Steaua Roşie, ianuarie 1958 (Anul 7, nr. 561-568)

1958-01-04 / nr. 561

Marea recepţie de anul nou la Kremlin MOSCOVA (Agerpres). — IASS anunţă : Intr-o atmosferă festivă s-a desfă­şurat în marele palat al Kremlinului intîmpinarea noului an 1958. Această recepţie devenită tradiţională, a fost oferită de guvernul Uniunii Republi­cilor Sovietice Socialiste. Cînd ceasul de pe turnul Spaski din Kremlin indica apropierea orei 12, toţi cei prezenţi s-au instalat la mesele împodobite sărbătoreşte. La radio au răsunat festiv cuvintele me­sajului de anul nou al Comitetului Central al P.C.U.S., Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S. şi Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S. La recepţie au asistat printre alţii: Leonid Brejnev, Nikolai Bulganin, Ekaterina Furţeva, Nikita Hruşciov, Nikolai Ignatov, Aleksei Kiricenko, Frol Kozlov, Anastas Mikoian, Mi­hail Suslov, Nikolai Şvernik, Kle-ment Voroşilov, lan Kalnberzxn, AleK- sei Kosîghin, Mihail Pervuhin. Printre invitaţi se aflau deputaţi ai Sovietului Suprem al U.R.S.S., miniştri, oameni de ştiinţă şi artă, reprezentanţi ai armatei şi flotei so­vietice, fruntaşi în producţie din în­treprinderile industriale din oraşul Moscova şi regiunea Moscova, repre­zentanţi ai colhozurilor. La recepţie au participat membri ai corpului diplomatic. In timpul recepţiei Nikolai Bulganin şi Nikita Hruşciov au toastat pentru noi victorii ale U.R.S.S., pentru pace şi prietenie între popoare, pentru slă­birea încordării internaţionale şi co­existenţă paşnică. Recepţia de anul nou de la Krem­lin care s-a desfăşurat intr-o atmo­sferă de cordialitate, s-a încheiat cu un mare spectacol. Opinia publică mondială se pronunţă pentru o întî­are mntre D. Eisenhower şi N. S. Hruşciov cătorul Institutului american pentru sondarea opiniei publice, a ajuns la convingerea că „în pofida politicii actuale dusă de Statele Unite în privinţa unei conferinţe între Eisen­hower şi Hruşciov, opinia publică mondială este o partizană înflăcărată a unei întîlniri personale între cei doi lideri“. După cum a declarat Gallup, institutul a făcut o anchetă în multe ţări de la Helsinki la Jo­hannesburg „şi de la Washington la Delhi“. Majoritatea populaţiei din centrele mondiale este pentru o întîl­­nire între Eisenhower şi Hruşciov; numărul partizanilor acestei întâlniri variază de la 81 la sută la 51 la su­tă din cei întrebaţi. întrebarea a fost pusă sub urmă­toarea formulă: „Aţi vrea dv. ca în­tre Eisenhower şi Hruşciov să aibă loc o îrrtîlnireî“ La Bonn 81 la su­tă au răspuns afirmativ la această întrebare, la Atena — 71 la sută, la Helsinki — 69 la sută, la Delhi — 69 la sută, la Paris — 64 la sută, la Copenhaga — 61 la sută, la Toron­to — 59 la sută, la Stockholm — 58 la sută, la Viena — 55 la sută, la Washington și la Chicago — 54 la sută, la Johannesburg — 53 la sută, la Londra 51 la sută. NEW YORK (Agerpres). După cum relatează ziarul „New York Herald Tribune“ Gallup, condu­ — Da, sir, da, domnule senator, la noi totul e gata pentru lansare... Acesta este butonul pentru lansarea satelitului, iar celălalt — pentru a arunca în aer întregul centru de cer­cetări în cazul cind satelitul nu va porni Desen din ziarul englez „Daily Herald". Al XVIII-lea Congres al P.C. din Suedia și-a încheiat lucrările al Partidului Comunist din Suedia.