Steaua Roşie, iulie 1959 (Anul 8, nr. 716-724)

1959-07-01 / nr. 716

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL­ COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR­­ AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE___________ «ieu Anul VIII. Nr. 716. Miercuri, 1 iulie 1959. 6 pagini — 20 bani In intîmpinarea marii sam­batori ,­ angajamente, noi realizări de a­lb­ a aniversare a eli­berării patriei este întîmpinată de oamenii muncii din regiunea noa­stră cu un nou avînt în întrecerea socialistă. Pentru întîmpinarea cu noi rea­lizări a zilei de 23 August în întreprinderile de industrie locală ale regiunii vor fi realizate o serie de angajamente. • La întreprinderea trei or­isi va începe activitatea noua secţie de mobilă şcolară de la Păltiniş, care in următorii 2—3 anii se va dezvolta, asigurînd condiţii de muncă pentru cca. 600 muncitori. Va mai intra in producţia în se­ne, noul tip de mobilă sectorală.­­ In cadrul întreprinderii „In­ternaţionala“ din Tg. Mureş vor fi terminate prototipurile de bărci demontabile de 1 şi 2 persoane şi se va începe fabricarea lor în se­rie. De asemenea, va începe pro­ducţia de membrane de frînă auto şi a capetelor de distribuţie delcc şi a altor produse. ® La întreprinderea „Lázár Ödön" din Tg. Mureş se vor ter­mina confecţionarea şi montarea utilajelor necesare introducerii producţiei de conductori electrici izolaţi cu mase plastice. ® Pentru a veni în sprijinul sectorului agricol, în protecţia pomilor fructiferi precum şi in scopul valorificării cantităţilor de deşeuri de la­­fabrica de ţigarete din Sf. Gheorghe, la întreprinde­rea „11 Iunie“ din localitate, va lua fiinţă o nouă secţie, ce va produce extract de nicotină din deşeuri­le de tutun. Noul produs va înlocui parţial extractul de ni­cotină ce se importă. „ La întreprinderea ,,József Attila" din Odorhei îşi va începe activitatea o nouă secţie pentru valorificarea deşeurilor textile şi a Unii inferioare. Noua secţie pe Ungă deservirea populaţiei cu ţe­sutul şi torsul Unii, aduse de pro­ducători, va produce in condiţii industriale vatelină şi bumbac de şters, din deşeurile provenite de la întreprinderile textile republi­cane. A şasea întovărăşire la Iara Duminica trecută în satul 11i­­oara a fost inaugurată o întovă­răşire agricolă. Aceasta e cea de a doua Întovărăşire in sat şi a şasea in comuna Iara de Mu­reş, de care aparţine şi satul Uioara. Odată cu inaugurarea înto­vărăşirii „23 August“ din Ilioa­­ra, comuna Iara de Mureş este complet cooperativizată. Intovărăşiţii au hotărit ca la toamnă să semene griul în co­­mun, iar pentru a dezvolta fon­dul de bază, veniturile rezultate de pe urma cultivării a 2 ha cu sfeclă de zahăr să­ le repartizeze la acest capitol. Pluguri reversibile pentru S.M.T. Iin curînd staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea noastră vor fi înzestrate cu 40 pluguri re­versibile. Prin dotarea S.M.T.-uri­lor cu asemenea pluguri ele vor putea efectua la unităţile socia­­list-cooperatiste pe care le deser­vesc, lucrări de calitate și pe te­renurile înclinate. 