Steaua Roşie, februarie 1958 (Anul 7, nr. 569-576)
1958-02-01 / nr. 569
• • • Sus la 1 iulie Seralul de Ieşire din gara I.F.E.T.-ului din Reghin stătea pe „liber“ de cîteva minute. Mecanicul auto-drezinei, „Pali-bácsi“, aşa cum obişnuiesc să-i spună muncitorii, nu s-a lăsat aşteptat prea mult de semnal, punînd în mişcare auto-drezina. In drezină, alături de mine, stătea inginerul I.F.E.T.-ului. După cîteva sute de metri, în stînga noastră, se întredeschide larg curtea depozitului de buşteni. Pe rampă stăteau două garnituri de vagoane cu buşteni gaia pentru descărcare. Depozitul plin de buşteni, sortaţi pe dimensiuni, prevestea că forestierii de pe Valea Gurghiului, Isticeului sau a Lăpuşnei trimit cu regularitate de acolo, de sus, „de la munte“ materie primă. Lăsînd în urmă şi imensul depozit, după cîţiva kilometri intrăm în raza de exploatare a lemnului. V . „AURUL VERDE“ Aproape de Valea Orşovei, am ajuns din urmă o garnitură de vagoane platformă pentru buşteni. Aici, trenul se aproviziona cu apă. Vîntul sufla uşor dinspre munte, aducînd cu sine izul răşinos de brad. Simţeam tot mai mult mirosul specific al pădurilor de conifere. După cîţiva kilometri parcurşi în urna garniturii, în gară la Isticeu, am reuşit s-o luăm înaintea trenului. Dinspre Valea Tireului, deasupra crestelor de brazi, se înălţa fumul locomotivei ce trăgea după sine un şir de vagoane încărcate cu buşteni. Rămpile de la Tireu, Dulcea şi Fătăciuniţa stăteau gata să primească încărcătura garniturii. Cum înaintam tot mai mult, spre inima munţilor, zăpada îşi întindea cu insistenţă mantia sa, parcă voia să ascundă sub ea o taină a munţilor. Tocmai această taină doream s-o cunosc. Să văd cum pădurea, „aurul verde al patriei“ îşi primeşte oaspeţii. Autodrezina urca tot mai greu spre Lăpuşna. Linia şerpuită a văii Gurghiului se apropie de noi. Văile munţilor se îngustează din ce în ce mai mult. Pe lămpile de la Prislop şi Sirod, buşteni acoperiţi de zăpadă stau în silozuri, gata să ia drumul fabricii. Puţin mai sus de parchetul „Faţa Dobreanului“, la punctul Călin, sosesc lemnele de foc pe canal. De aici, intrăm în raza de exploatare a Văii Gîtii. es . LA MEŞTERIŢA Ne apropiem de ultimul popas, de sediul sectorului Valea Gîtii. In fata noastră la cîteva sute de metri, şeful sectorului, Vajda Gáspár, ne semnalizează pentru oprire. De aici, pînă sus, la Meşteriţă, ne mai despart încă cîţiva kilometri. Drumul spre gura de exploatare propriu-zisă, a Gitii, este cit se poate de pitoresc. Din loc în loc linia îngustă de fier este străjuită de cordoane de brazi. Razele soarelui, ce străbat de sus, de pe crestele munţilor, parcă au îmblînzit puţin asprimea aerului. Pe mantia diafană şi imaculată a zăpezii razele soarelui reflectau în cristalele zăpezii o strălucire diamantică la mişcare. Cărările formate în zăpadă de paşii forestierilor semnalau tot mai mult apropierea noastră de parchetul Meşteriţa. Fumul ce şerpuia alene spre vîrful munţilor, apoi crestele cabanelor şi, în sfîrşit, complexul de tractoare, vagoneţi şi sănii, mi-au dat de înţeles că am ajuns tot mai aproape de locul unde trunchiurile fainice aie fetazilor stau gata să-şi dea contribuţia lor la marele complex de construire a unei vieţi tot mai îmbelşugate a celor ce-au avut grijă de ei. In acest defileu mic, din valea Gîtii, nu se simte de loc depărtarea atît de mare de capătul celălalt al liniei, de furnicarul de forestieri de la Combinatul din Reghin. Şi, aici, totul se lucrează mecanizat. Peste culmea muntelui străbate zgomotul celor două grupuri electrogene de la Meşteriţa. Ferăstraiele electrice „Styl“ R. L„ al căror şuierat subţire, întrerupt din cînd în cînd de Oglodeanu Dumitru şi Zoltan Vasile, motorişti, sortează acolo sus buştenii pe dimensiuni, aglomerîndu-l tot mai mult pe Cotfaru Zaharie, mecanic şi şef de brigadă la apropiat cu funicularul. Pe cînd priveam funicularul care tocmai lăsa din ghearele sale doi