agricole in proporţie de 155-252 la sută. Majoritatea gospodăriilor colective şi întovărăşirilor au dat tot sprijinul tractoriştilor şi le-au asigurat o cazare şi hrană bună. Pe Ungă arat şi însămînţat tractoriştii au executat şi alte lucrări. Aşa de exemplu pe păşunea din Ernei,cu prindea de pajişte şi grape, au curăţit de muşuroaie o suprafaţă de peste 30 ha. Lipsuri constatate. O dată cu începerea oricărei campanii agricole tractoriştii se îndreaptă spre G.A.C.urile şi întovărăşirile pe care le deservesc, sau spre comunele unde nu sunt unităţi socialiste. Peste tot sunt primiţi bine. Despre munca lui Ioan Damian, Gavrilă Cioba, Farkas Dezideriu şi a altora, colectiviştii din Nazna, Sîntana de Mureş, Curteni şi din alte comune nu au de spus decît cuvinte de laudă. Dar, sînt şi tractorişti care nu aduc cinste staţiunii. Astfel Andrei Doczi din brigada a Vl-a a lucrat cu mare încetineală. Lörinczi Ilyés se scula tîrziu şi se întorcea devreme de la lucru, tractoriştii Iosif Márton şi Francisc Benő lucrînd pe tarlalele întovărăşirii din Mureşeni, pe o suprafaţă de 6 ha, au executat lucrări de proastă calitate. Pe bună dreptate conducerea întovărăşirii a refuzat să recepţioneze arătura, iar staţiunea a obligat pe tractorişti să execute din nou lucrarea, pe care apoi le-a imputat-o. Bine a arătat Victor Magos, preşedintele G.A.C. din Ilieni, că trebuie acordată mai multă atenţie educării tractoriştilor şi mai mult simt d® răspundere felului cum se fac reparaţiile la tractoare, să nu se mai întîmple ca zile de-a madul un tractor în filmă campanie, să stea pe cîmp fără să poată trage o brazdă. Conducerea staţiunii s-a bazat prea mult pe munca desfăşuraţii de agronomii de sectoare, fapt care a făcut ca din neglijenţa agronomului de sector Nagy Zoltán întovărăşirile din Păingeni şi Păsăreni să primească tractoarele repartizate cu întîrziere. Nici un tractorist n-a aplicat la arat metoda Buncev. Prăşitul mecanic, faţă de posibilităţi, s-a executat pe suprafeţe foarte mici. Transformarea socialistă a agriculturii este o problemă de care S.M.T.-ul se poate ocupa mai bine ca oricine, însăşi lucrările de bună calitate pe care le execută tractoriştii cu tractoarele la arat, însăminţat şi recoltat la gospodăriile agricole colective. întovărăşirile agricole cît şi la ţăranii cu gospodării individuale pot să determine pe mulţi ţărani muncitori să-şi unească pămînturile în tarlale mari, să le cultive cu mijloace mecanizate. Astfel de exemple sunt multe. Să luăm doar unul. Comportarea demnă a brigăzii a ViI-a de tractoare care a lucrat pe tarlalele întovărăşirii agricole din Voşlobini (raionul Gheorghieni), executând lucrări de calitate la întovărăşire cît şi la ţăranii cu gospodărie individuală, a determinat alte 45 familii să se înscrie în întovărăşirea din comună. Critica şi autocritica a lăsat mult de dorit. Participanţii la discuţii au vorbit prea puţin despre lipsurile manifestate pe teren de către brigăzile de tractoare, despre lipsurile colectiviştilor şi întovărăşiţilor, de felul cum au dat aceştia concursul tractoriştilor să-şi realizeze planul. Mai mult s-au mîngîiat de cît s-au criticat. Or, acest lucru nu e de loc sănătos. Sfatul S.M.T. a trasat sarcini staţiunii de maşini şi tractoare şi a unităţilor deservite. Trimiterea la timp a maşinilor de recoltat şi treierat; curăţirea şi dezinfectarea magaziilor pentru cereale; amenajarea ariilor; asigurarea coşarilor la batoze şi numărul necesar de braţe de muncă la unele G.A.C. pentru a se aplica metoda Brediuc la treierat; aşezarea clăilor în rînduri drepte, pentru ca dezmiriştitul să se poată executa în aceeaşi zi cu recoltatul; însămînţatul a cît mai mult porumb furajer în terenurile dezmiriştite; iată doar citeva din sarcinile stabilite de statul S.M.T. R. CIMPEANU Pentru îmbunătăţirea muncii în S.M.T. şi G.A.S. Mai multă atenţie editării foilor volante Staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat sunt pilonii înaintaţi ai agriculturii noastre pe drumul transformării ei socialiste. S.M.T.