­­ Congresul a ales organele de condu- r­­­cere ale partidului. |­­ In rezoluția adoptată de congres I în problemele luptei ideologice se sub-1­e­liniază că cea mai importantă pro- d­i blemă în etapa actuală este lupta I pentru pace şi în legătură cu aceasta 11 se arată necesitatea de a se demasca 1: propaganda burgheză despre aşa zi­­i­sul „caracter paşnic" al Blocului Nord-­­ Atlantic. In rezoluţie se acordă o mare a­­tenţie necesităţii de a se intensifica lupta împotriva propagandei reacţio­nare, care caută să silească Suedia să renunţe la politica de neparticipare la blocuri, să demonstreze necesita­tea înzestrării Suediei cu arma ato­mică şi cu hidrogen şi să atragi ţara în blocurile militare ale puterilor oc­cidentale. In cadrul şedinţei de închidere, Knut Senander, membru în Comite­tul Central, a raportat după termina­rea dezbaterilor că noul comitet cen­tral constituit la 30 decembrie a ales comitetul executiv, format din 11 persoane. Hilding Hagberg a fost reales în unanimitate ca preşedinte al Partidului Comunist Apoi Congresul a adoptat o rezo­luţie cu privire la munca în rînduri­­le tineretului, care aprobă propunerea de a se crea o organizaţie politică a tineretului. După aprobarea de către congres a rezoluţiei politice, Hilding Hagberg a rostit cuvîntul de închidere. Pentru pregătirea amendamentelor şi a modificărilor la programul în vigoare al partidului „Calea Suediei spre socialism“, congresul a ales o comisie formată din 12 persoane, ca­re va trebui să prezinte un raport de activitate congresului viitor. STOCKHOLM (Agerpres), — TASS anunţă : La 31 decembrie şi-a încheiat lu­crările cel de-al XVIII-lea Congres U­ltimul tren (urmare din pag. 1-a­­ semenea drojdii „gălăgioase şi ame­ninţătoare“ ale societăţii mai trăieşte destul de viu în noi. Din ei s-au for­mat cei mai fanatici reprezentanţi ai crucilor cu săgeţi şi tot descreieraţi de teapa acestora au spînzurat pe străzile Budapestei în zilele triste ale contra­revoluţiei. A procedat just Tamás Ferenc cînd din Apáthy a creat o figură carica­turală, fără ca să alunece însă pe panta neseriozităţii. Lohinszky Loránd a reuşit prin mijloace artistice să creeze un Marius Pop profund uman, un astfel de me­dic care stînd la înălţimea chemării sale nu cunoaşte ura şi izolarea na­ţională, ba mai mult reuşeşte să ră­­mînă atît de cinstit incit în situaţia tulbure creată, este în stare să-şi stă­­pînească sentimentele intime, rămînînd credincios prietenului. Sarlay Imre a redat cu succes por­tretul avocatului parvenit, lipsit de caracter, plin de un naţionalism ne­cruţător. La echilibrul actului II a contribuit în considerabilă măsură şi Gömöry Emma, interpreta leliţei Ana, care în­truchipează ideile sănătoase şi dra­gostea de oameni a omului simplu. Cuvinte de laudă merită şi Sergiu Singer pentru decorurile noi, pline de efect. Nu e rău dacă ne abatem de la obişnuitele cadre naturalistice spre a căuta noi drumuri, mai ales la specta­cole de acest gen, care necesită tablouri mai numeroase ca de obicei. Insă liniile frînte folosite în redarea locuinţei lui Vlad din actul I nu sunt justificate. Una din cele mai mari merite ale piesei „Ultimul tren“ este fără în­doială de a fi prezentat, putem spune pentru prima dată în dramaturgia autohtonă problema naţională atît de deschis şi atît de curajos. Pînă acum scriitorii noştri dramatici