Steaua Roşie, noiembrie 1958 (Anul 7, nr. 647-655)
1958-11-12 / nr. 650
Conferinţe şi informări în faţa oamenilor muncii, strîngerea legăturilor partidului cu masele WJ.10 um picww.upaiuc uc vaca abc organelor şi organizaţiilor de partid, o sarcină de căpetenie, este aceea a întăririi coeziunii de nezdruncinat a partidului şi prin aceasta, întărirea permanentă a legăturilor partidului cu masele largi de oameni ai muncii. Printre altele, pentru aceasta e nevoie în primul rînd ca membrii şi candidaţii de partid să fie în permanenţă la curent cu problemele vieţii interne de partid, cu politica partidului şi guvernului în problemele interne şi externe pentru ca ei să poată explica oamenilor muncii fără de partid importanţa aplicării liniei politice şi a hotărîrilor partidului şi a-i mobiliza la îndeplinirea sarcinilor pe care partidul şi guvernul le trasează în vederea construirii socialismului. Un rol de cea mai mare importanţă în întărirea legăturilor partidului cu masele îl au conferinţele, informările politice, pe care organele de partid trebuie să le ţină în faţa membrilor şi candidaţilor de partid, în faţa oamenilor muncii. Comitetul regional de partid acordă o mare importanţă acestei probleme şi chiar datorită acestui fapt, comitetele raionale de partid şi-au îmbunătăţit în ultimul timp activitatea în acest sens. Pentru ca atît conferinţele cît şi informările politice să aibă un cît mai mare efect, să contribuie la educaţia patriotică şi cetăţenească, ln educaţia comunistă a membrilor şi candidaţilor de partid şi în general a oamenilor muncii, comitetele raionale de partid au fost îndrumate ca pentru această sarcină, să formeze colective din cei mai buni şi capabili tovarăşi cu munci de răspundere în organele de partid, de stat şi economice şi din aparatul acestora. Aceste colective s-au format la raioane după necesităţile raionului şi ale cuprinderii problemelor, ca de pildă colectivul comitetului raional de partid Cristuru Secuiesc format din 73 tovarăşi, al raionului Odorhei din 58 tovarăşi, al Reghinului din 39 tovarăşi etc. Pe baza indicaţiilor comitetului regional, comitetele raionale de partid au ţinut în acest an mai multe conferinţe şi informări politice în organizaţiile de bază şi în adunările populare ale oamenilor muncii. In raionul Gheorghieni, în ultimele 6 luni s-au ţinut 540 conferinţe şi informări iar în raionul Odorhei, 1.087, pe diferite teme şi în special pe probleme ale vieţii interne de partid şi ale apărării purităţii ideologiei marxist-leniniste, cum ar fi de pildă „păstrarea documentelor de partid“, „primirea de noi membri şi candidaţi de partid“, „revizionismul contemporan şi pericolul ce-l prezintă pentru mişcarea muncitorească“, „construirea socialismului la sate“ etc. In vederea informării maselor de oameni ai muncii, s-au ţinut în faţa lor, în ultimele şase luni, peste 9.000 de conferinţe şi informări. Trebuie scos în evidenţă raionul Topliţa, unde la cele 175 conferinţe ţinute în ultimele 6 luni au participat aproape două sute de mii de oameni. Printre problemele expuse care au atras în mod deosebit atenţia publicului au fost documentele consfătuirii de la Constanţa, Hotărîrea Plenarei C. C. al P. M. R. din iunie a. c. cu privire la apărarea avutului obştesc, conferinţe pe diferite probleme privind transformarea socialistă a agriculturii, viaţa internaţională etc. Este de la sine înţeles că pe lîngă celelalte metode ale muncii politice de masă, conferinţele şi inenţinute de oameni competenţi au un mare rol în formarea conştiinţei so- VIAŢA DE PARAIOTM batiste a oamenilor muncii. La faptul că în