Steaua Roşie, iulie 1957 (Anul 6, nr. 509-517)

1957-07-31 / nr. 517

Contractările şi achiziţiile — o sarcină de căpătenie In vederea stimulării in mai mare măsură a creşterii produc­ţiei agrico­le, condiţie de bază in îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei, Plenara C.C. a P.M.R din decembrie 1956 a hotărît desfiinţarea sistemului de cote obligatorii la principalele produse a­­gricole. Plenara a hotărît, de aseme­nea, ca în scopul asigurării aprovi­zionării populaţiei cu produse agro­­alimentare să se creeze prin con­tractări şi achiziţii un fond central de cereale al statului. Principala răspundere, se stabileşte in documentele Plenarei, pentru rea­lizarea fondului central de cereale va reveni comitetelor executive ale sfa­turilor populare. Spre deosebire de sistemul cotelor, prin contractări şi achiziţii producă­torii primesc pentru surplusul lor de cereale pe care le vînd statului un preţ mai mare şi contractează sau vînd cooperativelor sau altor organe comerciale cantităţile pe care ei cred că le sînt în plus, deci la buna lor învoire, încheierea de contracte între ţă­rani muncitori cu gospodărie indi­viduală, G.A.C. şi întovărăşiri şi or­ganizaţiile ,,Recolta“ şi cooperaţia a început încă în timpul ierni, şi se continuă şi acum, obţinîndu-se reali­zări considerabile. Pe regiune planul contractărilor la grîu secară este îndeplinit în propor­ţie de 91,9 la sută, la orzoaică de 223,3 la suta, iar la porumb de 52,5 la sută. Din orzoaică s-a şi predat peste 1.000 de kg din cantitatea contrac­tată. Rezultatele obţinute fără îndoială se datoresc muncii sfaturilor popu­lare precum şi organelor comerciale însărcinate cu aceasta. Iată cum a procedat de pildă, co­mitetul executiv al sfatului popular al comunei Jabeniţa. De mai multe ori în adunări generale, pe cele trei sate aparţinătoare, a adus la cunoş­tinţa ţăranilor muncitori condiţiile avantajoase în care îşi pot valorifica prin contractări surplusul de cereale. Intr-o şedinţă extraordinară, deputaţii au discutat sarcinile legate de contrac­tări după care fiecare in circumscripţia sa a dus muncă de lămurire cu ţăra­nii muncitori de la om la om,deputa­ţii, în frunte cu preşedintele comite­tului executiv fiind aceia care au în­cheiat întîi contracte. Sunt demni de amintit în această privinţă deputaţii Mihai Barta din satul Solovăstru, Ioan Lateş din Ja­beniţa, Vasile Tătar şi alţii. Ca re­zultat al muncii deputaţilor pînă la 28 iulie s-a contractat pe comună peste 4.000 kg grîu. Sprijin preţios au dat la încheierea contractelor şi sfaturile populare ale comunelor Mier­curea Nirajului, Ungheni, Berghia din raionul Tg. Mureş. S-ar mai putea da multe exemple bune. Dar mai sînt şi sfaturi populare care lasă această sarcină exclusiv pe seama cooperati­vei şi a achizitorului sau a delega­ţilor organizaţiei Recolta. Printre a­­cestea se numără şi sfatul popular al comunei Band, comună mare produ­cătoare de cereale. Contractările la porumb pe regiune stau destul de prost. Aceasta înseam­nă că nu trebuie neglijată de către nici un sfat popular, de către nici un deputat sau alt om al muncii proble­ma încheierii de contracte. In cele mai multe comune seceri­şul s-a terminat şi s-a început deja treierişul păioaselor. Paralel cu treie­­rişul sfaturile populare comunale sunt datoare să se îngrijească