Steaua Roşie, noiembrie 1958 (Anul 7, nr. 647-655)

1958-11-12 / nr. 650

Conferinţe şi informări în faţa oamenilor muncii, strîngerea legăturilor partidului cu masele WJ.10 um picww.upaiuc uc vaca abc organelor şi organizaţiilor de par­tid, o sarcină de căpetenie, este aceea a întăririi coeziunii de ne­zdruncinat a partidului şi prin a­­ceasta, întărirea permanentă a le­găturilor partidului cu masele largi de oameni ai muncii. Printre altele, pentru aceasta e nevoie în primul rînd ca membrii şi candidaţii de partid să fie în permanenţă la cu­rent cu problemele vieţii interne de partid, cu politica partidului şi gu­vernului în problemele interne şi externe pentru ca ei să poată expli­ca oamenilor muncii fără de partid importanţa aplicării liniei politice şi a hotărîrilor partidului şi a-i mo­biliza la îndeplinirea sarcinilor pe care partidul şi guvernul le trasea­ză în vederea construirii socialis­mului. Un rol de cea mai mare impor­tanţă în întărirea legăturilor par­tidului cu masele îl au conferin­ţele, informările politice, pe care organele de partid trebuie să le ţină în faţa membrilor şi candida­ţilor de partid, în faţa oamenilor muncii. Comitetul regional de partid a­­cordă o mare importanţă acestei probleme şi chiar datorită aces­tui fapt, comitetele raionale de partid şi-au îmbunătăţit în ultimul timp activitatea în acest sens. Pentru ca atît conferinţele cît şi informările politice să aibă un cît mai mare efect, să contribuie la educaţia patriotică şi cetăţenească, ln educaţia comunistă a membrilor şi candidaţilor de partid şi în ge­neral a oamenilor muncii, comite­tele raionale de partid au fost în­drumate ca pentru această sarci­nă, să formeze colective din cei mai buni şi capabili tovarăşi cu munci de răspundere în organele de par­tid, de stat şi economice şi din aparatul acestora. Aceste colective s-au format la raioane după nece­sităţile raionului şi ale cuprinde­rii problemelor, ca de pildă colec­tivul comitetului raional de partid Cristuru Secuiesc format din 73 tovarăşi, al raionului Odorhei din 58 tovarăşi, al Reghinului din 39 tovarăşi etc. Pe baza indicaţiilor comitetului regional, comitetele raionale de partid au ţinut în acest an mai multe conferinţe şi informări po­litice în organizaţiile de bază şi în adunările populare ale oamenilor muncii. In raionul Gheorghieni, în ultimele 6 luni s-au ţinut 540 con­ferinţe şi informări iar în raionul Odorhei, 1.087, pe diferite teme şi în special pe probleme ale vieţii in­terne de partid şi ale apărării pu­rităţii ideologiei marxist-leniniste, cum ar fi de pildă „păstrarea docu­mentelor de partid“, „primirea de noi membri şi candidaţi de partid“, „revizionismul contemporan şi pe­ricolul ce-l prezintă pentru mişca­rea muncitorească“, „construirea socialismului la sate“ etc. In vederea informării maselor de oameni ai muncii, s-au ţinut în faţa lor, în ultimele şase luni, peste 9.000 de conferinţe şi informări. Trebuie scos în evidenţă raionul Topliţa, unde la cele 175 conferinţe ţinute în ultimele 6 luni au partici­pat aproape două sute de mii de oameni. Printre problemele expuse care au atras în mod deosebit aten­ţia publicului au fost documentele consfătuirii de la Constanţa, Hotă­­rîrea Plenarei C. C. al P. M. R. din iunie a. c. cu privire la apărarea avutului obştesc, conferinţe pe di­ferite probleme privind transforma­rea socialistă a agriculturii, viaţa internaţională etc. Este de la sine înţeles că pe lîngă celelalte metode ale muncii politice de masă, conferinţele şi inen­ţinute de oameni competenţi au un mare rol în formarea conştiinţei so- VIAŢA DE PARAIOTM b­atiste a oamenilor muncii. La f­aptul că în raionul Cristuru