raionul Cristuru Secuiesc în fiecare sat există unitate agricolă cooperatistă, că în acest raion sînt 15 sate în care toţi ţăranii muncitori au intrat în aceste unităţi şi 12 sate unde au intrat toţi cu tot pămîntul, precum că există şi un sat complet colectivizat, au contribuit fără îndoială, din plin şi conferinţele şi informările pe care colectivul raional le-a ţinut în faţa ţărănimii muncitoare. Acelaşi lucru se poate spune şi despre cele trei sate, Dedrad, Goreni şi Batoş, din raionul Reghin, care de asemenea sunt complet cooperativizate. In ultimele şase luni, foarte bogate în evenimente internaţionale, s-au ţinut multe conferinţe pe aceste teme, prin care s-au popularizat realizările ţărilor lagărului socialist, ale Uniunii Sovietice care merge în fruntea lor, lupta pentru pace a omenirii din întreaga lume etc., şi s-a demascat imperialismul agresiv care atentează la pacea lumii. Pentru a dovedi că aceste conferinţe au avut un mare rol educativ, e destul să arătăm că populaţia regiunii noastre, romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi, bărbaţi şi femei, bătrîni şi tineri, manifestîndu-şi ataşamentul faţă de socialism şi cauza păcii, faţă de partidul nostru, au condamnat în unanimitate agresiunea anglo-americană din Liban şi Iordania, solidarizîndu-se cu lupta popoarelor pentru independenţă naţională, împotriva colonialismului. Trebuie să scoatem în evidenţă un lucru foarte important şi anume, că comitetele raionale de partid s-au preocupat în mod serios de educaţia oamenilor muncii, de întărirea frăţiei lor în spiritul socialismului, ţinîndu-se conferinţe pe tema rezolvării, de către partidul nostru a problemei naţionale în R.P.R. Sînt lăudabile iniţiativele comitetelor raionale de partid Odorhei şi Ciuc, pentru că în informarea oamenilor muncii primul foloseşti din plin staţia de radioficare în special în zilele de tîrn, iar al nouea, pe centre de comune, m faţa birourilor organizaţiilor de bază, a comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, a cadrelor didactice etc., ţine periodic informări pe cele mai actuale pro-bleme interne şi internaţionale. Printre altele, comitetul raional de partid Tg. Mureş, tot în acest scop, instruieşte periodic peste 1.600 agitatori, în legătură cu cele mai recente hotârîri ale partidului şi guvernului, pe care aceştia le popularizează în rîndurile oamenilor muncii. Pentru informarea oamenilor muncii s-au mai folosit în această perioadă şi se recomandă să se folosească şi în viitor graficele, hărţile, lozincile, cu alte cuvinte agitaţia vizualălegată de fapte concrete, precum şi întîlnirile între deputaţişi alegători. In raionul Odorhei s-au ţinut de pildă, în ultimul timp, 103 astfel de întîlniri la care au participat peste 3.000 de alegători, iar în raionul Sîngeorgiu de Pădure 546 de întîlniri, cu participarea a aproape 10.000 de alegători. Am vorbit pînă acuma de rezultatele noastre obţinute în informarea oamenilor muncii, rezultate care au contribuit fără îndoială la formarea conştiinţei lor socialiste, la mobilizarea lor în îndeplinirea hotărîrilor partidului şi guvernului, la strîngerea legăturilor partidului cu masele largi de oameni ai muncii. Aceasta e un lucru cît se poate de bun. Nu putem trece însă cu vederea faptul că în privinţa informării rapide şi competente a oamenilor muncii s-au manifestat în această perioadă şi unele lipsuri care ar trebui să fie grabnic lichidate. In primul rînd sînt chiar tovarăşi din aparatul comitetului regional de partid care nu ţin astfel de conferinţe şi informări, în mod organizat, nici în organizaţiile de bază, nici