'we Mtovalut v*&mîmesc Norul trece şi dispare i In afundul cerului. I Ah! de merge el spre mare, Duce-m-aş pe-aripa lui! î (V. Alecsandri)l NTILNIRE CU UN INDIAN ! Se intimplase acum ciţiva­­ ani. Intr-o bună zi pe plaja ! de la Eforie apăru Anyl Roy [ Choudhury. Cu dragoste îl in­­­conjură mulţimea veselă de­­ pe plajă pe pictorul indian,­­ înarmat cu trei aparate de­­ fotografiat, care făcu nenu­­­mărate schiţe, studii pentru­­ viitoarele sale portrete, com­­­poziţii. Vroia să-şi eternizeze­­ impresiile despre oamenii de pe litoral, reprezentanţi ai maselor populare din Romi-­­ nia. Una-două, îl schiţă pe­­ tînărul miner cu privire ăîr-I zâ; pe bătrînul pensionar de­­ la Piteşti; pe glumeţul mari­­­nar cu fruntea lată; pe firava­­ fetiţă de prin meleagurile hu­­­nedorene; pe vechiul nostru î cunoscut: mustăciosul mun­­­citor forestier de pe la Re­­­ghin, pe dactilografa cu pă­­­rul ca de abanos ... Iar, într-o seară cînd luna arunca dire de lumină argin-­­ tie, aevea unor făclii străluci-i­toare, peste talazurile întune­cate, mă rugă să-l însoțesc într-o plimbare pe plaiurile nisipoase. Deodată începu să fredoneze un vechi cîntec popular în limba bengali, a cărui melodie nu o voi uita niciodată — „O kano galo cholé“ („Vai, de ce m-ai pă­răsit, fără să fi spus o vor­bă“ ...) — iar murm­urul mă­rii părea ca acompaniamentul unui cor invizibil. — simțeam că acest cîntec de adio nu mi se adresează atît mie, ci, mai degrabă, minerului cu privire dîrză, bătrînului pensionar, firavei fetiţe de prin meleagu­rile hunedorene, muncitorului forestier din Reghin, intr-un cuvint, stăpinilor de azi ai li­toralului, oameni ce se deose­besc atît de mult de miliona­(Continuare în pag. 3-a) Restaurantul „Perla mării“ Hi w n conslaptic finici­pam­­ei Ziua învăţătorului Sărbătorirea în fiecare an a Zilei învăţătorului constituie o expresie a cinstirii de care se bucură in ţara noastră zecile de mii de învăţători şi profesori din şcolile de cultură generală răs­­pîndiţi pe tot întinsul patriei. Ei sunt înconjuraţi de dragos­tea şi respectul maselor mun­citoare, de înalta apreciere a partidului şi guvernului nostru. Numeroşi membri ai corpului didactic au fost distinşi cu or­dine şi medalii ale R.P.R. sau cu alte distincţii pentru activitatea deosebită ce au desfăşurat-o. Măreaţă este misiunea învă­ţătorului şi profesorului! Uria­şa operă de făurire a vieţii so­cialiste în patria noastră cere oameni culţi şi cu înalte cali­tăţi morale, stăpîni ai unor cu­noştinţe bogate, capabili să aplice aceste cunoştinţe în prac­tica construcţiei socialiste. Toc­mai şcoala, tocmai învăţătorul şi profesorul sunt chemaţi să crească asemenea oameni, lor le revine această măreaţă mi­siune. Partidul şi guvernul nostru acordă acestei probleme o im­portanţă deosebită. In anii re­­gimmului de democraţie populară reţeaua de învăţămînt s-a ex­tins, s-au construit pe întinsul ţării mii de noi şcoli, conţinu­tul învăţămîntului s-a schim­bat fundamental, devenind cu adevărat ştiinţific şi legat de viaţă. Amploarea dezvoltării în­­văţămîntului ne-o arată şi fap­tul că numai in regiunea noas­tră s-au construit în anii re­gimului de democraţie populară un număr de 111 şcoli noi. Membrilor corpului didactic li s-au creat condiţii tot mai bu­ne de viaţă şi muncă. Recentele hotărîri ale parti­dului şi guvernului în legătură cu invăţămîntul de cultură ge­nerală constituie un preţios în­dreptar pentru toţi membrii corpului didactic asupra felului în care trebuie realizată legă­tura strînsă intre învăţătură şi viaţă. Ca urmare, in anul şcolar ce s-a încheiat în aceste zile, elevii din şcolile de la oraşe au petrecut numeroase ore în ate­lier, iar cei de la sate, pe cîmp. Foarte folositoare a fost perioa­da de aproape 2 săptămîni din luna iunie, cînd elevii cla­selor V—X au făcut practică în fabrici, uzine şi pe ogoare, in contact direct cu oamenii muncii, cu uneltele de produc­ţie. Dar nu numai procesul de în­văţămînt trebuia să intereseze pe membrii corpului didactic ci,­in aceeaşi măsură şi