buşteni, se auzi prin uşa întredeschisă a biroului o convorbire telefonică. Şeful brigăzii de încărcători, Todoran loan, vorbea sus la Meşteriţă cu Zaharia. — Mă Zaharie, nu ţi-e foame ? — ? — Desfac buştenii şi si fii atent cu funicularul, că dau drumul la frîncare! Buştenii se desficura uşor pe linia de decovil. Todoran agăţă două găleţi aburinde, una plină cu supă de carne şi cealaltă cu friptură de viţel cu sos. Intr-o raniţă se găsea pîine. N-a trecut nici un minut de cînd funicularul urca mîncarea şi din nou sună telefonul. Tudoran ridică receptorul. — Hallo, da ! Aici Tudoran. — Arde prea tare? Puneţi-o şi voi pe zăpadă să se răcească un pic ! Aşa e aici, la Meşteriţa. Mâncare caldă la cantină, mîncare caldă şi sus, la parchet, unde lucrează vreo 16 fasonatori şi 5 tractorişti. Ora mesei a trecut. Tractorul K. T. 1? al lui Gliga trage o sanie, cît un vagon, încărcată cu lemne de foc. A ajuns la descărcare. Motorul se oprește. De undeva, dinspre dormitoare, străbate o melodie de cîntec popular. Am intrat în dormitor. Intradevăr, aici era un aparat de radio. Lingă el, un program de radio, cu sublinieri. Pe unul din paturi, o garnitură de şah. Pe masă ziare şi broşuri. Aerul curat din dormitor, îi dovedea grija permanentă faţă de om. Aici, la Meşteriţa, forestierii se simt ca şi acasă. La conturile bune de viaţă ei răspund cu rezultate frumoase în muncă. La ieşirea din dormitor, uşa de la biroul manualantului Crişan Ioan era deschisă. Pe masa de lucru, pe fondul roşu al unui drapel de onoare am citit: Uniunea Tineretului Muncitor — Comitetul regional U.T.M. — Grunei U.T.M. fruntaşă în producţie — 1957. Tr. ŞTEFANESCU Pregătiri în vederea alegerilor în raionul Topliţa In raionul Topliţa, pînă la data de 30 ianuarie, au fost propuşi toţi candidaţii în alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare de la 2 martie 1958. Astfel, au fost propuşi cinci candidaţi pentru sfatul popular regional, 37 pentru sfatul popular raional, 70 pentru cele două sfaturi orăşeneşti (Topliţa şi Borsec) şi 255 candidaţi pentru sfaturile populare comunale. Acei deputaţi care au pus umărul alături de alegători pentru rezolvarea problemelor obşteşti, au fost din nou propuşi ,iar aceia care s-au lăsat pe tînjeală nu au mai fost propuşi. Cetăţenii propun să-i reprezinte in organele de stat oameni activi şi merituoşi, demni de înalta funcţie de deputat. In fiecare comună este una, iar în oraşe cîte 2—3 case ale alegătorului şi-au început activitatea. Aici, cetăţenii se interesează de diferite probleme privind alegerile, despre secţiile de votare, citesc diferite broşuri, se întîlnesc cu candidaţii şi discută diferite probleme ale comunei, oraşului şi raionului, asistă la programe artistice, ascultă emisiuni radiofonice etc. La 25 ianuarie, toate comitetele executive comunale şi orăşeneşti au afişat listele alegătorilor. Astfel, cetăţenii au putut să verifice dacă au fost, trecuţi sau nu pe liste. Este doar un drept al lor stabilit prin lege, desigur cu excepţia celor lipsiţi de facultăţile mintale şi a celor cărora legea nu le acordă acest drept pentru diferite motive bine întemeiate. Intr-una din zile, Ioan Braic, muncitor la I.F.E.T. Topliţa, trecînd pe la sfatul popular al oraşului Topliţa s-a uitat peste listele afişate chiar aici. A găsit listele în care sunt trecuţi locuitorii din cătunul Zincani. Numele lui însă nu era trecut nicăieri. A făcut imediat întîmpinarea în scris şi în 24 ore numele lui a fost trecut pe lista celor cu drept de vot. La fiecare centru de afişare a listelor de alegători se pot găsi cetăţeni care verifică dacă sunt înscrişi pe aceste liste. jf ofteaua roșie | Mai multă preocupare faţă de alegerile organelor sindicale Multe comitete de întrprindere au înţeles pe deplin marea importanţă a pregătirii alegerilor şi împletirii acestei acţiuni cu creşterea producţiei, a productivităţii muncii, cu scăderea preţului de cost al produselor. Aşa