în adunări populare. Aceasta se manifestă însă cu mult mai mult la raioane. Au fost cazuri cînd unii tovarăşi trimişi în această muncă, nu au fost destul de bine pregătiţi şi n-au putut da răspunsurile cele mai bune la întrebările puse de oameni, iar în unele raioane ca de pildă la Reghin, sînt sateşi cătune unde luni în şir nu se face nici o informare. Sînt necesare aşadar, o mai bună planificare a muncii, mai mult interes şi mai mult timp de stat pe teren din partea secretarilor comitetelor raionale de partid, avînd în vedere că conferinţele şi informările politice ţinute cu competenţă, contribuie la educarea oamenilor muncii, la ridicarea conştiinţei lor socialiste, că această formă a muncii politice de masă duce nemijlocit la întărirea legăturilor partidului cu masele. CSISZÉR LUDOVIC, activist al Comitetului regional de partid Un eminent militant al mişcării pentru pace din Republica Sudan la Tg. Mureş In cadrul vizitelor pe care le face în patria noastră, luni 10 noiembrie a sosit la Tg.-Mureş eminentul militant al mişcării pentru pace, ELAMIR ISMAIL, secretarul partidului de eliberare din Sudan, membru al biroului executiv al Comitetului sudanez pentru pace. După sosirea la aeroport, ELAMIR ISMAIL a vizitat fabrica de mobilă „Simo Géza“, cît şi mai multe instituţii culturale din oraş. Asupra vizitei sale, vom mai reveni într-un reportaj amniu. O nouă bază sportivă în raionul Tg. Mureş Zilele acestea a avut loc inaugurarea unei noi baze sportive săteşti în cadrul colectivului „Mureşul“ din comuna Cristeşti, raionul Tg.-Mureş. Inaugurarea s-a desfăşurat într-un cadru festiv. Preşedintele colectivului tov. Fülöp András, a deschis festivitatea printr-o dare de seamă a activităţii colectivului şi a muncilor de amenajare a frumoasei baze sportive de la Cristeşti. Anul trecut echipa de fotbal a ciştigat campionatul raionului Tg.-Mureş, insă a fost neglijat atletismul, voleiul, înotul etc., cit şi atragerea femeilor în activitatea sportivă. La Înfiinţarea sa colectivul a numărat112 membri, iar în prezent numărul membrilor atingi cifra de 203, dintre care 73,50l la sută sînt cu cotizaţia la zi. Noua bază sportivă cuprinde un teren de fotbal, pistă de atletism (400 metri), groapă de sărituri, iar in curs de amenajare sînt un teren de volei şi un portic de gimnastică. Grosul muncilor de amenajare a bazei sportive s-a desfăşurat in perioada dintre 10 octombrie şi 2 noiembrie a. c. In fruntea muncilor s-au situat Fülöp András, preşedintele, Roşea Petru, secretarul colectivului sportiv, urmaţi de Fekete Ştefan, Boer János, Oltean Mihai şi mulţi alţii. O contribuţie însemnată la realizarea bazei au dat-o prin prestare de muncă voluntară, şi elevii şcoli elementare de 7 ani din comună în frunte cu directorul Szigeti Mihály şi învăţătorii Paiz, Domokos, Bartha Isván ş. a Au fost cărate circa 500 căruţe de nisip şi s-au executat peste 300 ore de muncă voluntară. PĂUŞ IOAN core&ponei&n Un nou cor la Tg. Mureş In aceste zile în sala cooperativei ,,Ciocanul“ din Tg.- Mureş s-a prezentat pentru prima oară in faţa publicului Corul mixt al Uniunii cooperativelor de producţie din localitate. Corul a fost înfiinţat acum im-am şi este condus de editijorul Tóth Alexandru. In momentul de faţă corul este compus din 107 membri proveniţi din 11 cooperative din oraşul Tg.