Steaua Roşie, decembrie 1958 (Anul 7, nr. 656-664)
1958-12-03 / nr. 656
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Şl AL SFATULUl'l'POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ^V, Anul VII. Nr. 656. Miercuri, 3 decembrie 1958 8 pagini — 20 bani Sub conducerea partidului, înainte cu toate forţele, la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor planului de stat pe anul 1959, pentru dezvoltarea economiei naţionale pe calea socialismului, pentru întărirea continuă şi înflorirea patriei Expunerea făcută de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958 Tovarăşi, Proiectul planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1959, întocmit pe baza Directivelor Congresului al II-lea al partidului pentru perioada 1956—1960 şi a indicaţiilor date de Biroul Politic, asigură prin prevederile sale dezvoltarea mai departe şi într-un ritm mai intens a industrializării socialiste a ţării şi lărgirea bazei tehnico-materiale în agricultură, în vederea sporirii însemnate a producţiei industriale şi agricole. După datele preliminare, planul de stat de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1958 va fi depăşit în industrie cu aproximativ 3,5 la sută, producţia globală industrială fiind anul acesta cu peste 9,5 la sută mai mare decit anul trecut. Creşterea cea mai accentuată are loc In industria siderurgică precum şi in industria chimică, unde sporul este de 19 la sută. Producem anul acesta de 5,6 ori mai multă fontă ca în 1938, de 3,3 ori mai mult oţel, de 2,6 ori mai mult cărbune, de 17 ori mai mult gaz metan, de 5,2 ori mai mult ciment, de 2 ori mai multe ţesături de bumbac, lină şi mătase, de 2,5 ori mai mult ulei şi de 2,1 ori mai mult zahăr. In urma îmbunătăţirii sistemului de salarizare şi normare a muncii, salariul mediu este astăzi cu peste 18 la sută mai mare decit in 1956. Introducerea unor măsuri tehnico-organizatorice în aproape toate întreprinderile cu sprijinul activ al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, a dus la creşterea productivităţii muncii şi la reducerea, peste plan, a preţului de cost, ceea ce a contribuit în mare măsură la acoperirea fondurilor cerute de creşterea veniturilor muncitorilor. In cursul anului 1958, sectorul socialist al agriculturii a continuat să se dezvolte. A fost livrat un număr însemnat de mașini agricole gospodăriilor de stat, unde s-a ajuns ca majoritatea lucrărilor agricole să fie complet mecanizate, precum și S.M.T.-urilor. Sunt create toate condiţiile pentru realizarea prevederilor Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la transformarea socialistă a agriculturii. In anul 1957—1958 s-au obţinut bune rezultate în ce priveşte constituirea fondului central de cereale, care asigură nevoile de consum ale populaţiei, necesarul de materii prime pentru industrie, rezervele de stat stabilite. Aceste rezultate au confirmat pe deplin justeţea politicii partidului de întărire a gospodăriilor agricole de stat, de asigurare a acestora cu mijloacele materiale şi agrotehnice necesare pentru a deveni principalul furnizor al fondului central de cereale al statului. Fondul central de produse agricole se constituie din producţia gospodăriilor agricole de stat, din plăţile in natură către S.M.T.-uri şi urumuri la treierat Proiectul de plan se sprijină pe realizările importante obţinute în ultimii ani de oamenii muncii în toate ramurile vieţii economice şi social-culturale, realizări care oglindesc capacitatea clasei muncitoare, a statului democrat-popular, de a asigura mersul mereu înainte al ţării noastre, dezvoltarea ei ascendentă pe drumul construcţiei socialismului, şi la măcinat şi prin sistemul de contractare a produselor agricole. Contractările dau o contribuţie de cea mai mare însemnătate la constituirea fondului central la cereale, la floarea soarelui şi la alte plante oleaginoase, la sfeclă de zahăr, cartofi, carne, lapte, lină şi la alte produse agricole, vegetale şi animale. Sistemul de contractare s-a dovedit a fi o pirghie puternică pentru stimularea interesului material al ţărănimii, mai ales al gospodăriilor colective şi întovărăşirilor, in ridicarea producţiei agricole şi a contribuit la dezvoltarea schimbului de mărfuri între oraş şi sat, la întărirea alianţei muncitoreştiţărăneşti. Roadele îmbunătăţirii continue a activităţii de producţie în industrie şi în agricultură se resimt pe piaţă, în magazinele de stat şi în cooperativele de consum, unde populaţia găseşte mărfuri în cantităţi tot mai mari, sortimente mai variate şi de calitate mai bună. Avem astăzi o circulaţie bănească sănătoasă, leul s-a întărit, bugetul statului s-a consolidat şi se prevede, pentru sfîrşitul anului, un excedent bugetar. Exportul nostru de mărfuri, în special de mărfuri industriale, a crescut ca volum şi sortimente, ceea ce a asigurat o balanţă comercială activă şi o