Steaua Roşie, februarie 1959 (Anul 8, nr. 674-681)
1959-02-04 / nr. 674
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI PIQPU'AR ____________ AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul VIII. Nr. 674. Miercuri, 4 februarie 1959. 6 pagini — 20 bani Lucrările celui de al XXI-lea Congres extraordinar al P.C.U.S. Şedinţa din după amiaza zilei de 2 februarie MOSCOVA (Agerpres). — La şedinţa de luni după amiază a celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. primul a luat cuvîntul Victor Grişin, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din U.R.S.S., care numără 52 milioane de membri. Referindu-se la sarcinile sindicatelor sovietice, vorbitorul a subliniat că în primul rînd ele vor acorda ajutor mișcării patriotice a oamenilor muncii sovietici pentru îndeplinirea înainte de termen — în 5—6 ani — a planului septenal de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. Aleksandr Zasiadko, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., s-a ocupat în cuvîntul său de problema folosirii eficiente, juste, a investiţiilor şi a criticat aspru fosta conducere a Gosplanului U.R.S.S. pentru lipsurile sale în acest domeniu. Următorul vorbitor, Vitalii Titov, prim-secretar al Comitetului regional Harkov al P.C.U.S. — una din cele mai importante regiuni industriale din Ucraina — a vorbit despre succesele realizate de această regiune între cele două congrese și s-a ocupat de sarcinile regiunii în septenal. A urmat la cuvînt Ishak Razzakov, prim secretar al C. C. al Partidului Comunist din Kirghizia, care a propus, printre altele, includerea în planul septenal a unor măsuri legate de valorificarea zăcămintelor carbonifere și de executarea unor construcţii feroviare în republică. Ivan Rebin, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Estonia, a vorbit despre dezvoltarea impetuoasă a industriei şi agriculturii Estoniei, în trecut anexă agrară şi furnizoare de materii prime a ţărilor capitaliste, iar astăzi o republică socialistă industrialagrară. Semion Ignatiev, prim-secretar al Comitetului regional din Tataria al P.C.U.S. a arătat că în această republică planul septenal poate fi îndeplinit într-un termen mai scurt şi a relevat existenţa unor rezerve pentru realizarea unor importante economii de mijloace. In numele Partidului Comunist din Algeria, a poporului algerian Congresul a fost salutat de Larbi Buhan, prim-secretar al Partidului Comunist din Algeria, care a relevat participarea comunistilor algerieni la lupta pentru elibera(Continuare în pag. 6-a) Vizita delegaţiei P.M.R. la uzina „Kalibr“ din Moscova MOSCOVA — Corespondentul Agerpres transmite : Luni după amiază colectivul cunoscutei uzine de instrumente de precizie „Kalibr“ din Moscova a primit ca oaspeţi pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu şi Leonte Răutu, membrii delegaţiei P.M.R. care participă la lucrările celui de-al XXI- lea Congres extraordinar al P.C.U.S. Delegaţia Partidului Muncitoresc Romín, însoţită de tov. Mihai Dalea, ambasadorul R. P. Romín, la Moscova, a fost întîmpinată la intrarea în întreprindere de Viktor Hohluşin, directorul uzinei, Timofei Romanov, secretar al comitetului de partid, de reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale şi de comsomol. Victor Hohluşin a povestit oaspeţilor despre trecutul şi prezentul uzinei, despre perspectivele ei de dezvoltare tehnică, despre colectivul muncitorilor şi tehnicienilor care alcătuiesc o verigă de mare însemnătate în industria sovietică. Într-una din halele uzinei se adunaseră în jurul a 1.500 de oameni. Deasupra tribunei improvizate îmbrăcată în roşu şi înconjurată cu flori se afla portretul lui V. I. Lenin. Sub portret, muncitorii aşezaseră chemarea care a răsunat în repetate rînduri în cursul acestei zile la uzina „Kalilor“ . „Trăiască prietenia veşnică şi de nezdruncinat dintre poporul sovietic şi poporul român Apariţia conducătorilor partidului nostru a fost întîmpinată cu îndelungate aplauze. Preşedintele Comitetului sindical, a deschis mitingul. El a mulţumit tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi celorlalţi conducători ai Partidului Muncitoresc