educarea comunistă a copiilor şi tinere­tului. Sub Îndrumarea organi­zaţiilor de partid, în strînsă co­laborare cu organizaţiile de U.T.M. şi pionieri, cu părinţii elevilor, învăţătorii şi profeso­rii trebuie să urmărească creş­terea unor oameni întregi mo­raliceşte şi fiziceşte, devotaţi patriei noastre socialiste, po­porului muncitor, partidului, care ne conduce pe drumul unei vieţi fericite, oameni care să iubească munca şi să fie ga­ta în orice moment să subordo­neze intereselor colectivităţii interesele lor personale. Dra­gostea faţă de marea noastră prietenă Uniunea Sovietică, fa­ţă de ţările de democra­ţie populară, faţă de lupta pentru pace şi libertate a oa­menilor muncii de pretutindeni trebuie să pătrundă tineretul nostru. încă din şcoală trebuie educat sentimentul frăţiei din­tre oamenii muncii romîni şi cei din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare. O mare atenţie se acordă în ţara noastră învăţămintului se­ral şi fără frecvenţă la care sunt chemaţi să participe oame­nii direct din producţie, mun­citori şi ţărani muncitori. Prac­tica a dovedit că cei mai capa­bili ingineri, cei mai buni şi devotaţi specialişti, au ieşit tocmai din rîndul muncitorilor şi ţăranilor muncitori care ur­mau şcoala paralel cu munca in producţie. O datorie de cin­ste a învăţătorilor şi profesori­lor este acordarea unei atenţii deosebite bunului mers al învă­ţămîntului seral şi fără frec­venţă, sprijinirii elevilor mun­citori şi ţărani muncitori in în­suşirea unor bogate cunoştinţe. Dar activitatea învăţătorului şi profesorului, îndeosebi a ce­lor ce lucrează la sate, nu se rezumă la şcoală. Un rol deo­sebit au membrii corpului di­dactic în acţiunea de culturali­zare a maselor de ţărani mun­citori, in munca politică de convingere a acestora asupra superiorităţii agriculturii socia­liste, în răspîndirea largă a me­todelor agrotehnice înaintate, a cunoştinţelor ştiinţifice care să destrame influenţele mistice ce se mai resimt în unele locuri ca o moştenire a trecutului. Cu cinste îşi îndeplinesc ma­rea majoritate a învăţătorilor şi profesorilor din regiunea noas­tră, sarcinile ce le revin, atît în şcoală cit şi pe tărîm ob­ştesc. Am putea cita numeroase exemple şi dacă n-o facem este tocmai pentru că nu vrem să nedreptăţim pe cei pe care i-am omite. Suntem­ convinşi că exprimăm gindul tuturor oamenilor mun­cii din regiunea noastră, atunci cind, cu prilejul Zilei Învăţăto­rului, felicităm pe membrii cor­pului didactic şi le urăm spor la muncă, noi succese în viitor! întreţinerea cititorilor la G. A.­­ La cele 14 gospodării agricole de stat din regiunea noastră, lucrările de Întreţinere a cul­turilor sunt în toi. Praşila III la sfecla de zahăr s-a terminat în întregime la G.A.S.-urile din Ozun, Catalina, Virghiş, Gorneşti, Sîngeorgiu de Mu­reş. Atenţie mare se acordă şi lucrărilor de întreţinere la po­­rumb şi cartofi, lucrări care in cea mai mare parte se fac cu mijloace mecanizate. Praşila III-la la cartofi e terminată la majoritatea gospodăriilor agri­cole de stat, la porumb această lucrare fiind în curs. Pe lingă lucrările în cîmp, la G.A.S. se execută stropitul în vii, în silozarea furajelor și sunt gata ca în momentul prielnic să înceapă recoltatul cerealelor păioase cu combinele. CMtfliascop I« T­.M«r«. In grădina de vară din parcul ,,Lázár Ödön“ din Tg. Mureş s-a montat o instalaţie de cinemascop (proiecţie pe ecran lat). Prima reprezentaţie de cinema­scop a avut loc în ziua de 28 iunie cu filmul francez „Asasin fără voie“. Factirica de faianță din Sighi­șoara

Next