se fereau parcă de prezentarea acestei atît de importante probleme, se temeau s-o atace, pentru a nu greşi. Esenţialul aici nu este ideea căsă­toriei mixte care ar însemna minima­lizarea sau reducerea la un cadru restrîns a problemei naţionale, ci condamnarea gravă şi profundă adusă urii şi rădăcinii de clasă a neastîmpă­­rului naţionalist, lucru ce de altfel subliniază şi Kovács György în pro­gramul piesei: „. . . Nu puteam avea alt scop decît să întărim acea credinţă că uniţi şi urmărind acelaşi ţel, prin­­tr-o muncă comună să obţinem ca su­ferinţele, cruzimile şi neomeniile tre­cutului să nu se mai repete“. Piesa „Ultimul tren“ aplică o lo­vitură nimicitoare atît naţionalismului român cît şi celui maghiar, subliniind că ambele sunt la fel de vătămătoare, la fel de greşite. Noua piesă autohtonă este de ase­menea un omagiu al victoriei în dra­goste. Ea ne învaţă că această forţă motrică uriaşă care odinioară a putut deveni un sentiment înălţător şi în cadrul zidurilor putrezite ale feudalis­mului şi să rupă cătuşele create de clasa mijlocie a Ardealului de dinain­te de eliberare, a reuşit să învingă şi îngrădirile blestemate ale naţionalis­mului, pentru că dragostea adevărată şi curată izvorăşte din umanitarism; ori ceea ce este profund omenesc tre­buie să învingă tot ceea ce este neo­menesc. In concluzie putem constata că nu e întîmplător faptul că „Ultimul tren“ a văzut lumina rampei tocmai în pra­gul celei de a 10-a aniversări a pro­clamării Republicii. Aceasta cu atît mai mult cu cît dramaturgii şi artiştii deopotrivă (sau: dramaturgi şi artişti într-o singură persoană, ceea ce nici după învăţămintele literaturii univer­sale nu poate fi un hibrid nereuşit) s-au maturizat într-o asemenea măsu­ră ca să dea opere care să învingă timpul. Sperăm că „Ultimul tren“ nu va fi și ultima mare victorie a auto­rilor lui. ȘTEFAN IZSÁK ★ Noi laureat! al Premiului international „Lenin“ MOSCOVA (Agerpres). — TASS anunţă : Comitetul pentru decernarea premii­­lor internaţionale „Lenin" — „Pen­tru întărirea păcii între popoare" a­­ anunţat că unui grup de militanţi de­­ seamă din diferite ţări, care luptă­­ activ pentru pace şi coexistenţă paş- I­nică, li s-au acordat premii pe anul­­ 1956.­­ Printre laureaţi se află­ eminentul fizician indian Chandrasekhar Ven­­kat Raman, cunoscut prin lucrările sale in domeniul opticii; Emmanuel D'astier de la Vigerie (Franţa) unul din primii participanţi la mişcarea partizanilor păcii, tovarăş de luptă al lui Jolliot Curie; Maria Rosa Oliver, ziaristă şi activistă pe ţărim social din Argentina, bine cunoscută în ţă­rile Americii Latine prin atitudinea ei in favoarea unei politici de pace; cunoscutul poet sovietic Nikolai Ti­honov, preşedintele Comitetului sovie­tic pentru apărarea păcii; Udakenda­­vala Saranankara Thero — preot bu­dist şi activist pe tărim social din Ceylon care s-a oferit în timpul său să plece în insula Christmas în semn de protest împotriva experienţelor cu bombe cu hidrogen efectuate de An­glia, și alții. PRESEDINTELE SUKARNO DECLA­RA CA POPORUL INDONEZIAN ESTE HOTARIT SA CONTINUE LUPTA PENTRU ALIPIREA IRIANULUI DE VEST DJAKARTA (Agerpres). Luînd cuvîntul la 31 decembrie la mitingul organizat cu prilejul împli­nirii a şase ani de la înfiinţarea Uniunii foştilor luptători din întreaga Indonezie, Sukarno, preşedintele In­doneziei