Secu­iesc în fiecare sat există unitate a­­gricolă cooperatistă, că în acest ra­ion sînt 15 sate în care toţi ţăranii muncitori au intrat în aceste uni­tăţi şi 12 sate unde au intrat toţi cu tot pămîntul, precum că există şi un sat complet colectivizat, au contribuit fără îndoială, din plin şi conferinţele şi informările pe care colectivul raional le-a ţinut în faţa ţărănimii muncitoare. Acelaşi lu­cru se poate spune şi despre cele trei sate, Dedrad, Goreni şi Batoş, din raionul Reghin, care de aseme­nea sunt complet cooperativizate. In ultimele şase luni, foarte bo­gate în evenimente internaţionale, s-au ţinut multe conferinţe pe aceste teme, prin care s-au popularizat realizările ţărilor lagărului socia­list, ale Uniunii Sovietice care mer­ge în fruntea lor, lupta pentru pace a omenirii din întreaga lume etc., şi s-a demascat imperialismul agre­siv care atentează la pacea lumii. Pentru a dovedi că aceste conferin­ţe au avut un mare rol educativ, e destul să arătăm că populaţia regiu­nii noastre, romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi, bărbaţi şi femei, bătrîni şi tineri, manifestîndu-şi a­­taşamentul faţă de socialism şi cau­za păcii, faţă de partidul nostru, au condamnat în unanimitate agresiu­nea anglo-americană din Liban şi Iordania, solidarizîndu-se cu lupta popoarelor pentru independenţă na­ţională, împotriva colonialismului. Trebuie să scoatem în evidenţă un lucru foarte important şi anume, că comitetele raionale de partid s-au preocupat în mod serios de educa­ţia oamenilor muncii, de întărirea frăţiei lor în spiritul socialismului, ţinîndu-se conferinţe pe tema re­zolvării, de către partidul nostru a problemei naţionale în R.P.R. Sînt lăudabile iniţiativele comi­tetelor raionale de partid Odorhei şi Ciuc, pentru că în informarea oamenilor muncii primul foloseşti din plin staţia de radioficare în special în zilele de tîrn, iar al nouea, pe centre de comune, m faţa birourilor organizaţiilor de bază, a comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, a ca­drelor didactice etc., ţine periodic informări pe cele mai actuale pro-­bleme interne şi internaţionale. Printre altele, comitetul raional de partid Tg. Mureş, tot în acest scop, instruieşte periodic peste 1.600 agi­tatori, în legătură cu cele mai re­cente­ hotârîri ale partidului şi gu­vernului, pe care aceştia le popu­larizează în rîndurile oamenilor muncii. Pentru informarea oamenilor muncii s-au mai folosit în această perioadă şi se recomandă să se fo­­losească şi în viitor graficele, hăr­ţile, lozincile, cu alte cuvinte agi­taţia vizuală­­legată de fapte con­crete, precum şi întîlnirile între de­putaţi­­şi alegători. In raionul Odorhei s-au ţinut de pildă, în ul­timul timp, 103 astfel de întîlniri la care au participat peste 3.000 de alegători, iar în raionul Sîngeorgiu de Pădure 546 de întîlniri, cu parti­ciparea a aproape 10.000 de alegă­tori. Am vorbit pînă acuma de rezul­tatele noastre obţinute în informa­rea oamenilor muncii, rezultate care au contribuit fără îndoială la formarea conştiinţei lor socialiste, la mobilizarea lor în îndeplinirea hotărîrilor partidului şi guvernu­lui, la strîngerea legăturilor parti­dului cu masele largi de oameni ai muncii. Aceasta e un lucru cît se poate de bun. Nu putem trece însă cu vederea faptul că în privinţa in­formării rapide şi competente a oamenilor muncii s-au manifestat în această perioadă şi unele lipsuri care ar trebui să fie grabnic li­chidate. In primul rînd sînt chiar tovarăşi din aparatul comitetului regional de partid care nu ţin astfel de con­ferinţe şi informări, în mod orga­nizat, nici în organizaţiile de bază, nici în adunări populare. Aceasta