Steaua Roşie, ianuarie 1959 (Anul 8, nr. 665-673)
1959-01-03 / nr. 665
cairectorul despre care e vorba nu a fost pregătit de părinţii săi pentru o astfel de funcţie. Doar ei au fost ţărani simpli şi săraci. Ei vedeau, pe atunci, viitorul celor 6 copii ca aceştia să devină slugi la cei bogaţi şi în cel mai fericit caz, lucrători la pădure. De fapt, Antal Ioan, a cunoscut din plin şi viaţa de slugă şi cea de lucrător la pădure. La 12 ani copilul, căruia ii era dragă şcoala şi cartea a fost silit de împrejurări — ca să nu spunem sărăcie şi mizerie — să-şi ia traista şi să bată la poarta chiaburului care l-a încălţat cu o opincă roşie şi una neagră. Alte comentarii despre viaţa copilului —slugă, cred că sunt de prisos. Anilor copilăriei şi adolescenţei i-au urmat alte eforturi şi suferinţe fizice. încă nu-i mijise mustaţa cind îşi luase ţapina in spate şi se îndreptă spre parchetele de exploatare. Copil fiind, fără experienţă, doi ani consecutiv 1942 şi 1943 şi-a fracturat acelaşi picior. Acest lucru e explicabil deoarece pe vremea aceea nu exista nici protecţia muncii şi nici cea a copilului. Abia în 1945, cind şi în ţara noastră s-au statornicit alte legi, cei oropsiţi şi exploataţi au putut să-şi aleagă şi să înveţe meseria preferată. Iată-l şi pe Antal loan — sluga şi ţapinarul de ieri — păşind pe uşa atelierelor de la T.F.E.T. Topliţa. În aceste ateliere sub ochiul iscusit şi priceperea mecanicilor Maria Tosif şi Vodă Than, a învăţat meseriile de strungar, lăcătuş, fierar şi sudor. Băiatul era fericit. El visa de atunci să facă inovaţii, să construiască maşini, care să uşureze munca omului. Cind în 1953 s-au pus în mişcare primele strunguri la I.R.U.M. Reghin, Antal a fost printre primii strunguri care au lucrat aici. Era aşa de îndrăgostit de maşinile ce i-au fost încredinţate (că el a fost şef de echipă, şef de secţie, maistru), incit ziua şi noaptea era în întreprindere. Studia cu pasiunea omului îndrăgostit, fiecare maşină, fiecare fază de lucru. Astfel, a ajuns ca astăzi să aibă la activul său 52 inovaţii aplicate. La primul concurs regional „Tînărul inovator“, a fost distins cu premiul I. Aşa, cum odinioară, alţii l-au învăţat meserie, Antal la rîndul său îi califică pe Girgiu Petru, Bogdan Florian, Sebestyén Márton, Boros Coloman şi alţii. Cu drag şi dezinteresat ajută şi azi pe inovatori şi Începători in meserie. Antal e tînăr. Abia a tre* cut de 30 de ani. E înalt şi chipeş ca un brad, cu faţa rotundă, ochi blînzi şi senini. Cind în 1957 a fost numit ca director la întreprinderea ,,Republica“ din Reghin, el nu a şovăit. Ştia că un comunist trebuie să fie nu numai un bun muncitor, inovator ci şi un bun gospodar. Despre lipsurile ce se manifestau în activitatea întreprinderii atunci cind a fost numit director, nu este cazul să vorbim acum. Cert este că se realiza mult mai puţin decit s-ar fi putut. Atunci cind a lansat lozinca „100 cricuri la o turnare“, scepticii rîdeau. Chiar şi inginerul-şef şi maistrul de la turnătorie priveau această propunere ca ceva irealizabil. Directorul întreprinderii le-a demonstrat posibilităţile de gospodărire şi sporire a producţiei, pe întreprindere nu prin vorbe goale şi decizii ci prin calcule ştiinţifice, bine documentate şi argumentate. Astăzi, întreprinderea „Republica“ execută lunar 1000 de crrcuri hidraulice faţă de 400 cut era la venirea sa. El personal a fost din secţie în secţie şi a reorganizat procesul de producţie pe faze de muncă. Graficele de urmărire a producţiei erau inexistente in această întreprindere. Erau considerate ca ceva birocratic. Astăzi, urmărirea producţiei se face pe baza graficelor asigurîndu-se astfel o corelaţie in producţie. Nu se mai lucrează anarhic ci pe bază de plan. Parcul de camioane părea la început a fi nesatisfăcător. Şi aceasta din cauza că se făceau, multe „drumuri negre“. Discuţiile avute cu şoferii au confirmat că întreprinderea dispune de un camion in plus. Azi fiecare camion are grafic de transport a cărămizilor. Directorul întreprinderii dacă în trecut n-a putut să facă decit 5 clase primare, in anii puterii populare el a terminat şcoala medie si a luat examenul de stat. GH. TOCACIU Antal loan dînd explicaţii unui muncitor. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VI Anul VIII. Nr. 665. Sîmbătă, 3 ianuarie 1959.6 pagini — 20 bani Două mari evenimente în viaţa teatrului din Sf.Gheorghe Sub regimul burghezo-moşieresc nici măcar nu se putea concepe aşa ceva. Un centru atit de mic, un orăşel ca Sf. Gheorghe să aibă propriul său teatru? Da de unde? Azi, Sf. Gheorghe are propriul său teatru. Şi încă ce KCL O să vedeţi frumoasa sală de spectacole, cu o capacitate de 100 locuri (i,arter şi balcon), să vedeţi pereţii sălii, tencuiţi în sistem calcio-vechiu, în culoare cafenie, să priviţi fotoliile capitonate, uşile mari de lemn furniruit de stejar, şi veţi crede că vă aflaţi intr-un teatru al unui oraş însemnat pe harta cu două cercuri mari. De cum intri în sală, privirea ţi e atrasă de stilul modern şi totuşi sobru, de liniile elegante ale întregului interior, lată de pildă, scafele şi aplicele care adăpostesc becurile electrice; nişele albe în care sunt ascunse reflectoarele ce-şi revarsă din belşug lumina, asupra scenei. Sala e încălzită cu aer condi{onet s-e înzestră cu un sistem de ventilaţie amenajat du-ă ultimul cuvânt al tehnicii. Şi unde mai pui scena fru- moasă, de o adâncime de 10,5 m şi lată de 13 m, sistemul de depoz tare a decorurilor prevăzut cu eleva’,oare automate, instalaţiile vestiarelor?! Dar încă înainte de a intra în sală, rămiit, profund impresionat de eleganţa foyerului pardosit cu marmoră roşie, în care se aliniează în două rîn(Continuare în pag. 5-a) Frescă de Piskolti Gábor Creşteremlingan? sursă de venituri Anul trecut, conducerea gospodăriei colective din Ideciul de Sus, cu îndrumarea organizaţiei de bază a hotărît ca pentru creşterea veniturilor gospodăriei să dezvolte ramurile anexe şi în special sectorul zootehnic. In cursul acestui an de pildă, pină la 1 octombrie numărul boilor de muncă a crescut cu 2 capete al tineretului bovin cu 35, al scroafelor cu 6 etc. Pentru anul 1959 colectiviştii au hotărît să prevadă in planul de producţie mărirea numărului vacilor cu lapte cu încă 3, al tineretului porcin cu 26, al oilor cu 100, al rațelor cu 300, al găinilor cu 50. Prin valorificarea produselor animale gospodăria colectivă a realizat în 1958 un venit de peste 75.000 lei. Din produsele cooperaţiei meşteşugăreşti Articole de artă realizate de Coop. „Arta Populara“. In Casa de cultură a sindicatelor s-a organizat, de către Comitetul regional şi comitetul orăşenesc U.T.M. Carnavalul tineretului, la care au fost invitaţi tineri din toate domeniile de activitate din oraşul nostru. In cadrul acestui carnaval a fost prezentat un bogat program artistic de către artiştii de la Teatrul Secuiesc, studenţi de la Institutul de teatru şi artişti amatori, compus din piese de teatru, poezii şi cintece din limbile romînă şi maghiară. Concursul costumelor — devenit tradiţional — a cunoscut şi anul acesta un număr mare de participanţi, cîştigătorii primind premii de valoare. Un asemenea carnaval a fost organizat cu o zi mai tirziu pentru cei mai buni elevi şi eleve din şcolile medii şi elementare din Tg. Mureş. Sarcinile Plenarei din noiembrie — măreţ program de luptă pentru socialism „Datorită gradului mai înalt de industrializare a lemnului realizat cu noile capacităţi de producte, scoatem astăzi dintr-un mc de masă lemnoasă produse finite in valoare de 3 ori mai mare decit în 1938. Pentru anul 1959 se prevede începerea construcţiei a trei unităţi de valorificare industrială complexă a lemnului, care vor cuprinde, în afară de producţia de cherestea, secţii pentru producţia de placaje, plăci fibro-lemnoase, plăci aglomerate. Se vor construi încă două fabrici noi de mobilă, precum şi noi secţii de plăci aglomerate şi plăci celulare pe lingă fabrica nouă de la Gălăuţaşi“. (Din expunerea făcută de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa Plenară a C.. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958), 1150 milioane Iei , * jjt nJC' s . ja w m a‘ ■ ", s ■%. ,