de pildă, comitetul de întreprindere de la S.M.T. Tg. Secuiesc, pe lîngă celelalte sarcini organizatorice a prevăzut în planul său de acţiune să execute reparaţia capitală a tractoarelor cu 10 zile înainte de termen, iar prin recondiţionarea unor piese de schimb să realizeze economii în valoare de 60.000 lei. In planul comitetului de întreprindere de la fabrica de mobilă „Simo Geza“ din Tg. Mureş s-a prevăzut intensificarea întrecerilor socialiste, introducerea şi aplicarea unor metode înaintate de muncă, astfel ca planul de producţie pe trimestrul I al anului 1958 să fie depăşit cu 5 la sută, să îmbunătăţească calitatea produselor şi să realizeze o economie în valoare de 300.000 lei. Asemenea obiective şiau propus să realizeze şi colectivele de muncitori de la fabrica „Ludovic Minszki“ din Tg. Mureş. Trustul regional de construcţii locale, uzinele textile „Dózsa Gheorghe“ din Sf. Gheorghe şi altele. Un mare rol în buna pregătire a alegerilor organelor sindicale l-au avut consfătuirile de producţie din prima decadă a lunii ianuarie a. c., în cadrul cărora au fost prelucrate planurile de producţie lunare, trimestriale precum şi cel anual. Acolo unde ele au fost bine organizate, ca de exemplu la uzinele textile „Dózsa György“ din Sf. Gheorghe, muncitorii au scos în evidenţă o serie de lipsuri ce mai persistă în activitatea comitetului de întreprindere, a conducerii administrative, în ce priveşte asigurarea la timp a locurilor de muncă cu materiale şi materii prime, cunoaşterea de către fiecare muncitor a planului său de producţie etc., indicînd în acelaşi timp soluţii de remediere a strangulărilor în procesul de producţie. La fabrica de cărămizi şi ţigle „Mureşeni“ în cadrul consfătuirilor de producţie, muncitorii au scos în evidenţă cauzele slabei calităţi a ţiglei, printre care faptul că uscarea şi sortarea acestora nu se face în condiţiuni satisfăcătoare şi astfel în cuptoare ajung ţigle crăpate şi deformate. La fabrica de zahăr „Bernăth Andrei“ din Tg. Mureş s-a scos în evidenţă slaba reparaţie ce s-a efectuat la agregate în cursul anului 1957, datorită cărui fapt în perioada de campanie au avut loc multe defecţiuni şi opriri neprevăzute. Muncitorii au criticat comitetul de întreprindere pentru faptul că nu se ocupă în suficientă măsură de rezolvarea propunerilor muncitorilor. Calitatea muncii viitoarelor comitete de întreprindere ce vor fi alese în perioada dintre 15 februarie—15 martie a. c. și care își vor desfășura activitatea pe anul 1958 depinde în mare măsură de felul cum sînt pregătite și desfășurate alegerile în grupele sindicale, ele constituind un bun prilej de dezbatere a problemelor ivite la locul de muncă. Astfel, cu ocazia alegerilor ce au avut loc în cadrul grupei sindicale de la atelierul de strungărie a fabricii „Ludovic Minszki“, după prezentarea dării de seamă, muncitorii au criticat munca birocratică a comitetului de secţie care deşi avea cunoştinţă de faptul că existenţa unei singure grupe sindicale pe cele trei schimburi îngreunează desfăşurarea muncii, nu s-a preocupat de crearea a trei grupe, cîte una pe fiecare schimb, ceea ce ar fi dus la îmbunătăţirea activităţii sindicale. O sarcină importantă în desfăşurarea alegerilor sindicale revine organizaţiilor de partid din instituţii şi întreprinderi precum şi membrilor comisiilor raionale şi regionale sindicale sub a căror îndrumare directă se desfăşoară alegerile, ,în privinţa respectării democraţiei muncitoreşti precum şi a instrucţiunilor C.C.S. cu privire la alegerile organelor sindicale. Deşi în general s-a constatat respectarea întocmai a acestora, totuşi s-au remarcat şi unele lipsuri datorită cărora desfăşurarea alegerilor a trebuit să fie întreruptă sau pur şi simplu să fie infirmată de organele imediat superioare. De încălcarea acestora se fac vinovaţi şi Adorjáni Zoltán preşedintele comitetului de secţie de la fabrica de piele „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş şi Stroia Ladislau membru în comitetul secţiei strungărie de la „Ludovic Minszki“ care au trecut peste unele propuneri făcute de muncitori, neluîndu-le în considerare şi fără să le mai pună în discuţia membrilor de sindicat din grupa respectivă. Un caz de încălcare a democraţiei muncitoreşti s-a petrecut şi cu ocazia alegerilor ce au avut loc la grupele 6,78 de la Depoul C.F.R. Ciceu. Aici, pentru cele trei grupe a fost prezentată o singură dare de seamă, alegîndu-se însă în aceeaşi adunare generală organe pentru toate cele trei grupe sindicale. Just a procedat comitetul de secţie infirmînd această alegere şi efectuînd alegeri pentru fiecare grupă în parte. Rolul mare pe care îl au în participarea la alegerile sindicale din grupa conducerea administrativă a întreprinderilor, instituţiilor, precum şi reprezentanţii birourilor organizaţiilor de bază P.M.R. l-a dovedit alegerile ce au avut loc la întreprinderea de industrie locală „Lázár Ödön“ din Tg.. Mureş. Aici, tov. Biro Alexandru, directorul întreprinderii, fiind de faţă la dezbaterea problemelor ce s-au ivit şi dînd explicaţii clare şi precise atît în legătură cu unele propuneri ale muncitorilor cît şi asupra îndeplinirii sau nu a unor pevederi din contractul colectiv — sarcini asumate de către conducerea administrativă, — s-a reuşit ca aederile să se desfăşoare la un nivel înalt. La O.C.U. „Alimentara“ alegerile au început cam şchiopătînd, prezentînd ,multe lipsuri, atît în întocmirea dărilor de seamă cît şi în organizarea lor. Fiind sezisată, direcţiunea şi biroul organizaţiei de bază P.M.R. şi inter venind au putut remedia din timp lipsurile iar alegerile au devenit prilej de îmbunătăţire a activităţii unităţilor comerciale locale, împotriva tendinţei multor tovarăşi mai vîrstnici de a se eschiva de la sarcinile sindicale propunînd în acest sens o seamă de cadre noi tinere, o tendinţă care s-a manifestat destul de des în alegerile pe grupe care au avut loc pînă în prezent — trebuie luptat cu hotărîre, pentru a se evita pericolul izolării de mişcarea sindicală a multor tovarăşi vîrstnici cu multă experienţă în munca sindicală. Promovarea tinerelor cadre va trebui să se facă după o bună chibzuinţă şi proporţional cu vîrstnicii. Iar cel mai important factor de care va trebui să se ţină cont în actualele alegeri sindicale este asigurarea conducerii mişcă- rii sindicale de către partid, alegîn- du-se în organele sale de conducere comunişti şi nemembri de partid cu multă experienţă în munca cu oamenii, cetăţeni care au dovedit prin munca lor dragoste şi ataşament în rezolvarea nevoilor oamenilor munci. Privită de pe unul din cele 3 poduri de peste Mureş sau braţele sale ce alimentează morile cu apă, comuna Ruşii-Munţi pare un adevărat arabesc. Fără să mă „întrec" în descrieri, dar cred că subiectul unui reportaj l-ar putea constitui chiar numai pitorescul acestei vechi aşezări omeneşti ... Un băieţaş de o frumuseţe rară — pe nume Vasile — m-a condus pînă la casa directorului căminului cultural, tov. Stuparu Dănilă, — „învăţătorul nost" — cum îmi spunea băiatul ce încă nu împlinise şase ani. Insolit de tovarăşul Stuparu, urcăm treptele noului cămin cultural — „Tudor Vladimirescu“. Acest cămin este o frumoasă realizare a cetăţenilor din Ruşii-Munţi, sprijiniţi de sfatul popular comunal. — încă e devreme. Oamenii sunt la lucru, care la căratul gunoiului, ia lucru in livadă, iar cei mai mulţi la pădure — îmi spuse tovarăşul Stuparu. Intrind intr-o încăpere frumos ornată cu tablouri şi lozinci: „Trăiască victoria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare “, pe mese găsinduse o mulţime de broşuri şi reviste infătisind realizări ale regimului nostru, aparat de radio, jocuri de şah etc., mi-am dat seama că mă găsesc în „Casa alegătorului". Pe un panou frumos, ca o gazetă de perete, alături de programul serviciilor la casa alegătoru- I lui, de statistica adunărilor