-urile, ca focare ale socialismului la sate, trebuie să îndeplinească rolul de organizatoare şi îndrumătoare ale producţiei agricole, de sprijin al statului democrat-popular în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii. Principala sarcină a S.M.T.-urilor este de a acorda un ajutor puternic şi nemijlocit întovărăşirilor agricole şi gospodăriilor colective în sporirea recoltelor prin introducerea în cultivarea solului a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii agricole, prin continua îmbunătăţire şi lărgire a mecanizării muncilor agricole. Fiecare S.M.T. din regiunea noastră a obţinut unele realizări în îndeplinirea sarcinilor ce-i stau în faţă. Aceasta nu înseamnă însă că toate merg bine şi că nu mai sunt lipsuri ce trebuie înlăturate. Pe lîngă celelalte forme ale muncii politice, organizatorice, un mijloc de extindere a experienţei înaintate şi de combatere a lipsurilor sunt foile volante ce se editează decadal la S.M.T.-uri, ca organe de presă ale organizaţiei de partid din unitatea respectivă. Foile volante înlocuiesc, în timpul campaniilor agricole cînd mecanizatorii sunt plecaţi pe teren, gazeta de perete a staţiunii. Răsfoind şi citind foile volante editate la S.M.T.-urile din regiunea noastră poţi întîlni unele articole interesante care tratează probleme strîns legate de viaţa mecanizatorilor. Astfel de articole sînt în foile volante editate la S.M.T. Odorhei, S.M.T. Miercurea Ciuc ş. a. De exemplu, întruna din foile volante ale S.M.T.-ului din Miercurea Ciuc, după ce sunt evidenţiaţi unii tractorişti fruntaşi, sunt criticaţi tractoriştii Frank Ştefan şi Demeter Ştefan, care au avut abateri grave în munca lor de teren. Apoi într-un grafic sunt redate realizările şi clasificarea brigăzilor. In foaia volantă a S.M.T.-ului din Odorhei apar articole despre viaţa în brigadă, sfatul agronomului şi alte articole folositoare. * Desigur că toate acestea sunt un rezultat al activităţii rodnice a organizaţiilor de bază, care au îndrumat munca colectivelor de redacţie. Totuşi, nivelul foilor volante nu este la înălţimea sarcinilor ce stau în faţa S.M-T. urilor. In nici una din foile volante nu se tratează în mod competent probleme legate de cooperativizarea agriculturii, întărirea răspunderii personale a tractoriştilor şi agronomilor de la S.M.T. faţă de producţia unităţilor deservite. Oare în articolul scris în foaia volantă a S.M.T.-ului din Odorhei despre pericolul degenerării cartofilor nu se putea arăta ce pot şi trebuie să facă mecanizatorii şi agronomii de sector pentru a contribui la evitarea acestui pericol ? Desigur că da, dar e mai simplu să scrii fraze generale, decît să tratezi concret o asemenea problemă. Cu regularitate, în fiecare foaie volantă se evidenţiază tractoriştii fruntaşi. Dar în afară de numele lor şi de procentajul realizat nu se scrie nimic. De ce ? Metodele folosite n-ar folosi şi celorlalţi tractorişti să-şi îmbunătăţească munca ? Mai sunt unele foi volante certate cu critica. Şi chiar dacă critică, aceasta este îndreptată mai mult în jos, spre tractorişti, (şi aceasta în mod formal) iar conducerea staţiunii, şi celelalte persoane cu munci de răspundere sunt scăpate de tăişul ascuţit al criticii. La S.M.T. Reghin, critica lipseşte în întregime din ultima foaie volantă. Editarea unor foi volante care să-şi îndeplinească rolul lor cere o preocupare permanentă din partea organizaţiilor de bază şi a conducerilor staţiunilor. Stimularea în coloanele foilor volante a criticii de jos, tratarea calificată a problemelor specifice de lucru, combaterea lipsusurilor — iată conţinutul unei foi volante. Şi pentru ca colectivele de redacţie să-şi poată îndeplini în bune condiţiuni sarcina ce o au, ele trebuie