Steaua Roşie, martie 1959 (Anul 8, nr. 682-689)
1959-03-04 / nr. 682
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI V\! m ORGANAL COMITETULUI RE^oîuiT^ARTÎ^rLSF^LlJI POPULAR AL..REGIUNII AUTONOME MAGHIARE___________________ Anul VIII. Nr. 682. J Miercuri, 4 martie 1959. 6 pagini — 20 bani 10 ani de la Plenara C.C. al P.PI.R. din 2-5 martie 1949 Se împlinesc 10 ani de la istorica Plenara a C.C. al P.M.R. din 3—5 martie 1949. Aceasta plenară, de o uriaşă însemnătate pentru viaţa poporului nostru, a pus la ordinea zilei problema muncii partidului pentru transformarea socialistă a agriculturii, în cadrul măreţei opere de construire a socialismului în ţara noastră. In urma dezbaterilor care au durat două zile, a apărut istoricul act cunoscut sub denumirea de Rezoluţia din 3—5 martie. Ea este o pagină de aur deschisă în istoria ţării noastre. In ultimii zece ani, datorită înţeleptei conduceri a partidului, în viaţa clasei muncitoare şi a ţărănimii muncitoare au avut loc transformări esenţiale. La oraşe începuse construirea noii societăţi socialiste în cadrul căreia exploatarea omului de către om dispare odată pentru totdeauna. Plenara din 3—5 martie a arătat însă că socialismul nu poate fi construit numai la oraş. Sarcina construirii socialismului şi a înlăturării exploatării capitaliste se pune deopotrivă atît la ţară cît şi la oraş. Opera de construire a socialismului cuprinde în sine şi transformarea socialistă a agriculturii. Plenara a trasat sarcina lichidării acelei contradicţii care apare în împrejurările cînd la oraşe se dezvoltă socialismul, în tirrui ce la ţară rămîne predominantă mica producţie de mărfuri, care — după cunoscuta teză a lui Lenin — „naşte capitalism şi burghezie permanent, în fiecare zi, în fiecare ceas, spontan şi în proporţii de masă“. Plenara din 3— 5 martie a arătat totodată că în marea operă de transformare socialistă a agriculturii, regimul democrat-popular şi Partidul Muncitoresc Român se bazează pe industria socialistă, şi în primul rînd pe industria grea, precum şi pe organizarea planificată a întregii economii naţionale. Deceniul care a trecut de la apariţia Rezoluţiei din 3—5 martie dovedeşte cu prisosinţă înţeleptele previziuni ale partidului nostru. Gospodăriile agricole colective create în urma apariţiei rezoluţiei, au dovedit şi dovedesc faptul că îmbunătăţirea nivelului de trai al ţărănimii muncitoare, aprovizionarea industriei socialiste cu materii prime se poate face numai pe o singură cale, pe calea agriculturii socialiste. Faptul că în gospodăria colectivă, interesele personale se îmbină just cu cele ale colectivităţii, a făcut ca pe această cale să păşească astăzi sute de mii de familii de ţărani muncitori. La sfîrşitul lunii noiembrie pe cuprinsul patriei au existat 15.723 gospodării agricole colective, întovărăşiri agricole, zootehnice şi cooperative agricole de producţie curentă. In prezent numărul lor este cu mult mai mare, fiind în continuă creştere. 55 la sută din întreaga suprafaţă agricolă a ţării aparţine sectorului socialis t - cooperatist. In cei 10 ani care au trecut de la apariţia istoricei rezoluţii, în regiunea noastră au fost obţinute succese de seamă pe drumul transformării socialiste a agriculturii. Prima rîndunică la noi în regiune care a vestit primăvara strălucitoare a socialismului în agri-,cultură a fost gospodăria agricolă colectivă din Turia. Această gospodărie chiar din primul an al existenţei sale a asigurat membrilor săi asemenea venituri mari despre care foştii argaţi pe moşiile boierilor şi a cămătarilor nici nu îndrăzneau să viseze în timpul regimului burghezo-moşieresc. Colectivistul Máthé István a primit de pildă, în anul 1950, 8.600 kg cereale şi o mulţime de alte produse agricole. După primele rezultate, graficul care indica succesele transformării socialiste a agriculturii arată o continuă ascensiune. In 1949, în gospodăriile agricole colective, lucrau abia 77 familii. Spre sfîrşitul anului 1952 acest număr s-a ridicat vertiginos la 10.900, iar la 25 februarie 1959 el indica cifra de 15.734. La fel a crescut şi suprafaţa agricolă a gospodăriilor agricole colective, care astăzi este de 59.203 ha. Deceniul care a trecut n-a fost numai deceniul