Român pentru vizita făcută în uzină, pentru întîlnirea cu colectivul ei. Oaspeţii au fost apoi salutaţi de Anatoli Sazonov, secretarul uneia din organizaţiile de bază ale P.C.U.S. din uzină. Sazonov a vorbit despre creşterea neîncetată a puterii şi măreţiei lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, despre " contribuţia ţării noastre la întărirea comunităţii ţărilor socialiste. Muncitorul Nikolai Sapaskov expune în cuvîntarea sa succesele însemnate pe care le-a obţinut u- zina în întrecerea din preajma ce- lui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. Colectivul şi-a îndeplinit planul pe anul trecut la 20 decembrie, dînd o producţie suplimentară în valoare de 4 milioane ruble. — Sîntem pătrunşi de sentimente de mîndrie faţă de patria noastră socialistă — a spus el. Cînd noi am construit uzina aceasta eram singurii în lume care mergeam pe calea spre o lume nouă. Acum familia noastră a crescut. Este alături de noi şi România, ale cărei succese pe drumul socialismului ne umplu inima de bucurie. Oratorul a ţinut să felicite din (Continuare în pag. 6-a) , ca pstz și $£ turmism. gg/oigy€ Intovărăşirea .«Unibnbrgss** „Şi noi vom face ca voi“. Aşa au spus ţăranii muncitori din Petrilaca cu ocazia inaugurării întovărăşirii din Mura Mare. A trecut de atunci doar puţină vreme. In acest timp însă, ţăranii muncitori din Petrilaca s-au frămîntat şi s-au sfătuit pentru a porni pe drumul cel nou în viaţă. Mult au învăţat ei din conferinţele mute la cămin. Poate puţini sunt aceia care n-au făcut calcule despre veniturile ce le pot realiza ţăranii muncitori de aici prin unirea parcelelor. Numai prin înlăturarea haturilor se pot cîştiga peste 50 ha teren, care cultivat cu grîu pot aduce anual ţăranilor muncitori din Petrilaca un plus de peste 75.000 kg grîu. Nu mai vorbim de sporurile de recoltă ce se pot realiza prin lucrarea pămîntului în comun, cu mijloace mecanizate şi după metodele agrotehnice înaintate. Despre toate acestea au vorbit mult membrii de partid, deputaţii etc. Atunci nu-i întîmplător că după înfiinţarea întovărăşirii din Mura Mare zi de zi alţi şi alţi ţărani muncitori din Petrilaca au înaintat cereri pentru înfiinţarea întovărăşirii în satul lor. Şi iată că în ziua de 1 februarie la Petrilaca a fost mare sărbătoare. In această zi 178 familii au pus bazele unei puternice întovărăşiri. Cinstind Centenarul Unirii, întovărăşiţii din Petrilaca au dat numele întovărăşirii lor „Unirea“. Legumicultorii la lucru Anul trecut, de pe urma cultivării legumelor şi zarzavaturilor colectiviştii din Sîntana de Mureş au realizat un venit de peste 132.000 lei. Pentru mărirea veniturilor băneşti precum şi pentru a contribui şi mai mult la aprovizionarea cantinelor oraşului Tg. Mureş, ei au hotărît ca în cursul acestui an să acorde o mai mare importanţă acestei culturi. In acest sens încă de pe acum ■legumicultorii gospodăriei colective au pregătit 100 mp răsadniţe în care au semănat deja seminţele de ridichi In total colectiviştii vor pregăti ceste 400 mp răsadniţe, în care vor produce năsadul necesar pentru grădina de legume a gospodăriei colective. De la 67 la 194 înfiinţată la sfîrşitul anului 1954, întovărăşirea „30 Decembrie“ din Băla, raionul Reghin, se dezvoltă an de an. Rezultatele obţinute de întovărăşiţi, prin munca în comun au demonstrat tuturor ţăranilor muncitori din sat superioritatea sectorului agricol cooperatist. Astfel, faţă de 67 familii cu 73 hectare pămînt cît erau la începutul anului trecut, acum numărul membrilor în întovărăşirea „30 Decembrie“ a ajuns la 194 cu 313 ha pămînt. In luna ianuarie de exemplu au fost primite în rîndul întovărăşiţilor 18 familii cu 44,87 ha, încă de la înfiinţarea întovărăşirii, o preocupare de seamă a membrilor a fost crearea şi dezvoltarea verii obşteşti. întovărăşiţii şi-au procurat în comun maşini de semănat, prăşitori, oi, au plantat viţă de vie etc. Pînă la sfrîşitul anului trecut valoarea fondului de bază al întovărăşirii a ajuns la 39.000 lei. . In CLIŞEU, atertstul Nyilas Alexandru agitator în cadrul secţiei motoare, în timpul unei pauze, citeşte din raportul tov. N. S. Hruşciov la cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Atelierele auto nr. 2 din Tg. Mureş, au privit cu un interes deosebit lucrările celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. Fiecare muncitor, tehnician şi inginer să realizeze Cît mai multe economii în producţie Chemarea adresată muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din întreaga ţară de colectivele a 8 întreprinderi din Capitală Plenara C. C. al P.M.R. din ţii muncii, de reducere a consumu- 26—28 noiembrie 1958 a pusiurilor specifice de materii prime şi faţa colectivelor de întreprinderi materiale şi de îmbunătăţire a sarcina reducerii accentuate, în calităţii produselor, acest an, a preţului de cost al pro- Recent, colectivele au între Prin creşterea productivităţii muncii, scăderea preţului de cost — pe baza reducerii consumurilor specifice de materii prime, materiale, energie şi combustibil — şi îmbunătăţirea calităţii produselor . ECONOMII DE PESTE 16.000.000 LEI. duselor. Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la plenară a arătat importanţa deosebită a reducerii preţului de cost, pentru sporirea acumulărilor statului, pentru dezvoltarea economiei naţionale şi creşterea nivelului de trai al poporului, subliniind că lupta pentru micşorarea costurilor de producţie în toate ramurile economiei naţionale, în toate întreprinderile, este o sarcină economică centrală. Răspunzînd cu entuziasm sarcinilor puse de partid, muncitorii şi tehnicienii din fabrici şi uzine îşi îndreaptă atenţia în cadrul întrecerii socialiste, spre realizarea de economii cît mai mari în producţie, pe baza valorificării mai intense a rezervelor interne de creştere a productivităprinderi din Capitală — hotărite să-şi sporească contribuţia la mărirea acumulărilor statului — au luat iniţiativa patriotică de a intensifica şi dezvolta multilateral lupta fiecărui muncitor, tehnician şi inginer, pentru economii cît mai mari în producţie, adresînd în acest sens o însufleţită chemare către toate colectivele de întreprinderi din ţară. In lumina sarcinilor puse de plenară, colectivele celor opt întreprinderi au analizat şi au dezbătut cu spirit de răspundere, în adunări de partid deschise şi în grupe sindicale, prevederile planului pe acest an. Participanţii la aceste adunări au arătat, dînd numeroase (Continuare în pag. 4 a) Chemarea siderurgiştilor hunedorersi către cei din Reşiţa Pentru o producţie sporită de oţei, ionta şi laminate! Datorită grijii permanente pe 1: 17.710 tone laminate la laminare partidul şi guvernul onorul 800 etc. Productivitatea acordă industrializării socialiste muncii a crescut, faţă de 1957, a ţării. Combinatul siderurgic cu 23,77 la sută, depăşindu-se Hunedoara a fost înzestrat în sarcina de plan cu 3,83 la sută, wvm^HBBvanaaEiwaaaH ■mmiiwwi» vnranaKatsaaaeawracruiMcs'MzxKsaBnBMMV« © Pe baza ridicării cu cel puţin 10 la sută a indicilor de utilizare a agregatelor siderurgice colectivul Combinatului siderurgic Hunedoara se angajează să dea în acest an peste prevederile planului: 30.000 tone cocs metalurgic 20.000 tone aglomerat feros 40.000 tone oțel Martin jt 5.000 tone oțel electric 20.000 tone fontă 40.000 tone blumuri 6.000 tone laminate @ Productivitatea muncii va creşte cu 5 la sută faţă de plan . Economii de peste 12 milioane lei, de an cu agregate noi, de înaltă perfecţiune tehnică şi de mare productivitate, devenind principalul producător de metal din patria noastră. Anul trecut colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri al acestui combininat a desfăşurat o activitate rodnică, obţinînd succese însemnate în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Astfel au fost realizate, peste prevederile planului, 39.700 tone cocs, 51.570 tone aglomerat, 26.000 tone oţel Martin la oţelăria nr. iar prin reducerea preţului de cost s-au obţinut, prin eforturi proprii, economii de 16,5 mioane lei. In acest an, bazîndu-se pe experienţa dobindită, întregul colectiv al Hunedoarei a trecut cu hotărire la înfăptuirea sarcinilor mari şi de răspundere pe care plenara C.C. al partidului din noiembrie 1958 le-a pus în fața industriei noastre siderurgice. Recent, siderurgis(Continuare în pag. 4-a)