se manifestă însă cu mult mai mult la raioane. Au fost cazuri cînd unii tovarăşi trimişi în această muncă, nu au fost destul de bine pregătiţi şi n-au putut da răspunsu­rile cele mai bune la întrebările puse de oameni, iar în unele raioa­ne ca de pildă la Reghin, sînt sate­­şi cătune unde luni în şir nu se face nici o informare. Sînt necesare aşa­dar, o mai bună planificare a muncii, mai mult interes şi mai mult timp de stat pe teren din partea secretari­lor comitetelor raionale de partid, avînd în vedere că conferinţele şi informările politice ţinute cu com­petenţă, contribuie la educarea oa­menilor muncii, la ridicarea con­ştiinţei lor socialiste, că această formă a muncii politice de masă duce nemijlocit la întărirea legă­turilor partidului cu masele. CSISZÉR LUDOVIC, activist al Comitetului regional de partid Un eminent militant al mişcării pentru pace din Republica Sudan la Tg. Mureş In cadrul vizitelor pe care le face în patria noastră, luni 10 noiembrie a sosit la Tg.-Mureş eminentul militant al mişcării pentru pace, ELAMIR ISMAIL, secretarul partidului de elibe­rare din Sudan, membru al bi­roului executiv al Comitetului sudanez pentru pace. După sosirea la aeroport, ELAMIR ISMAIL a vizitat fa­brica de mobilă „Simo Géza“, cît şi mai multe instituţii cul­turale din oraş. Asupra vizitei sale, vom mai reveni într-un reportaj am­niu. O nouă bază sportivă în raionul Tg. Mureş Zilele acestea a avut loc in­augurarea unei noi baze spor­tive săteşti în cadrul colec­tivului „Mureşul“ din comuna Cristeşti, raionul Tg.-Mureş. Inaugurarea s-a desfăşurat într-un cadru festiv. Preşedintele colectivului tov. Fülöp András, a deschis festivi­tatea printr-o dare de seamă a activităţii colectivului şi a muncilor de amenajare a fru­moasei baze sportive de la Cristeşti. Anul trecut echipa de fotbal a ciştigat campionatul raionului Tg.-Mureş, insă a fost neglijat atletismul, voleiul, îno­tul etc., cit şi atragerea femei­lor în activitatea sportivă. La Înfiinţarea sa colectivul a nu­mărat­­112 membri, iar în pre­zent nu­­mărul membrilor atingi cifra de 203, dintre care 73,50l la sută sînt cu cotizaţia la zi. Noua bază sportivă cuprinde un teren de fotbal, pistă de atletism (400 metri), groapă de sărituri, iar in curs de ame­najare sînt un teren de volei şi un portic de gimnastică. Grosul muncilor de amenaja­re a bazei sportive s-a desfăşu­rat in perioada dintre 10 octombrie şi 2 noiembrie a. c. In fruntea muncilor s-au situ­at Fülöp András, preşedintele, Roşea Petru, secretarul colecti­vului sportiv, urmaţi de Fekete Ştefan, Boer János, Oltean Mi­­hai şi mulţi alţii. O contribu­ţie însemnată la realizarea ba­zei au dat-o prin prestare de muncă voluntară, şi elevii şcoli elementare de 7 ani din comu­nă în frunte cu directorul Szi­geti Mihály şi învăţătorii Paiz, Domokos, Bartha Isván ş. a Au fost cărate circa 500 căruţe de nisip şi s-au executat peste 300 ore de muncă voluntară. PĂUŞ IO­AN core&ponei&n Un nou cor la Tg. Mureş In aceste zile în sala coope­rativei ,,Ciocanul“ din Tg.-­ Mureş s-a prezentat pentru prima oară in faţa publicului Corul mixt al Uniunii coopera­tivelor de producţie din locali­tate. Corul a fost înfiinţat acum im-­am şi este condus de e­ditijo­­rul Tóth Alexandru. In momen­tul de faţă corul este compus din 107 membri proveniţi din 11 cooperative din oraşul Tg.