Steaua Roşie, martie 1959 (Anul 8, nr. 682-689)

1959-03-04 / nr. 682

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI V\! m ORGANAL COMITETULUI RE^oîuiT^ARTÎ^r­LSF^LlJI POPULAR AL..REGIUNII AUTONOME MAGHIARE___________________ Anul VIII. Nr. 682. J Miercuri, 4 martie 1959. 6 pagini — 20 bani 10 ani de la Plenara C.C. al P.PI.R. din 2-5 martie 1949 Se împlinesc 10 ani de la istori­ca Plenara a C.C. al P.M.R. din 3—5 martie 1949. Aceasta plena­ră, de o uriaşă însemnătate pen­tru viaţa poporului nostru, a pus la ordinea zilei problema muncii partidului pentru transformarea socialistă a agriculturii, în cadrul măreţei opere de construire a so­cialismului în ţara noastră. In urma dezbaterilor care au durat două zile, a apărut istoricul act cunoscut sub denumirea de Rezoluţia din 3—5 martie. Ea este o pagină de aur des­chisă în istoria ţării noastre. In ultimii zece ani, datorită în­­ţeleptei conduceri a partidului, în viaţa clasei muncitoare şi a ţără­nimii muncitoare au avut loc transformări esenţiale. La oraşe începuse construirea noii socie­tăţi socialiste în cadrul căreia ex­ploatarea omului de către om dis­pare odată pentru totdeauna. Ple­nara din 3—5 martie a arătat în­să că socialismul nu poate fi con­struit numai la oraş. Sarcina con­struirii socialismului şi a înlătu­rării exploatării capitaliste se pu­ne deopotrivă atît la ţară cît şi la oraş. Opera de construire a socialismului cuprinde în sine şi transformarea socialistă a agri­culturii. Plenara a trasat sarcina lichidării acelei contradicţii care apare în împrejurările cînd la o­­raşe se dezvoltă socialismul, în tirrui ce la ţară rămîne predomi­nantă mica producţie de mărfuri, care — după cunoscuta teză a lui Lenin — „naşte capitalism şi bur­ghezie permanent, în fiecare zi, în fiecare ceas, spontan şi în pro­porţii de masă“. Plenara din 3— 5 martie a arătat totodată că în marea operă de transformare so­cialistă a agriculturii, regimul democrat-popular şi Partidul Mun­citoresc Român se bazează pe in­dustria socialistă, şi în primul rînd pe industria grea, precum şi pe organizarea planificată a în­tregii economii naţionale. Deceniul care a trecut de la a­­pariţia Rezoluţiei din 3—5 mar­tie dovedeşte cu prisosinţă înţe­leptele previziuni ale partidului nostru. Gospodăriile agricole colective create în urma apariţiei rezolu­ţiei, au dovedit şi dovedesc faptul că îmbunătăţirea nivelului de trai al ţărănimii muncitoare, aprovi­zionarea industriei socialiste cu materii prime se poate face numai pe o singură cale, pe calea agri­culturii socialiste. Faptul că în gospodăria colectivă, interesele personale se îmbină just cu cele ale colectivităţii, a făcut ca pe a­­ceastă cale să păşească astăzi su­te de mii de familii de ţărani muncitori. La sfîrşitul lunii no­iembrie pe cuprinsul patriei au e­­xistat 15.723 gospodării agricole colective, întovărăşiri agricole, zootehnice şi cooperative agricole de producţie cu­rentă. In prezent numărul lor este cu mult mai ma­re, fiind în continuă creştere. 55 la sută din întreaga suprafaţă a­­gricolă a ţării aparţine sectorului s­oc­i­a­l­i­s t - cooper­a­t­i­st. In cei 10 ani care au trecut de la apariţia istoricei rezoluţii, în regiunea noastră au fost obţinute succese de seamă pe drumul tran­sformării socialiste a agriculturii. Prima rîndunică la noi în regiu­ne care a vestit primăvara stră­lucitoare a socialismului în agri-,­cultură a fost gospodăria agricolă colectivă din Turia. Această gos­podărie chiar din primul an al e­­xistenţei sale a asigurat membri­lor săi asemenea venituri mari despre care foştii argaţi pe moşii­le boierilor şi a cămătarilor nici nu îndrăzneau să viseze în tim­pul regimului burghezo-moşieresc. Colectivistul Máthé István a pri­mit de pildă, în anul 1950, 8.600 kg cereale şi o mulţime de alte produse agricole. După primele rezultate, graficul care indica succesele transformă­rii socialiste a agriculturii arată o continuă ascensiune. In 1949, în gospodăriile agricole colective, lucrau abia 77 familii. Spre sfîr­şitul anului 1952 acest număr s-a ridicat vertiginos la 10.900, iar la 25 februarie 1959 el indica ci­fra de 15.734. La fel a crescut şi suprafaţa agricolă a gospodării­lor agricole colective, care astăzi este de 59.203 ha. Deceniul care a trecut