-Mureş. In programul corului figurează cintece de masă şi revoluţionare ale compozitorilor Matei socor, Alexandrov, Hubeszy,Ottev, Barabás,Lajos*,şi alţii. Intelectualii satului în slujba transformării socialiste a agriculturii Prin menirea şi prin misiunea lor socială, intelectualii satelor sînt chemaţi sa contribuie la transformarea revoluţionară a satelor noastre, la îmbunătăţirea vieţii materiale şi la transformarea conştiinţei ţărănimii noastre muncitoare. Lor le revine nobila sarcină de a contribui la traducerea in viaţă a politicii partidului şi a guvernului în satele noastre, la schimbarea feţei satelor şi a vieţii ţărănimii muncitoare. Bazată pe aceste sarcini măreţe, care le revin — de drept şi de fapt — consfătuirea fruntaşilor în agricultură de la Constanţa a adresat intelectualilor satelor noastre (şi — în mod special învăţătorilor) un vibrant apel, prin care le-a cerut să se angajeze cu toate forţele şi cu toată dragostea în bătălia pentru transformarea socialistă a agriculturii. In aceste rînduri ne-am propus să arătăm cum au primit şi ce au făcut intelectualii din Lueriu pen- tru traducerea în viaţă a sarcini- lor trasate lor de consfătuirea de la Contstanţa. Cititorii ziarului nostru ştiu că , în comuna Lueriu exista două unităţi agricole socialiste : o gospodărie agricolă colectivă şi o întovărăşire agricola, că în această comună nu există în afara sectorului socialist decit citeva zeci de famiilii de ţărani muncitori. Deci, una dintre importantele sarcini ce re- i veneau intelectualilor acestui sat era de a ajuta la lămurirea ţâra- i nilor muncitori, rămaşi în sectorul individual, asupra superiorităţii agriculturii socialiste. Ce au făcut intelectualii acestuiat — în speţă cadrele didactice — , pentru îndeplinirea acestei impor- 1 linte sarcini? Prima măsură a fost: studierea documentelor de la Constanţa într-o şedinţă lărgită a sfatului popular, la care au luat parte toţi salariaţii sfatului (ca-drele didactice — la rîndul lor — au studiat documentul într-o şedin-iă specială a consiliului pedagogic, după care l-au prelucrat cu elevii şcolii). Documentul a fost prelucrat într-o şedinţă, la care au luat parte toţi cetăţenii comunei. S-a ţinut la curent agitaţia vizuala,,, în legătură cu transformarea socialistă a agriculturii. La gazeta de stradă , s-a afişat un grafic comparativ cu rezultatele obţinute de ţăranii muncitori intraţi în sectorul socialist faţă de cele obţinute de ţăranii muncitori cu gospodărie individuala. Cadrele didactice au făcut grafice cu realizările părinţilor elevilor intraţi şi neintraţi in sectorul socialist, pe clase şi le-au afişat în clasele respective. Cadrele didactice au dus muncă de lămurire şi cu ocazia vizitelor făcute la domiciliul părinţilor elevilor. Intelectualii satului Lueriu au dus muncă de lămurire şi de la om la om, ocazional. Munca de lămurire, pentru transformarea socialistă a agriculturii a fost dusă şi în cadrul căminului cultural, unde s-au ţinut conferinţe pe această temă. E Echipa de teatru a căminului cultural (din care fac parte şi intelectualii satului) a prezentat (în august şi septembrie a. c.) piesele „Boieri şi ţărani“ şi „Vînător de zestre“. Cu piesa „Boieri şi ţărani“ s-a deplasat şi în comuna Vătava, et pentru a ajuta la transformata socialistă a agriculturii. Brigada artistică de agitaţie, din care de asemenea fac parte şi intelectualii satului, a prezenat pe scena căminului cultural un program nou, închinat exclusiv transformării socialiste a agriculturii, întitulat : „Veniţi aături de noi“. Datorită acestei multiple şi stăruitoare activităţi, iniţiată, condusă şi sprijinită de către comitetul comunal de partid, s-a reuşit să se lămurească încă un număr de ţărani muncitori, care au ntrat în întovărășirea agricolă. MOLDOVAN MIHAIL Careul de stat la Tg. Mureş După spectacolele dubioase prezentate din cînd în cînd de vreo întreprindere