-Mu­reş. In programul corului figu­rează cintece de masă şi revo­luţionare ale compozitorilor Matei socor, Alexandrov, Hubesz­y,Ottev, Barabás,­­Lajos*,şi­ alţii. Intelectualii satului în slujba transformării socialiste a agriculturii Prin menirea şi prin misiunea lor socială, intelectualii satelor sînt chemaţi sa contribuie la transfor­marea revoluţionară a satelor noas­tre, la îmbunătăţirea vieţii mate­riale şi la transformarea conştiin­ţei ţărănimii noastre muncitoare. Lor le revine nobila sarcină de a contribui la traducerea in viaţă a politicii partidului şi a guvernului în satele noastre, la schimbarea feţei satelor şi a vieţii ţărănimii muncitoare. Bazată pe aceste sarcini măreţe, care le revin — de drept şi de fapt — consfătuirea fruntaşilor în agri­cultură de la Constanţa a adresat intelectualilor satelor noastre (şi — în mod special învăţătorilor) un vibrant apel, prin care le-a cerut să se angajeze cu toate forţele şi cu toată dragostea în bătălia pen­tru transformarea socialistă a a­­griculturii. In aceste rînduri ne-am propus să arătăm cum au primit şi ce au făcut intelectualii din Lueriu pen-­­ tru traducerea în viaţă a sarcini-­­ lor trasate lor de consfătuirea de la Contstanţa. Cititorii ziarului nostru ştiu că , în comuna Lueriu exista două uni­tăţi agricole socialiste : o gospodă­rie agricolă colectivă şi o întovă­răşire agricola, că în această co­­­­mună nu există în afara sectorului socialist decit citeva zeci de fami­­i­lii de ţărani muncitori. Deci, una­­ dintre importantele sarcini ce re- i veneau intelectualilor acestui sat era de a ajuta la lămurirea ţâra- i nilor muncitori, rămaşi în sectorul­­ individual, asupra superiorităţii­­ agriculturii socialiste. Ce au făcut intelectualii acestui­at — în speţă cadrele didactice — , pentru îndeplinirea acestei impor- 1 linte sarcini? Prima măsură a fost: studierea documentelor de la­­ Constanţa într-o şedinţă lărgită a­­ sfatului popular, la care au luat­­ parte toţi salariaţii sfatului (ca-­­­drele didactice — la rîndul lor —­­ au studiat documentul într-o şedin-­i­ă­­ specială a consiliului pedago­gic, după care l­-au prelucrat cu elevii şcolii). Documentul a fost prelucrat într-o şedinţă, la care au luat parte toţi cetăţenii comunei. S-a ţinut la curent agitaţia vizuala,,, în legătură cu transformarea so­cialistă a agriculturii. La gazeta de stradă , s-a afişat un grafic comparativ cu rezultatele obţinute de ţăranii muncitori intraţi în sec­torul socialist faţă de cele obţinute de ţăranii muncitori cu gospodărie individuala. Cadrele didactice au f­ăcut grafice cu realizările părinţi­­lor elevilor intraţi şi neintraţi in sectorul socialist, pe clase şi le-au afişat în clasele respective. Cadre­le didactice au dus muncă de lă­murire şi cu ocazia vizitelor fă­cute la domiciliul părinţilor elevi­lor. Intelectualii satului Lueriu au dus muncă de lămurire şi de la om la om, ocazional. Munca de lămurire, pentru transformarea socialistă a agri­­culturii a fost dusă şi în cadrul căminului cultural, unde s-au ţi­nut conferinţe pe această temă. E Echipa de teatru a căminului cultural (din care fac parte şi intelectualii satului) a prezentat (în august şi septembrie a. c.) piesele „Boieri şi ţărani“ şi „Vî­­nător de zestre“. Cu piesa „Boieri şi ţărani“ s-a deplasat şi în comuna Vătava, et pentru a ajuta la transforma­ta socialistă a agriculturii. Brigada artistică de agitaţie, din care de asemenea fac parte şi intelectualii satului, a prezen­­at pe scena căminului cultural un program nou, închinat ex­clusiv transformării socialiste a agriculturii, întitulat : „Veniţi a­­ături de noi“. Datorită acestei multiple şi stăruitoare activităţi, iniţiată, condusă şi sprijinită de către co­­mitetul comunal de partid, s-a reu­­şit să se lămurească încă un nu­­măr de ţărani muncitori, care au ntrat în întovărășirea agricolă. MOLDOVAN MIHAIL Careul d­e stat la Tg. Mureş După spectacolele dubioase prezentate din cînd în cînd de vreo întreprindere particulară de circ, prezenţa la Tg. Mureş a Cir­cului de stat, reîntors dintr-un turneu din U.R.S.S., este bine ve­nită. Relevăm în primul rînd ca un fapt demn de laudă, instalarea construcţiei de lemn a circului, frumos pusă la punct, tocmai în centrul oraşului, pe terenul spor­tiv „Voinţa“, fiind astfel accesibil spectatorilor din toate colţurile oraşului. Programul circului, întitulat „Spectacol excepţional“, este în­tocmit cu grijă.