îndrumate zi de zi de către organizaţia de bază, de activiştii comitetelor de partid. Nu fraze generale, ci cuvinte concrete, chibzuite trebuie scrise în fiecare foaie volantă. ★ Incepînd din perioada lucrărilor agricole de vară, şi în gospodăriile agricole de stat din regiune au început să fie editate foi volante, asemănătoare celor din S.M.T. Orice început e greu. Totuşi, unele organizaţii de bază au rezolvat cu pricepere editarea primelor foi volante. La G.A.S. „1 Mai“ din Tg. Mureş, de pildă, a fost editată o foaie volantă cu un conţinut bogat şi destul de variat. După un articol, în care sunt trecute în revistă evenimentele externe cele mai actuale şi importante, urmează un aşa zis „calendar al muncilor ce urmează a fi executate în următoarele 15 zile“, apoi o sinteză a lipsurilor sezisate la toate secţiile gospodăriei, atelier, inclusiv la conducerea gospodăriei. Cu o oarecare îmbogăţire a formei şi aspectului de prezentare, această foaie volantă va deveni şi mai bună. Foile volante editate la G.A.S. Cătălina şi Ozun sunt la un nivel mai scăzut faţă de cea de la G.A.S. Tg. Mureş. Articolele scrise în aceste foi volante nu tratează concret problemele gospodăriilor respective. Colectivele de redacţie ale acestor foi volante atacă o serie de probleme actuale, fără a le lega însă de viaţa din unitatea lor. De pildă, în foaia volantă a G.A.S. Ozun, apare un articol despre sarcinile secretarilor organizaţiilor de bază U.T.M. în legătură cu întîmpinarea celui de-al II-lea Congres al U.T.M. De ce se adresează acest articol secretarilor şi nu membrilor organizaţiilor U.T.M.? Şi de ce nu se scrie nimic concret despre viaţa de organizaţie din cadrul gospodăriei ? E aşa de greu să se oglindească viaţa, munca oamenilor ? Nu ! Nu e greu. Trebuie doar puţin simţ de răspundere şi mai multă încredere faţă de puterea cuvîntului scris. Articolele de specialitate să fie scrise concret, cu exemple din gospodărie, de către oameni calificaţi. In această foaie volantă a apărut un articol scris de statisticiana gospodăriei, despre importanţa întreţinerii culturilor, articol care în afară de o teorie searbădă nu conţine nimic ce ar ajuta îmbunătăţirea muncii. Asemenea lipsuri mai sînt în foile volante editate de organizaţiile de bază din gospodăriile agricole de stat. Remedierea lor se poate rezolva atunci cînd cei însărcinaţi cu editarea foilor volante vor reuşi să oglindească concret viaţa şi munca din unitatea respectivă. Gospodăriile agricole de stat trebuie să devină în scurt timp mari producătoare de cereale, carne, legume, fructe, etc. Oglindind lupta desfăşurată pentru îndeplinirea sarcinilor ce le au unităţile în care apar, luînd atitudine hotărîtă împotriva lipsurilor, sprijinind ceea ce este nou şi folositor, foile volante îşi vor aduce contribuţia la îmbunătăţirea continuă a muncii politice şi organizatorice în scopul realizării sarcinilor de plan. V. OLTEANU STEAUA ROȘIE Să asigurăm hrana animalelor Cît mai multe plante de nutreţ însămînţate în mirişte Se ştie că la sfîrşitul verii păşunile dau o producţie scăzută de masă verde. Or, pentru a obţine o producţie animală, constantă, este necesar să asigurăm animalelor o hrănire consistentă în tot timpul anului. Masa verde poate fi înlocuită cu succes prin furajele însilozate sau prin culturile furajere însămînţate în mirişte. Cultivînd plante furajere în mirişte asigurăm masa verde necesară hrănirii animalelor la sfîrşitul verii şi se poate obţine şi nutreţ pentru însilozare. Un factor principal care asigură dezvoltarea plantelor furajere este umiditatea. De aceea, de îndată ce s-a recoltat cultura premergătoare, terenul se ară cu plugul la 12—15 cm adîncime, se grăpează în aceeaşi zi şi se tăvălugeşte. Dacă în momentul însămînţării pămîntul nu are umiditate suficientă, adîncimea de semănat va fi mai mare. De exemplu, pentru porumb 10 cm, floarea