creşterii cifrelor ci şi al întăririi economico-organizatorice a unităţilor agricole. Aceste două succese au fost realizate paralel. A crescut numărul gospodăriilor agricole colective dar a crescut în acelaşi timp şi avutul comun al colectiviştilor. In 1950 gospodăriile colective dispuneau numai de cca. 8.100.000 lei fond de bază, ca pînă la sfîrşitul anului trecut să crească la 115.600.000 lei. Sîntem mîndri de gospodării agricole colective ca cele din Turia, Valea Crişului, Angheluş, Tg. Secuiesc, Chendu Mic, Tălişoara, Curteni şi altele, a căror membri au muncit şi învăţat cu sîrguinţă pentru ridicarea continuă a producţiei la hectar, pentru îmbunătăţirea şeptelului. Ajutorul multilateral acordat colectiviştilor de statul nostru democrat-popular, a făcut posibil ca aceştia să-şi construiască cele mai moderne construcţii, corespunzătoare cerinţelor mereu crescînde ale dezvoltării şeptelului de animale. Ei au avut posibilitatea să procure maşini agricole, să obţină şi să crească animale de rasă. Astăzi toate, sau aproape toate gospodăriile colective se preocupă de creşterea animalelor de rasă superioară. Unităţile agricole socialist-cooperatiste au obţinut însemnate succese în special în ce priveşte creşterea unor anumite animale care asigură un mare venit bănesc. In anii care au trecut, numărul porcinelor a crescut de 16 ori. Numărul cornutelor faţă de anul 1951 a crescut cu 277 la sută iar cel al ovinelor de peste 20 de ori. Numai astfel s-a reuşit ca veniturile băneşti ale gospodăriilor colective pe anul 1958 să depăşească cifra de 53.300.000 lei. După cum ne-o dovedesc şi cifrele, şeptelul a crescut cu repeziciune în ultimii ani, mărindu-se totodată şi veniturile realizate în urma acestuia. Cu toate acestea atît lucrările consfătuirii de la Constanţa cît şi mai tîrziu Conferinţa regională de partid au subliniat faptul că această îmbunătăţire nu este încă satisfăcătoare dat fiind că faţă de rezultatele obţinute, posibilităţile sînt cu mult mai mari. Acest fapt a fost înţeles şi de către gospodăriile agricole colective. In urma studierii Hotărîrii plenarei din noiembrie 1958 a C.C. al P.M.R. şi a Hotărîrii conferinţei regionale de partid, aproape în toate gospodăriile agricole colective au fost întocmite planuri de măsuri organizatorice în scopul măririi şeptelului şi în general pentru sporirea producţiei agricole. (Continuare în pag. 2 a) Sporeşte volumul lucrărilor agricole mecanizate Cu 10 ani în urmă, cele două staţiuni de maşini şi tractoare existente pe atunci pe teritoriul regiunii noastre dispuneau de 58 tractoare convenţionale. Volumul lucrărilor agricole executate de S.M.T.-uri atunci a fost de 10.800 hantri. Acum, cele 8 S.M.T.-uri din regiunea noastră dispun de 553 tractoare convenţionale iar volumul lucrărilor agricole executate în 1958 a trecut de 151.000 hantr. 400 mp piele economisită Muncitorii de la fabrica de mănuşi „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş răspund cu realizări însemnate chemării lansate de fabrica „János Herbák“ din Cluj de a reduce consumul specific la piele şi talpă. Aşa bunăoară, la fabrica „Petőfi Sándor“, printr-o mai bună organizare a procesului tehnologic, s-a reuşit ca în primele două luni să se realizeze însemnate economii. Aplicîndu-se propunerea lui Baki Miklós de a se recupera lîna de pe părţile neutilizabile s-a realizat o economie de 16.200 lei. Prin reducerea consumului de var, propunere făcută de Molnár Ioan s-a obţinut o economie de 11.000 lei, var ce urmează a fi destinat construcţiilor. La croit mănuşi s-a realizat o economie de 400 mp piele din care s-au confecţionat 2.547 perechi mănuşi. Pentru introducerea unui produs rentabil Görög Francisc a fost premiat cu suma de 7.191 lei. Acest produs este cărămida găurită, care are o serie de avantaje: la fundaţia caselor se foloseşte cu 30 la sută mai puţin ciment, izolează bine, asigură o căldură constantă, se foloseşte mai puţină argilă, timpul de uscare se reduce cu 30 la sută. O cărămidă are 18 găuri. Acest produs rentabil se fabrică la Suseni, raionul Reghin. El aduce fabricii de cărămizi economii anuale în sumă de 168.334 lei. Pentru uşurarea muncii Un colectiv de muncitori de la fabrica de ţigarete