ca ţăranii muncitori care au contractat cereale să le transporte la bazele de recepţie. In acest sens bine a procedat sfatul popular din Berghia care a organizat din timp convoaie pentru transporta­rea cerealelor la baza de recepţie. Dintre raioane, în frunte în privin­ţa contractărilor se situează Odorhei şi Cristur iar în urmă sunt rămase raioanele Gheorghieni şi Tg. Mureş. Ţinînd seama că de felul cum ne vom achita de această sarcină depin­de asigurarea fondului central de ce­reale al statului și deci aproviziona­rea celor ce muncesc, se cere din partea noastră a tuturor să facem totul pentru a se încheia cu­ mai multe contracte cu statul, pentru a le res­pecta întocmai, pentru ca tot mai mulţi ţărani muncitori să vîndă sta­tului, chiar şi cei care nu au con­tracte, prin achiziţii surplusul lor de cereale. Deputaţi ai sfaturilor populare! Fiţi în primele rînduri ale celor ce luptă pentru asigurarea pentru oa­menii muncii a produselor agro­ali­mentare. Cooperatori! Sprijiniţi cooperativele voastre în realizarea sarcinilor lor de contrac­tări şi achiziţii. Parada foto^B'afîîSoB'[e­xpoziţii Cu cîteva zile în urmă într una din sălile Palatului cultural din Tg. Mureş s-a deschis o expoziţie de fo­tografii. In fiecare zi pragul expo­ziţiei e trecut de sute de vizitatori. Atracţia e cu atît mai mare cu cit exponatele nu sint semnate de pro­fesionişti sau de autori cu renume, ci de simpli fotografi amatori din regiune. Salati Ferenc, mecanic la fabrica de zahăr din Tg. Mureş, Wissky József, muncitor la I.F.E.T. Reghin, Marx József, funcţionar— Tg. Mureş, Antal Miklós, profesor— Sf. Gheorghe, Vasvári Zoltán mic­­ meseriaş—Tg. Mureş, dr. Je­no Mi-­­­hály, medic—Tg. Secuiesc, Zubrecz- s­ky Gyula, lăcătuş cooperativa „Cio­canul—Tg. Mureş, Ajtay Viktor, pensionar—Tg. Mureş, Gyepessy Bo­tond, elev—Tg. Mureş — iată cîţi­­va din cei 31 semnatari ai expona­telor. Sunt oameni cu profesii şi preocupări deosebite, dar entuziaşti în culegerea şi valorificarea pe peli­culă a frumuseţilor regiunii noastre. Fotografiile expuse înfăţişează as­pecte diferite: momente din munca pentru construirea socialismului, peisaje, turism, costume şi porturi naţionale, portrete, monumente de artă etc. 200 fotografii îmbracă pe­reţii expoziţiei.­­ Cărui fapt îi datorăm această ex­poziţie ? In cadrul casei de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş func­ţionează un cerc al foto-amatorilor. Cercul a organizat anul trecut un concurs de fotografii artistice. S-au prezentat 16 foto­amatori. Anul a­­cesta, concursul foto cu teme libere, organizat de acelaşi cerc s a bucu­rat de o participare mult mai largă. Explicaţia e simplă. Cercul foto­­amatorilor a organizat cursuri de cunoaştere şi perfecţionare a cunoş­tinţelor de fotografiere şi laborator iar Casa de cultură a sindicatelor a pus la dispoziţia cercului un labo­rator cu materialele şi aparatura ne­cesară. « Cercul foto amatorilor din Tg. Mureş face apel la toţi iubitorii aces­tei pasionante îndeletniciri să se în­scrie în rîndurile membrilor lui. Cercul oferă o mai largă posibilita­te şi mijloacele necesare pen­tru spe­cializarea în practica fotografierii, punind la dispoziţia membrilor săi, cursuri, laborator, reviste şi cărţi de specialitate.