soarelui 8—9 cm, iarba de Sudan 4—5 cm. In mirişte se poate însămînţa porumb furajer, dovleci, napi, de mirişte, floarea soarelui etc. Intrucît aceste plante au nevoie de o perioadă de vegetaţie de 60—90 zile, este necesar ca însămînţarea lor să se facă după culturile recoltate timpuriu: borceag, orz de toamnă şi altele. însămînţatul în mirişte este o lucrare rentabilă, un mijloc sigur şi ieftin de completare a hranei. Porumbul pentru nutreţ se însămînţează cu maşina, în rînduri, la o distanţă de 25 cm. La un hectar sînt necesare 80 kg sămînţă, obţinîndu-se 8.000-10.000 kg masă verde. Din dovlecii însămînţaţi în mirişte se obţine pînă la 15.000 kg nutreţ suculent la hectar. Lunile august şi septembrie din anul trecut au fost destul de secetoase. Totuşi gospodăriile colective din Curteni, Chinari şi Crăciuneşti au obţinut prin însămînţatul în mirişte 9.800 kg masă verde la hectar, asigurînd hrana vitelor în grajd pînă la sfîrşitul lunii noiembrie. Este necesar ca fiecare gospodărie colectivă sau ţăran cu gospodărie individuală să însămînţeze cît mai mari suprafeţe cu plante furajere asigurînd animalelor o hrănire consistentă. 4 iunie 1956 Combaterea bolilor — mijloc de sporire a producţiei de legume Din experienţa anilor trecuţi, se ştie că în anii cu ploi multe în lunile mai, iunie şi iulie, umezeala prea multă favorizează atacul de mană şi alte boli criptogamice. In acest an, din cauza ploilor multe căzute în luna mai şi iunie, culturile de roşii, ceapă, ardei, vinete, castraveţi şi cartofi sunt periclitate de a fi atacate de aceste boli, o urmare firească fiind obţinerea unei producţii scăzute din aceste culturi. Pentru ca să evităm acest lucru, trebuie să ştim ce boli atacă aceste culturi şi cum trebuie combătute pentru a se înlătura pierderile. La roşii, sunt atacate frunzele. Atacul poate să fie de mană sau de o altă boală numită pălirea sau pătarea frunzelor. Mana apare ca un puf albicios pe dosul frunzelor, iar cea de a doua boală apare sub formă de pete rotunde albe, care de cele mai multe ori acoperă frunza în întregime. La cartofi boala este produsă de aceeaşi ciupercă ce produce şi mana roşilor. Pe frunze, boala apare sub forma unor pete, la început gălbui, apoi brune, iar pe dosul frunzei se găseşte un puf alb. Pe tubercul (cartofi) apar pete brune, iar pulpa cartofului în dreptul petelor este negricioasă. Odată cu înaintarea bolii, se usucă frunzele, iar apoi şi vrejii. Recolta poate fi distrusă în cîteva zile. Tuberculii bolnavi nu se pot păstra peste iarnă, iar cei care totuşi se păstrează nu sînt buni pentru sămînţă, nu încolţesc. Pentru ca să evităm pagubele amintite mai sus, trebuie ca înainte de apariţia bolilor să stropim aceste culturi cu soluţie de piatră vînătă (zeamă bordoleză) în concentraţie de 1 la sută (1 kg de piatră vînătă şi o jumătate kg de var la 100 litri de apă). Pentru ca să se lipească bine de frunze şi să nu fie spălată de prima ploaie ce va cădea, în zeamă se mai adaugă 100 grame de sirop de zahăr, sau 4 albuşuri de ou bine bătute, sau 2 litri de lapte smîntînit la 100 litri de zeamă. Stropitul trebuie să se execute pe ambele părţi ale frunzelor şi în special pe dosul frunzelor, unde apar ciupercile. Dacă vremea se menţine ploioasă sau umedă trebuie să se facă cel puţin 3 stropiri, din 7 în 7 zile. Pentru un hectar cultivat cu legume, la o singură stropire se folosesc cca. 800 litri de zeamă bordoleză, pentru pregătirea căreia este nevoie de 8 kg de piatră vînătă şi 4 kg de var. In afară de culturile amintite mai sus, trebuie stropite şi culturile de vinete şi ardei. In anul 1955 gospodăria de stat „1 Mai“ din Tg. Mureş, stropind roşiile de trei ori, a obţinut de pe o suprafaţă de 10 ha o producţie medie de 8.400 kg roşii sănătoase, la hectar, în timp ce cultivatorii particulari abia au obţinut 4.000-5.000 kg roşii la hectar şi acelea bolnave. Ing. HOSSU IOAN