particulară de circ, prezenţa la Tg. Mureş a Circului de stat, reîntors dintr-un turneu din U.R.S.S., este bine venită. Relevăm în primul rînd ca un fapt demn de laudă, instalarea construcţiei de lemn a circului, frumos pusă la punct, tocmai în centrul oraşului, pe terenul sportiv „Voinţa“, fiind astfel accesibil spectatorilor din toate colţurile oraşului. Programul circului, întitulat „Spectacol excepţional“, este întocmit cu grijă.Regia artistică ii aparţine lui Mircea M. Gheorghiu). „Spectacolul excepţional“ a cărui premieră a avut loc, în seara zilei de 6 noiembrie, cuprinde numere variate, care oferă publicului distracţie plăcută. Bunăoară, Duo Prahoveanu, în demonstraţia de patine pe rutine, incintă spectatorii prin măiestrie Numărul de contursionism a artistei Leni Popa se înscrie — putem afirma fără rezerve — printre cele mai bune realizări de acest gen. Indemînarea, fragilitatea şi plasticitatea mişcărilor ei uimesc cu adevărat publicul. De altfel, termenul de „om-şarpe“, folosit în limba maghiară pentru definirea demonstraţiilor de acest gen, se potriveşte de minune cu ceea ce realizează Leni Popa. O demonstraţie de forţă şi curaj este numărul de atletică grea, prezentat de trio Csegedi. Merită laude şi duo Köszeghi, pentru numărul de bambus aerian. Jocurile iraniene ale celor 4 Popescu captivează publicul prin preciziunea şi pregătirea asiduă a talentatei familii de artişti. Trupa de zburători Ganea se impune prin curajul şi precizia de care a dat dovadă. Fără îndoială, unul din numerele cele mai mult aşteptate de publicul tîrgumureşan a fost dresura de lei, prezentată de cunoscuta noastră dresoare Dina Mihalcea, artistă emerită. Interesul manifestat faţă de acest număr se datoreşte faptului, că vreme îndelungată, amatorii de circ din acest oraş nu au avut parte de asemenea spectacole. Dina Mihalcea s-a evidenţiat prin familiaritatea, prin siguranţa cu care „tratează“ puternicul leu şi cele trei leoaice. In repetate rînduri se mişcă între fiare avînd mîinile goale, nu recurge nici măcar la bici. Ea îşi vîră capul la un moment dat între fălcile leului, îl „călăreşte“, calcă pe el , face ca animalele să sară prin cercul de foc. Toate aceste numere clasice de dresură de lei le execută cu calm şi modestie. Numărul de prestidigitaţie prezentat de duo Ferini, mai bine zis de Ferini asistat de o artistă zîmbitoare, cu toată îndemînarea maestrului nu aduce nimic nou faţă de cele cunoscute pînă acum de cea mai mare parte a spectatorilor. In sfîrşit, nu se poate să nu evidenţiem măiestria lui Ţăndărică, acest om multilateral, în sensul cel mai propriu al noţiunii de artist de circ, pe care pe drept cuvînt îl putem numi : sufletul circului. Dacă în cadrul acestei cronici am făcut uz de epitete ca îndemînare, curaj, forţă, apoi toate acestea la un loc i se pot atribui, fără echivoc, lui Ţăndărică, adăugîndu-se la ele şi cei de bun psiholog. Este deajuns doar să pomenim cîteva din performanţele sale: grotescul scenei cu ridicarea greutăţilor ; contribuţia sa la numărul prezentat de zburători (trupa Ganea), în care stîrneşte hohote de rîs asociate cu admiraţia publicului; pantomima „restaurantul“, executată cu un simţ dezvoltat al umorului (s-a remarcat îndeosebi extraordinara scenă de echilibristică cu farfuria plină de mîncare) , ne mai vorbind despre „dansul pe sîrma“, număr în care Ţăndărică s-a dovedit a fi şi un artist-echilibrist de sîrmă de primul rang. Este bun şi ampaniamentul muzical (dirijor: valeriu Popescu), dar ne-a părut cam straniu că membrii orchestrei au fost îmbrăcaţi în costume de diferite culori. ŞTEFAN IZSAK