­­ După închiderea prezentei expo­ziţii, reprezentind primul concurs foto cu teme libere, cercul foto-a­­matorilor va organiza o altă expo­ziţie, cu fotografii din R. P. Chine­ză şi R.P.D. Coreeană executate de un număr de medici din regiune ca­re au vizitat aceste ţări.­­ O. H. „Nicolae Grigorescu“ Cu prilejul comemoră­rii marelui nostru pic­tor naţional, Nicolae Grigorescu, la cea de a 50-a aniversare a morţii lui, duminică, a avut loc la Tg. Mureş, în sălile muzeului de artă de la Palatul cultural, deschi­derea unei expoziţii de reproduceri după cele mai valoroase lucrări ale neîntrecutului artist. Cuvinte festive au ros­tit Drăguţ Vasile,istoric de artă de la Direcţia de artă plastică din Mi­nisterul Invăţămintului şi Culturii şi Piskolti Gábor, pictor din Tg. Mureş. Expoziţia a stirnit un viu interes în rîndul iu­bitorilor de artă din Tg. Mureş şi se bucură de o largă afluenţă de vizitatori. Cu siguranţă aceasta dovedeşte înalta preţuire şi iubirea de care se bucură arta lui Nicolae Grigorescu in rîndul populaţiei tirgu­­mureşene. Din părerile vizitatori­lor expoziţiei desprindem o dorinţă unanimă — aceea de a putea vizio­­ni o expoziţie a picturi­lor lui Grigorescu în ori­ginal. Făcîndu-ne exponentul acestei unanime dorinii ne adresăm Direcţiei de artă plastică din Minis­terul Invăţămintului şi Culturii, cu rugămintea de a organiza cit mai curind posibil o aseme­nea expoziţie la Tg. Mu­reş. Direcţiei regionale cinematografice ii pro­punem să introducă în repertoriul apropiat rea­ducerea filmului docu­mentar ,,Nicolae Gri­gorescu”. ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI Al SFATULUI POPUL­AR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE_______________ ANUL VI Nr. 517 Miercuri 31 iulie 1957 6 PAGINI - 20 BANI Fotografie executa­tă de Marx József, reprezentind o fru­moasă privelişte din munţii Bicaz. (Expoziţia fotogra­filor amatori). Din frumuseţile regiunii noastre Peste 70.000 lei economii In primele două decade ale lunii iulie întreprinderea „Ludovic Minszki“ din Tg. Mureş şi-a depă­şit planul producţiei globale cu 5,6%. La sortimentele principale cum sunt piesele prelucrate pentru in­dustria uşoară, producţia a fost depăşită cu 3%. Pînă în ziua de 24 iulie a crescut simţitor pro­ducţia la articolele de larg con­sum ca: foarfeci, cuţite, aparate de ras, tirbuşoane etc., realizîndu­­se astfel o economie de 70.000 lei. Brigăzile de mineri de la minele de cărbuni din Căpeni se străduiesc să întîmpine Ziua minerilor cu noi succese în muncă. In întrecerea so­cialistă locul fruntaş este ocupat de brigada lui Marcu Trifan din sectorul III, care obţine zilnic însemnate de­păşiri de plan. Numai de la 1—25 iulie brigada lui Marcu Trifan a ex­tras peste plan 760 tone cărbuni. In sectorul 1 la abatajul de came­ră nr. 7 unde lucrează brigada lui Oláh Sándor de asemeni sunt extrase zilnic însemnate cantităţi de cărbuni. Brigada lui Oláh Sándor tot în acest interval a reuşit să dea patriei cu 17% mai mult cărbune decit prevedea planul. ★ Şi minerii de la minele de cărbuni din Căpeni simt în permanenţă grija statului nostru. In anii puterii popu­lare în viaţa lor au avut loc însem­nate transformări, condiţiile lor d­e m­uncă şi de viaţă îmbunătăţindu-se considerabil. In ultimii 3—4 ani, un număr de 62 mineri de aici au be­neficiat de ajutor de stat construin­­du-şi locuinţe proprii. La Vîrghiş este în curs da construi­re un