n-a fost numai deceniul creşterii cifrelor ci şi al întăririi economico-orga­­nizatorice a unităţilor agricole. Aceste două succese au fost reali­zate paralel. A crescut numărul gospodăriilor agricole colective dar a crescut în acelaşi timp şi avutul comun al colectiviştilor. In 1950 gospodăriile colective dis­puneau numai de cca. 8.100.000 lei fond de bază, ca pînă la sfîr­şitul anului trecut să crească la 115.600.000 lei. Sîntem mîndri de gospodării agricole colective ca cele din Turia, Valea Crişului, Angheluş, Tg. Secuiesc, Chendu Mic, Tălişoara, Curteni şi altele, a căror membri au muncit şi în­văţat cu sîrguinţă pentru ridica­rea continuă a producţiei la hec­tar, pentru îmbunătăţirea şeptelu­­lui. Ajutorul multilateral acordat colectiviştilor de statul nostru de­mocrat-popular, a făcut posibil ca aceştia să-şi construiască cele mai moderne construcţii, cores­punzătoare cerinţelor mereu cres­­cînde ale dezvoltării şeptelului de animale. Ei au avut posibilitatea să procure maşini agricole, să obţină şi să crească animale de rasă. Astăzi toate, sau aproape toate gospodăriile colective se preocupă de creşterea animalelor de rasă superioară. Unităţile agricole socialist-coo­­peratiste au obţinut însemnate succese în special în ce priveşte creşterea unor anumite animale care asigură un mare venit bă­nesc. In anii care au trecut, numă­rul porcinelor a crescut de 16 ori. Numărul cornutelor faţă de anul 1951 a crescut cu 277 la sută iar cel al ovinelor de peste 20 de ori. Numai astfel s-a reuşit ca veni­turile băneşti ale gospodăriilor colective pe anul 1958 să depă­şească cifra de 53.300.000 lei. După cum ne-o dovedesc şi ci­frele, şeptelul a crescut cu repe­ziciune în ultimii ani, mărindu-se totodată şi veniturile realizate în urma acestuia. Cu toate acestea atît lucrările consfătuirii de la Constanţa cît şi mai tîrziu Conferinţa regională de partid au subliniat faptul că această îmbu­nătăţire nu este încă satisfăcătoa­re dat fiind că faţă de rezultatele obţinute, posibilităţile sînt cu mult mai mari. Acest fapt a fost înţe­les şi de către gospodăriile agri­cole colective. In urma studierii Hotărîrii plenarei din noiembrie 1958 a C.C. al P.M.R. şi a Hotă­rîrii conferinţei regionale de par­tid, aproape în toate gospodăriile agricole colective au fost întocmi­te planuri de măsuri organizato­rice în scopul măririi şeptelului şi în general pentru sporirea pro­ducţiei agricole. (Continuare în pag. 2­ a) Sporeşte volumul lucrărilor agricole mecanizate Cu 10 ani în urmă, cele două staţiuni de maşini şi tractoare existente pe atunci pe terito­riul regiunii noastre dispuneau de 58 tractoare convenţionale. Volumul lucrărilor agricole execu­tate de S.M.T.-uri atunci a fost de 10.800 hantri. Acum, cele 8 S.M.T.-uri din regiunea noastră dispun de 553 tractoare convenţionale iar volumul lucrărilor agricole executate în 1958 a trecut de 151.000 hantr. 400 mp piele economisită Muncitorii de la fabrica de mă­nuşi „Petőfi Sándor“ din Tg. Mu­reş răspund cu realizări însem­nate chemării lansate de fabrica „János Herbák“ din Cluj de a re­duce consumul specific la piele şi talpă. Aşa bunăoară, la fabrica „Pe­tőfi Sándor“, printr-o mai bună organizare a procesului tehnolo­gic, s-a reuşit ca în primele două luni să se realizeze însemnate e­­conomii. Aplicîndu-se propunerea lui Ba­ki Miklós de a se recupera lîna de pe părţile neutilizabile s-a reali­zat o economie de 16.200 lei. Prin reducerea consumului de var, pro­punere făcută de Molnár Ioan s-a obţinut o economie de 11.000 lei, var ce urmează a fi destinat con­strucţiilor. La croit mănuşi s-a realizat o economie de 400 m­p piele din care s-au confecţionat 2.547 perechi mănuşi. Pentru introducerea unui produs rentabil Görög Francisc a fost premiat cu suma de 7.191 lei. Acest produs este cără­mida găurită, care are o serie de avantaje: la fundaţia case­lor se foloseşte cu 30 la sută mai puţin ciment, izolează bine, asigură o căldură constantă, se foloseşte mai puţină argilă, timpul de uscare se reduce cu 30 la sută. O cărămidă are 18 găuri. Acest produs rentabil se fabrică la Suseni, raionul Re­ghin. El aduce fabricii de cărămizi economii anuale în sumă de 168.334­ lei. Pentru uşurarea muncii Un colectiv de muncitori de la fabrica de ţigarete