­­Regia artistică ii aparţine lui Mircea M. Gheor­­ghiu). „Spectacolul excepţional“ a că­rui premieră a avut loc, în seara zilei de 6 noiembrie, cuprinde nu­mere variate, care oferă publicu­lui distracţie plăcută. Bunăoară, Duo Prahoveanu, în demonstraţia de patine pe rutine, incintă spectatorii prin măiestrie Numărul de contursionism a ar­tistei Leni Popa se înscrie — pu­­­­tem afirma fără rezerve — printre cele mai bune realizări de­ acest gen. Indemînarea, fragilitatea şi plasticitatea mişcărilor ei uimesc cu adevărat publicul. De altfel, termenul de „om-şarpe“, folosit în limba maghiară pentru defini­rea demonstraţiilor de acest gen, se potriveşte de minune cu ceea ce realizează Leni Popa. O demonstraţie de forţă şi cu­raj este numărul de atletică grea, prezentat de trio Csegedi. Merită laude şi duo Köszeghi, pentru nu­mărul de bambus aerian. Jocurile iraniene ale celor 4 Po­­pescu captivează publicul prin pre­­ciziunea şi pregătirea asiduă a talentatei familii de artişti. Trupa de zburători Ganea se impune prin curajul şi precizia de care a dat dovadă. Fără îndoială, unul din nume­rele cele mai mult aşteptate de publicul tîrgumureşan a fost dre­sura de lei, prezentată de cunos­cuta noastră dresoare Dina Mi­­halcea, artistă emerită. Interesul manifestat faţă de acest număr se datoreşte faptului, că vreme înde­lungată, amatorii de circ din acest­ oraş­ nu au­ avut­ parte de­ ase­menea spectacole. Dina Mihalcea s-a evidenţiat prin familiaritatea, prin siguranţa cu care „tratează“ puternicul leu şi cele trei leoaice. In repetate rînduri se mişcă între fiare avînd m­îinile goale, nu re­curge nici măcar la bici. Ea îşi vîră capul la un moment dat între fălcile leului, îl „călăreşte“, calcă pe el , face ca animalele să sară prin cercul de foc. Toate aceste numere clasice de dresură de lei le execută cu calm şi modestie. Numărul de prestidigitaţie pre­zentat de duo Ferini, mai bine zis de Ferini asistat de o artistă zîm­­bitoare, cu toată îndemînarea ma­estrului nu aduce nimic nou faţă de cele cunoscute pînă acum de cea mai mare parte a spectatori­lor. In sfîrşit, nu se poate să nu evidenţiem măiestria lui Ţăndă­rică, acest om multilateral, în sensul cel mai propriu al noţiunii de artist de circ, pe care pe drept cuvînt îl putem numi : sufletul circului. Dacă în cadrul acestei cronici am făcut uz de epitete ca îndemî­­nare, curaj, forţă, apoi toate a­­cestea la un loc i se pot atribui, fără echivoc, lui Ţăndărică, adău­­gîndu-se la ele şi cei de­­ bun psi­holog. Este deajuns doar să pome­nim cîteva din performanţele sa­le: grotescul scenei cu ridicarea greutăţilor ; contribuţia sa la nu­mărul prezentat de zburători (trupa Ganea), în care stîrneşte hohote de rîs asociate cu admi­raţia publicului; pantomima „res­taurantul“, executată cu un simţ dezvoltat al umorului (s-a remar­cat îndeosebi extraordinara scenă de echilibristică cu farfuria plină de mîncare) , ne mai vorbind despre „dansul pe sîrma“, număr în care Ţăndărică s-a dovedit a fi şi un artist-echilibrist de sîrmă de primul rang. Este bun şi a­m­paniamentul muzical (dirijor: valeriu Popes­­cu), dar ne-a părut cam straniu că membrii orchestrei au fost îm­­­brăcaţi în costume de diferite cu­lori. ŞTEFAN IZSAK

Next