balanţă echilibrată de plăţi externe. Realizările obţinute în opera de construire a socialismului de oamenii muncii din ţara noastră, ca şi din celelalte ţări socialiste, nu sunt pe placul cercurilor imperialiste, al foştilor capitalişti şi moşieri expropriaţi şi al uneltelor acestora. Dar toate strădaniile cercurilor reacţionare şi ale uneltelor lor de a prezenta un tablou deformat al realizărilor din ţara noastră şi din celelalte ţări socialiste, de a induce în eroare opinia publică din ţările lor, nu pot opri mersul înainte al ţărilor socialiste şi creşterea forţelor socialismului în lumea întreagă, după cum nu pot camufla elementele de criză, instabilitatea economică, inflaţia şi şomajul din ţările capitaliste, nu înlătură contradicţiile inerente capitalismului şi nu pot salva de la pieire orinduirea capitalistă condamnată de istorie. dezvoltare a economiei Uniunii Sovietice trasate de tezele Raportului care va fi prezentat de tov. Hruşciov la Congresul al XXI-lea al P.C.U.S., umplu de mindrie sufletele oamenilor muncii din ţara noastră ca şi din întreaga lume. Tezele Raportului arată uriaşele realizări ale poporului sovietic care începe o nouă etapă, de însemnătate istorică pentru destinele întregii omeniri, perioada construirii intense a societăţii comuniste pe a şasea parte a globului. Ritmul rapid de dezvoltare a producţiei în U.R.S.S., crearea bazei tehnicomateriale a comunismului vor situa, intr-o perioadă de circa 15 ani, Uniunea Sovietică pe primul loc în lume în ce priveşte volumul absolut al producţiei şi producţia calculată pe cap de locuitor. Aceasta va asigura poporului sovietic nivelul de trai cel mai ridicat din lume şi va constitui o victorie de importanţă mondială a socialismului în întrecerea paşnică cu capitalismul. După cum se arată în tezele Raportului, ca rezultat al realizării planului de şapte ani al Uniunii Sovietice şi al dezvoltării economice a celorlalte ţări socialiste, sistemul mondial socialist va produce în 1965 mai mult de jumătate din întreaga producţie industrială mondială. Astfel, în această perioadă se va asigura superioritatea absolută a sistemului mondial socialist asupra sistemului capitalist în domeniul hotărîtor al activităţii omeneşti — producţia bunurilor materiale. Imensa forţă economică a Uniunii Sovietice, programul ei măreţ de construire a comunismului întăresc considerabil forţele întregului sistem mondial al socialismului şi constituie un factor esenţial pentru realizarea unui puternic şi continuu avînt economic al tuturor celorlalte ţări din marea familie a statelor socialiste. In cadrul relaţiilor frăţeşti de colaborare şi intr-ajutorare tovărăşească bazate pe principiul internaţionalismului proletar, ţara noastră a primit şi primeşte un sprijin deosebit de puternic din partea U.R.S.S. prin livrări de utilaje şi echipamente industriale de prim ordin pentru fabrici şi uzine, livrări de minereu de fier, fontă, cocs, metale şi maşini, necesare înfăptuirii programului nostru de industrializare. In baza acordului economic încheiat in decembrie 1956, U.R.S.S., ne-a acordat credite importante în instalaţii şi utilaje necesare dezvoltării industriei noastre chimice. Cea mai mare parte a utilajelor destinate marelui combinat petrochimic de la Borzeşti, precum şi o fabrică nouă de îngrăşăminte azotoase cu o capacitate de 210.000 tone pe an şi cu posibilităţi de duplare a acestei capacităţi nu se livrează de către U.R.S.S., in contul creditului acordat. Importanţa livrărilor de utilaj pentru dezvoltarea industriei chimice este ilustrată de faptul că numai pentru combinatul de la Borzeşti vom primi: — două instalaţii de cracare catalitică cu o capacitate anuală de 500.000 tone; — o fabrică de cauciuc sintetic cu o capacitate de 50.000 tone pe an ; — o secţie de fenol de 18.000 tone pe an; — o secţie de acetonă de 11.000 tone pe an; — o fabrică de sodă caustică electrolitică de 45.000 tone pe an; — o fabrică de policlorură de vinil de 36.000 tone pe an; — o secţie de insecticide de 1.250 tone pe an ; — o secţie de ierbicide de 500 tone pe an. Avind în vedere condiţiile naturale optime de care dispune ţara noastră pentru a intensifica ritmul de dezvoltare a industriei chimice, am considerat necesar să solicităm U.R.S.S. livrarea de credit a unui număr de alte unităţi ale industriei chimice. Zilele acestea am primit o scrisoare de la tovarăşul Hruşciov prin care ne aduce la cunoştinţă că guvernul sovietic este de acord să ne dea un nou ajutor in dezvoltarea industriei chimice, urmînd ca în cursul lunii decembrie să plece la Moscova o delegaţie pentru a încheia acordul corespunzător. Ajutorul internaţionalist acordat de U.R.S.S. constituie o contribuţie de mare însemnătate la crearea bazei tehnico-materiale a orinduirii socialiste în ţara noastră. Noi exprimăm, tovarăşi, de la această tribună, şi numele C.C., al P. M. R. al