atelier de reparat utilaje care se va da în folosinţă pînă la 23 Au­gust. La sectorul 3 din Căpeni, nu de mult, au început lucrările de înlo­cuire a armăturilor de lemn cu bolţari de beton care asigură minerilor con­diţii bune de muncă. Muncă entuziastă la minele de la Căpeni „CU TURMA SPRE CASA" In întîmpinarea zilei de 23 August In cinstea ,,Zilei minerului*1 Inovaţii şi economii In anul acesta, la I.F.I.L. Reghin, au fost înregistrate 36 propuneri de inovaţii dintre care au fost acceptate 20, iar aplicate în producţie 14. Recompensele plătite inovatorilor se ridică la suma de 35.300 lei iar economiile anuale care se obţin în urma aplicării lor se cifrează la 193.534 lei. Cele mai de seamă inovaţii sunt ale lui Marosvölgyi Vilhelm care a confecţionat o maşină de plătuit care înlocuieşte 4 maşini de frezat, elibe­­rînd pentru alte munci 4 muncitori. In felul acesta se realizează o eco­nomie anuală de 10.325 lei. Utemistul Bodo Carol de la secţia instrumente muzicale a adus o ino­­vaţie maşinii de produs corzi pentru viori şi chitare realizînd o economie anuală de 7.425 lei. Măsuri de îmbunătăţire a pieţelor Recent, în Tg. Mureş s-a amenajat o nouă piaţă de desfacere în strada Republicii nr. 44 în curtea fostului depozit de lemne Rotm­an. Piaţa este pavată, şi dotată cu mese. Pînă la 15 august aici se va pune la dispoziţia producătorilor care vin de la distanţe mai mari, un dormitor cu circa 20 paturi. ★ S-a terminat pavarea abatorului de vite din Tg. Mureş. Abatorul a fost împrejmuit cu stîlpi de beton şi şine de fier şi s a construit o casă de vamă. ★ La Fintînele s-a edificat o gheretă cu patru încăperi, pentru măcelărie, aprozar, alimentară şi una pentru gospodăriile agricole colective. Piaţa­ este pavata şi s-a şi dat in folosinţă. Veşti din gospodăriile noastre agricole de stat BAND Pînă la 25 iulie gospodăria a sece­rat 92% din totalul culturilor de păioase. Pînă la aceeaşi dată com­bina a secerat şi treierat 32 tone grîu. Pe baza rezultatelor obţinute pînă în prezent producţia medie la hectar la grîu este de 2.000 kg. La subsecţiile gospodăriei din Sam,­şud, Rîci şi Culpiu s-a terminat tre­ieratul orzului de toamnă. Rezultatele sunt frumoase, producţia ■ medie la hectar fiind de 1.800—1.900 kg. Pînă la 25 iulie gospodăria a treie­rat cerealele de pe 82 ha, fiind în curs treieratul griului. Gospodăria din Band este fruntaşă nu numai în lu­crările de recoltare dar şi în ce pri­veşte arăturile de vară, efectuînd asemenea lucrări pe 75 de ha. CATALINA Gospodăria de aici este una dintre cele două gospodării care a efectuat secerişul exclusiv cu mijloace meca­nizate: combine, seceritori-legători. Pînă la 25 iulie gospodăria a secerat 32 la sută din suprafaţa însămînţată cu păioase şi a treierat păioasele de pe 82 ha. Pînă la 25 iulie, arături de vară s-au efectuat pe 50 ha. ★ In general gospodăriile noastre a­­gricol­e de stat efectuează lucrările de recoltare într-un ritm potrivit. In baza datelor de pînă la 25 iulie din cele 2.736 ha semănate cu păioase, care aşteptau să fie secerate, recol­tarea s-a efectuat pe 1.673 ha. Secara şi griul au fost secerate în proporţie de 65% iar de pe 385 ha cerealele recoltate au şi fost treierate. Arături de vară s-au efectuat pe numai 300 ha întrucît 1.300 ha din suprafața re­coltată sunt insămînțate cu trifoi.

Next