din Sf. Gheorghe a propus înlocuirea unui transportor-bandă pe verticală, prin introducerea unor cărucioare tricide, transportabile pe lifturi. Operaţiunea aceasta determină o uşurare a efortului muncitorilor transportori între două secţii de producţie şi înlocuieşte munca manuală a 3 oameni din fiecare schimb. Economile ce se realizează se cifrează la 22.000 lei OLIMPIA NEGULESCU corespondent Creşte şi scfifăresc agricol cooperatist Alte 1.382 familii cu 4.473 ha au fost primite în unităţile agricole cooperatiste In ultima săptămînă a lunii februarie a. c. în gospodăriile agricole colective şi întovărăşiri au fost primite alte 1.382 familii cu o suprafaţă de 4.473 ha pămint. Aceste rezultate se datoresc muncii politice desfăşurată de organizaţiile de partid, agitatori, deputaţi la sate. Şi in această perioadă de timp organizaţiile de partid de pe cuprinsul raionului Sf. Gheorghe au obţinut cele mai bune rezultate. In gospodăriile agricole colective şi întovărăşiri au fost primite 959 familii cu o suprafaţă de 3.691 ha pămint. In raionul Tg.-Mureş au fost înfiinţate trei întovărăşiri agricole la Vadu, Tîmpa şi Sîntandrei. In raionul Reghin în unităţile agricole cooperatiste au fost primite 138 familii iar în raionul Tg. Secuiesc 94 familii cu peste 347 ha pămint. Pe cuprinsul regiunii noastre în 104 localităţi sunt perspective pentru a se forma noi unităţi cooperatiste. 6846 familii cu 13.668 ha pămint au înaintat deja cereri pentru a se înscrie in aceste forme de cooperare în muncă. Gospodării colective cu venituri de peste un milion lei Datorită bunei gospodăriri a pămintului, a dezvoltării şeptelului gospodăriile agricole colective din Leţ, Moacşa şi Valea Crişului din raionul Sf. Gheorghe", au un venit anual care depăşeşte suma de un milion lei. Din venitul bănesc de 1.387.829 lei realizat in anul 1958 gospodăria agricolă colectivă din Valea Crișului a repartizat la fondul de bază 185.838 lei. Creşte bunăstarea colectiviştilor Venitul total al gospodăriilor agricole colective de pe cuprinsul regiunii noastre obţinut în anul trecut se ridică la suma de 53.349.803 lei. Socotit la suta de hectare la unele gospodării colective cum sunt cele din Mădăraş-Ciuc este de 327.130 lei, Sîngeorgiu de Mureş de 323.257 lei, Lăzarea 352.500 lei etc. Dacă veniturile gospodăriilor agricole colective este mare , şi normal ca ele să împartă şi colectiviştilor sume importante de bani. Astfel, după fiecare zi muncă efectuată colectiviştii din Vrabia au primit 18 lei, cei din Oraşul Sf. Gheorghe 16 lei, cei din Chichiş 15,50 lei, cei din Mitreşti 15 lei, Sîngeorgiu de Mureş 14 lei. Asemenea exemple sunt încă multe in regiunea noastră. In decursul anilor, datorită veniturilor mari realizate de colectivişti ei au reuşit ca în ultimii ani să construiască 2.000 case noi, alţii au cumpărat: 3.000 garnituri de mobilă modernă, 2.095 aparate de radio, 3.459 biciclete, 25 motociclete şi multe altele. Acestea nu dovedesc altceva decit că din an în an creşte bunăstarea colectiviştilor. Intovărăşiţii au autocamion propriu Dezvoltîndu-şi ramurile anexe intovărăşiţii din Cîmpeniţa iar cei din Covasna mărindu-şi numărul de oi care le-au adus un mare venit, şi una şi alta au reuşit ca in cursul anului trecut să-şi cumpere cite un autocamion propriu, pe care le folosesc la transportarea produselor obţinute de el, în cazul Întovărăşirii Cîmpeniţa, sau a produselor obţinute de întovărăşiţii din Covasna de pe urma creşterii oilor. Filpişul Mic complet cooperativizat Vestea că toate familiile din Breaza s-au înscris în întovărăşirile agricole din sat s-a răspîndit repede în satele din împrejurimi. La Filpişul Mic de pildă, sat aparţinător de Breaza, datorită muncii politice desfăşurate de organele locale de partid şi de stat în rîndurile ţăranilor muncitori, în decurs de numai trei zile 161 familii au înaintat berbri pentru a forma şi în satul lor o întovărăşire agricolă. Odată cu aceasta, Filpişul Mic se numără printre satele complet cooperativizate. Pe cuprinsul raionului Reghin sunt cooperativizate următoarele sate: Dedrad, Batoş, Goreni, Lueriu, Mura Mică, Mura Mare, Pădureni, Ilioara, Iara de Mureș, Ideciul de sus, Ideciul de jos, Breaza și Filpişul Mic.