din Sf. Gheorghe a propus înlocuirea unui transportor-bandă pe ver­ticală, prin introducerea unor cărucioare tricid­e, transporta­bile pe lifturi. Operaţiunea aceasta determină o uşurare a efortului muncitorilor transpor­tori între două secţii de pro­ducţie şi înlocuieşte munca ma­nuală a 3 oameni din fiecare schimb. Economile ce se reali­zează se cifrează la 22.000 lei OLIMPIA NEGULESCU corespondent Creşte şi sc­­fifăres­c agricol cooperatist Alte 1.382 familii cu 4.473 ha au fost primite în unităţile agricole cooperatiste In ultima săptămînă a lunii februarie a. c. în gospodăriile agricole colective şi întovărăşiri au fost primite alte 1.382 fa­milii cu o suprafaţă de 4.473 ha pămint. Aceste rezultate se datoresc muncii politice desfă­şurată de organizaţiile de par­tid, agitatori, deputaţi la sate. Şi in această perioadă de timp organizaţiile de partid de pe cuprinsul raionului Sf. Gheor­ghe au obţinut cele mai bune rezultate. In gospodăriile agri­cole colective şi întovărăşiri au fost primite 959 familii cu o suprafaţă de 3.691 ha pămint. In raionul Tg.-Mureş au fost înfiinţate trei întovărăşiri agri­cole la Vadu, Tîmpa şi Sînt­­andrei. In raionul Reghin în unităţile agricole cooperatiste au fost primite 138 familii iar în raio­nul Tg. Secuiesc 94 familii cu peste 347 ha pămint. Pe cuprinsul regiunii noastre în 104 localităţi sunt perspective pentru a se forma noi unităţi cooperatiste. 6846 familii cu 13.668 ha pămint au înaintat deja cereri pentru a se înscrie in aceste forme de cooperare în muncă. Gospodării colective cu venituri de peste un milion lei Datorită bunei gospodăriri a pămintului, a dezvoltării şepte­lului gospodăriile agricole co­lective din Leţ, Moacşa şi Valea Crişului din raionul Sf. Gheor­ghe", au un venit anual care depăşeşte suma de un milion lei. Din venitul bănesc de 1.387.829 lei realizat in anul 1958 gospo­dăria agricolă colectivă din Valea Crișului a repartizat la fondul de bază 185.838 lei. Creşte bunăstarea colectiviştilor Venitul total al gospodăriilor agricole colective de pe cuprin­sul regiunii noastre obţinut în anul trecut se ridică la suma de 53.349.803 lei. Socotit la suta de hectare la unele gospodării colective cum sunt cele din Mădăraş-Ciuc este de 327.130 lei, Sîngeorgiu de Mureş de 323.257 lei, Lăzarea 352.500 lei etc. Dacă veniturile gospodăriilor agricole colective este mare , şi normal ca ele să împartă şi colectiviştilor sume importante de bani. Astfel, du­pă fiecare zi­ muncă efectuată colectiviştii din Vrabia au pri­mit 18 lei, cei din Oraşul Sf. Gheorghe 16 lei, cei din Chichiş 15,50 lei, cei din Mitreşti 15 lei, Sîngeorgiu de Mureş 14 lei. Asemenea exemple sunt încă multe in regiunea noastră. In decursul anilor, datorită veniturilor mari realizate de colectivişti ei au reuşit ca în ultimii ani să construiască 2.000 case noi, alţii au cumpă­rat: 3.000 garnituri de mobilă modernă, 2.095 aparate de ra­dio, 3.459 biciclete, 25 motoci­clete şi multe altele. Acestea nu dovedesc altceva decit că din an în an creşte bunăstarea co­lectiviştilor. Intovărăşiţii au autocamion propriu Dezvoltîndu-şi ramurile anexe intovărăşiţii din Cîmpeniţa iar cei din Covasna mărindu-şi nu­mărul de oi care le-au adus un mare venit, şi una şi alta au reuşit ca in cursul anului tre­cut să-şi cumpere cite un auto­camion propriu, pe care le fo­losesc la transportarea produ­selor obţinute de el, în cazul Întovărăşirii Cîmpeniţa, sau a produselor obţinute de întovă­­răşiţii din Covasna de pe urma creşterii oilor. Filpişul Mic complet cooperativizat Vestea că toate familiile din Breaza s-au înscris în întovără­şirile agricole din sat s-a răs­­pîndit repede în satele din îm­prejurimi. La Filpişul Mic de pildă, sat aparţinător de Brea­za, datorită muncii politice des­făşurate de organele locale de partid şi de stat în rîndurile ţăranilor muncitori, în decurs de numai trei zile 161 familii au înaintat b­erbri pentru a forma şi în satul lor o întovărăşire agricolă. Odată cu aceasta, Fil­pişul Mic se numără printre satele complet cooperativizate. Pe cuprinsul raionului Reghin sunt cooperativizate următoare­le sate: Dedrad, Batoş, Goreni, Lueriu, Mura Mică, Mura Mare, Pădureni, Ilioara, Iara de Mu­reș, Ideciul de sus, Ideciul de jos, Breaza și Filpişul Mic.

Next