a declarat că poporul indo­nezian este hotărît să continue lupta pentru alipirea Irianului de vest la Indonezia. El a subliniat că acest nou stadiu al luptei poporului indo­nezian împotriva colonialismului este continuarea revoluţiei din 1945, în urma căreia a fost proclamată inde­pendenţa ţării. Ţelul luptei de astăzi, a subliniat Sukarno, este de a crea un stat în care nu va exista asuprire din partea colonialiştilor olandezi sau altor imperialişti străini. La acelaşi miting a luat cuvîntul Supardi, preşedintele Uniunii foşti­lor luptători din întreaga Indonezie, care a cerut în cuvîntarea sa pedeap­sa cu moartea pentru persoanele care au comis recent atentatul la viaţa preşedintelui, precurm şi interzicerea partidelor şi a organizaţiilor implicate în acest atentat ANUNȚ La cererea publicului partici­pant, tragerea Loto Central ce ur­ma să aibă loc vineri 3 ian. 1958, va avea loc duminică 5 ian. 1958. Biletele pentru această tragere se vind pînă în seara zilei de sîm­­bătă 4 ianuarie 1958. Biletele cîștigătoare trebuie de­puse spre validare pînă joi 9 ian. 1958 ora 13. Marea familie a ţărilor socialiste R. D. Germană pe calea unui avînt nemaiîntîlnit R. D. G. CONSTRUIEŞTE O NOUA CENTRALA ELECTRICA La 28 octombrie 1957, Fritz Selb­mann, locţiitor al preşedintelui Con­siliului de Miniştri, a pus piatra fundamentală a celei mai mari cen­trale electrice germane, care se va construi la sud de­ oraşul Lübbenau din Spreewald. De zece luni, se des­făşoară aici lucrările de­ pregătire pentru construirea uriaşei termocen­trale care • va funcţiona cu cărbune brun. Prima parte a construcţiei cu­prinde • şase turbogeneratoare de cîte 50 megawaţi (1 MW egal 1.000 kw); a doua parte este formată din 10 turbogeneratoare de cîte 100 mega­waţi, astfel că după terminarea ter­­moe­ntralei în 1962, puterea insta­lată va fi de 1.300 MW. Centrala va produce anual 9,1 kilowat-ore, avînd un consum de 145 de milioane tone cărbune brun. Prima turbină urmea­ză să fie pusă în funcţiune spre sfîr­­şitul anului 1959. Cei peste 1.600 de muncitori con­structori au şi racordat instalaţiile şantierului cu reţeaua locală, au a­­şezat şine pe o distanţă de cinci km şi au construit opt km de şosea nouă. Casa de cultură şi dispensarul sunt în construcţie. In ceea ce pri­veşte instalaţiile centralei electrice, s-au şi construit fundaţiile pentru cazanul 1 şi 2; totodată s-a început şi construirea atelierului central şi a magaziilor. Cu prilejul punerii pietrei fundamentale, locţiitorul preşedintelui Consiliului de Miniştri, Fritz Selb­mann, a prezis regiunii Cottbus un viitor strălucit ca centru energetic. Centrala din Lübbenau este prima dintre cele cinci centrale electrice care urmează să fie construite în teritoriul Lausitz. O MAŞINĂ AGRICOLĂ PERFECŢIONATĂ Tractorul „Maulwurf", care de ani de zile se bucură de bune aprecieri atît în ţară cît şi în străinătate, are un urmaş. Noul „Maulwurf", tip R. S. 09, este înzestrat cu motor Diesel, întrecînd în multe privinţe pe prede­cesorul lui. După o muncă de proiec­tare şi de experimentare care a du­rat cîţiva ani, Uzina de Tractoare „întreprinderea poporului" din Schö­nebeck a început producţia în serie a noului tractor. Primele maşini au şi fost livrate, încă în cursul aces­tui an se vor efectua primele tranşe de export în Ungaria şi Cehoslova­cia. Tractorul „Maulwurf“ este în­zestrat cu un motor Diesel cu doi cilindri, de 18 CP, cu răcire cu aer. Maşina are 8 viteze de înaintare şi 8 viteze pentru mersul înapoi, un diferenţial cu dispozitiv de oprire şi doi arbori cu came, care pot fi folosiţi independent unii de alţii, în mers şi în repaus, rotindu-se spre stînga şi spre dreapta, după cerinţele motorului sau drumului. Mobilitatea în raport cu solul, poziţia roţilor precum şi distanţa dintre ele se pot modifica. In afară de aceasta, noul „Maulwurf" este un aşa-zis vehicul care poate merge in sensuri opuse. CONSTRUIREA UNUI MARE TURN DE TELEVIZIUNE De curînd a fost terminată în R. D. Germană construirea corpului de beton armat al unui turn modern pentru retransmiterea emisiunilor de televiziune. Acest turn, de 110 metri înălţime, va servi drept staţie-releu studioului de televiziune Adlershof din Berlin. Partea superioară a tur­nului va avea forma unui imens bulb de ceapă și va fi alcătuită din cinci etaje suprapuse. Aici vor fi instalate aparatele necesare retrans­miterii emisiunilor de televiziune. Deasupra acestui bulb va fi insta­lată o antenă de oțel, înaltă de 60 de metri. Turnul, construit după ul­timele cerinţe ale tehnicii, va servi şi ca staţie de radiotelefonie şi de transmitere a ştirilor prin teleimpri­mator. R. D. Germană numără în prezent peste 125.000 de posesori de aparate de televiziune. Cele 9 staţii-releu care există în R. D. Germană re­transmit programele studiourilor de televiziune peste graniţele ţării, în R. F. Germană, în partea de sud a Suediei, în Danemarca, Polonia, Ce­hoslovacia şi Ungaria. INTENSIFICAREA EXPLOATĂRII DE PETROL ŞI GAZE­ NATURALE Exploatarea ţiţeiului şi gazelor na­turale se prevede să înlocuiască căr­bunele, care pînă în prezent re­prezintă principala sursă de energie în R. D. Germană. Anul acesta întreprinderea de stat pentru petrol şi gaze naturale, în­fiinţată recent, va întreprinde tot alitea foraje cire au fost făcute intre anii 1951—1955. Tot în cursul ace­­­tui an va începe exploatarea ţi­ţeiului conform unui plan care pre­vede realizarea în 1960 a unei pro­ducţii anuale de 150.000 de tone. SCREPER ARMAT ŞI TRANSPOR­­TOR IN MINELE DE POTASIU Screperul armat cu lanţ şi trans­portor, care a fost încercat cu suc­ces în minele de cărbune din R. D. Germană, a dat rezultate bune şi în minele de potasiu. Un astfel as screper a fost încercat în mina de potasiu Volkonroda din munţii Harz (regiunea Halle). Proba care a du­rat cîteva săptămîni a dovedit că screperul armat şi transportorul pot înlocui cu succes o combină minieră, prezentînd şi o serie de avantaje. Capacitatea de producţie de 75 tone pe oră a screperului este superioară capacităţii de producţie a combinei miniere, iar pe de altă parte, utili­­zarea lui prezintă o mai bună pro­tecţie împotriva accidentelor de muncă. Intr-un port din R. D. Germană 5­ IN PORTURILE ROSTOCK, WIEMAR SI STRALSUND DIN R. D. GERMANA, ANCOREAZĂ IN FIECARE AN CIRCA SASE MII DE VASE DIN DIFERITE TARI. IN FOTO: IN PORTUL MODERNIZAT WUE­­MAR. LA STINGĂ VASUL DIN R. F. GERMANA „GLUCKSBURG“. DREAPTA: VASUL POLONEZ .MARCELI NOWOTKO“. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9. Telefon: nr. 2688, 2498, Tipografia: 2643. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzori­ voluntari din întreprinderi şi institutii.Comanda Nr. 22,

Next