ţinute cu alegătorii (au participat peste 1200 de cetăţeni), se găseşte planul de muncă al căminului cultural. Să spicuim cîteva puncte ... Serbările populare cu programe artistice se vor ţine in zilele de 26 ianuarie, 0 februarie, 23 februarie şi în ziua de 2 martie, ziua alegerilor. —• Trebuie să arăt — interveni tovarăşul Stuparu — că oamenii noştri vin cu drag la căminul cultural. La adunarea din duminica trecută nu mai încăpea nici un om. Cu acest prilej li s-a ţinut cetăţenilor conferinţa ,Adevăratul democratism al alegerilor din ţara noastră“. In fiecare duminică cîte un tovarăş din grupa de conferenţiari ţine die o astfel de conferinţă. Aceasta cu atît mai mult cu cit întreaga activitate a căminului nostru In această perioadă, va oglindi problema alegerilor, a transformării socialiste a agriculturii. — Cum anume ? — Să urmărim planul in continuare, lată bunăoară echipa de teatru, formată din 20 artiști rimatori, condusă de tovarășa Buia Catalina, recent întoarsă de la nişte cursuri de specializare din Tg. Mureş, a pregătit deja, pentru perioada alegerilor, trei piese de teatru : , A unta la Draganeşti, „Moş Ion şi alegerile“, ,şi ,,Titanic vals". — Ce-aţi spus ? „Titanic vals" la Ruşii-Munţi? — Şi de ce v-ai mira aşa, tovarăşe — mă dojeni dăscăliţa Dan Doina. Da! „Titanic vals“ la Ruşii-Munţi. Credeţi că ţăranul de azi e tot cel de ieri ? Ş-apoi la noi se joacă Moliére (asta din iniţiativa tnerilor din comună, suntem 96 de utemişti, sublinie tovarăşa Dan), încă de mult piesele marelui clasic ca „Doctor fără voie", „Avarul", „Soţul păcălit“, au fost apreciate la noi. — Şi cetăţenii din cătunul Sebeş — interveni o altă tlnără, tovarăşa Opruţa Catalina — vor să pună in scenă piese clasice. . . M-am ruşinat pînă In vîrful urechilor, cerindu-le iertare. — D-apoi om merge mai departe, mă „salvă" tovarăşul Mureşani Vasile, directorulşcolii. Din activitatea căminului nostru nu trebuie să uităm cercul agrotehnic care este a doua şcoală in comuna noastră , „şcoala virstnicilor“ cum o denumesc oamenii. Pînă acuma a mers cum a mers. Dar odată cu înfiinţarea întovărăşirii, pretenţiile oamenilor au crescut. De unde pînă mai ieri nici pomeneală de cultivarea viţei de vie la noi, acum oamenii cer aceasta. — N-am scăpat din vedere din această perioadă nici munca cu brigada artistică de agitaţie — spuse tovarăşul stuparu. Nici nu vă închipuiţi de ce prestigiu se bucură în rîndul cetăţenilor cei 15 artişti amatori prntre care Suciu Ilena, Havu Ion, Timaru Minortora, Balan Gafina, Cristiu Constantin etc., prin urzicările ce le fac. Cele trei poduri noi, şcoala, atragerea ţăranilor către sectorul socialist etc., sunt realizări imediate la care şi brigada artistică şi-au dat contribuţia. Programele artistice întocmite de tovarăşa Dan Doina sînt foarte apreciate , multe cîntece sînt citate apoi chiar şi pe stradă. Multe lucruri frumoase ar mai fi de spus despre felul cum întîmpină cei peste 100 de artişti amatori ai■ căminului cultural „Tudor Vladimirescu", întregul sat, alegerile. Despre bibliotecă fa nci oamenii m-au rugat să întreb secţia de învăţămlnt şi cultură din Topliţa de ce nu înfiinţează o bibliotecă sătească şi la Ruşii-Munţi?, despre întrecerile sportive, despre echina de dansuri ce-a pregătit un program nou, despre corişti, despre disputele cu ,,Drumeţii veseli“, despre audiţiile la radio, despre citirea presei etc. ★ Ca nişte copile neastîm- părate, dealurile margi - naşe ale munţilor Gur- Sghiului se vălureau vn zarea cuprinsă de noapte La poalele lor, ca un şirag de mărgăritare nestemate, puzderiile de căsuţe cu coşurile fumeginde, împrăştiau prin ferestrele lor lumina lămpii. La căminul cultural, învăluiţi de lumina puternică a Petromoxului, coriştii şi membrii echipei de teatru repetau: Foaie verde iasomie Create cînt de bucurie Că ni-e munca mai cu spor Şi aleşii din popor. ATANASIE POPA In preajma alegerilor La căminul cultural din Ruşii Munţi