guvernului R. P. Române şi al poporului român, cele mai calde mulţumiri şi recunoştinţa noastră profundă Comitetului Central al P.C.U.S., guvernului şi poporului sovietic pentru ajutorul continuu şi multilateral pe care ni-l acordă. Tovarăşi, Vă este cunoscut că o delegaţie de partid şi guvernamentală a făcut recent o vizită de prietenie în Republica Cehoslovacă. Am fost intimpinaţi de conducerea Partidului Comunist, de guvernul şi poporul cehoslovac cu simpatie şi dragoste tovărăşească. Rezultatele convorbirilor avute cu tovarăşii cehoslovaci, ale tratativelor care s-au desfăşurat intr-un spirit de deplină înţelegere şi unitate de vederi în toate problemele discutate sunt cuprinse în Declaraţia comună romîno-cehoslovacă. Acordul de lungă durată încheiat cu acest prilej prevede lărgirea considerabilă a colaborării economice şi a schimbului de mărfuri prin realizarea în R.P.R. a unor obiective industriale care interesează dezvoltarea economică a ambelor ţări. Se vor construi în ţara noastră centrale termoelectrice avind o capacitate totală de 600.000 kW cu o producţie de energie de peste 4 miliarde kWh. Echipamentul energetic va fi livrat pe credit de Republica Cehoslovacă, iar Republica Populară Romînă va furniza pentru acoperirea nevoilor Republicii Cehoslovace energie electrică — circa 2 miliarde de kWh anual. Realizarea prevederilor acestui acord duce la sporirea substanţială a volumului schimburilor între România şi Cehoslovacia, creînd ţării noastre disponibilităţi însemnate pentru achiziţionarea din Republica Cehoslovacă de noi utilaje, instalaţii industriale şi alte mărfuri. La aceasta se adaugă convenţiile încheiate anterior cu Cehoslovacia privind lărgirea capacităţii tranzitului de mărfuri cehoslovace prin porturile romîneşti şi cumpărarea de utilaje necesare industrializării lemnului. Cred că sint in asentimentul Plenarei exprimîndu-ne din nou mulţumirea pentru dezvoltarea rodnică a colaborării frăţeşti intre ţările noastre, însemnate realizări în dezvoltarea economiei naţionale Colaborarea între ţările lagărului socialist Amploarea şi ritmul rapid de dezvoltare a economiei noastre socialiste, avintul economic general al tuturor ţărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică demonstrează din plin superioritatea economiei socialiste planificate, a orinduirii socialiste, a relaţiilor de tip nou statornicite între ţările lagărului socialist. Perspectivele grandioase de Creşterea acumulărilor şi a producţiei industriale Tovarăşi, Partidul nostru, călăuzindu-se de experienţa Uniunii Sovietice in opera de construire a socialismului, experienţă verificată de celelalte ţări din lagărul socialist ca şi de propria noastră experienţă, aplică în mod consecvent politica leninistă de industrializare, bazată pe dezvoltarea cu precădere a industriei grele, şi în primul rind a industriei constructoare de maşini. Pentru a asigura un ritm susţinut al industrializării socialiste a ţării trebuie mobilizate toate eforturile, rezervele materiale şi financiare pentru sporirea rapidă a acumulărilor. Partidul şi guvernul duc o politică perseverentă de realizare a acumulărilor necesare investiţiilor pentru industrializare, ceea ce constituie chezăşia avântului întregii economii naţionale, a creşterii neîncetate a venitului naţional şi, ca urmare, a ridicării nivelului d° trai al oamenilor muncii. Aceasta este singura cale de dezvoltare rapidă a forţelor de producţie, de creare a bazei tehnico-materiale a socialismului. Proiectul planului de stat pe 1959 prevede un volum de investiţii de 17,4 miliarde lei, cu 15% mai mult decit în 1958. Politica de acumulare socialistă işi găseşte expresie în orientarea investiţiilor. Iată de ce principalele investiţii sunt îndreptate în primul rînd spre industria grea. O atenţie deosebită se acordă industriei chimice, căreia i se repartizează 20% din volumul total al investiţiilor industriale, cu aproape 50% mai mult decit în 1958. In vederea sporirii mai rapide a capacităţilor de producţie şi a măririi eficacităţii economice a investiţiilor, se prevede scurtarea timpului de dare în funcţiune a fabricilor şi uzinelor a căror construire este în curs şi concentrarea eforturilor către terminarea şantierelor începute. Creşterea volumului de investiţii va asigura PUNEREA IN FUNCŢIUNE IN ANII 1959 ŞI 1960 a unor importante obiective industriale ca hidrocentrala ,,V. I. Lenin“-Bicaz, fabrica de îngrăşăminte azotoase Roznov, fabrica de celuloză din stuf de la Brăila, uzinele sodice de la Govora şi Borzeşti, conducta magistrală de gaze Ţicleni — Bucureşti şi altele. Se va începe CONSTRUIREA UNOR NOI ŞI IMPORTANTE ÎNTREPRINDERI, între care fabrica de fibre sintetice-volan de la Săvinești, centrala electrică de termoficare Ploeşti, complexe pentru industrializarea lemnului și altele. In anul 1959 vor fi racordate (Continuare în pag. 8-a}'