Steaua Roşie, septembrie 1959 (Anul 8, nr. 734-742)

1959-09-02 / nr. 734

Vă prezentăm fruntaşii­­ de la întreprinderea „Lázár Ödön“ In ultimii ani, la întreprinderea de industrie locală „Lázár Ödön“ din Tg.-Mureş numeroşi muncitori tineri şi virstnici au însuşit tainele unor meserii. Printre meseriile învăţate recent se numără şi cea a fabricării cablurilor, necunoscută pină nu de mult în ora­şul nostru. Printre făuritorii cablurilor izolate cu cauciuc şi material plastic şi ţesute cu măiestrie in fire colorate, se numără mulţi fruntaşi in producţie. La fabrica de cabluri poţi întîlni zeci de fete aplecate asupra maşinilor de ţesut. Printre acestea o găsim şi pe ţesătoarea Fodor Roza, care-şi depăşeşte zilnic norma cu cca. 10 la sută. Tînăra fată şi-a Însuşit aici această me­serie, pe care o îndrăgeşte, lucrează cu multă Însufleţire; iţi pare că vorbeşte şi zimbeşte zecilor de fire, să se îm­pletească mai bine, mai frumos. Printre harnicii muncitori ce şi-au însuşit meseria de preparatori ai amestecului de cauciuc pentru izolarea cablurilor se numără şi Nagy Gyula. El a devenit unul dintre muncitorii fruntaşi ai fabricii de cabluri, realizîn­­du-şi norma în proporţie de 126 la sută. Dar el nu s-a mulţumit cu atît, vrea şi mai mult de la valţul la care lucrează. Pentru început Nagy Gyula a cerut ridicarea normei sale, pentru ca apoi, bătălia să continue în obţi­nerea de rezultate şi mai de seamă. Scopul lui este, mai mult, mai bine, mai ieftin. Fodor Roza Nagy Gyula Peste 420.000 lei beneficiu Anul acesta cooperaţia de con­sum din regiunea noastră a acor­dat o atenţie deosebită aprovizio­nării populaţiei cu legume şi zar­zavaturi. Pe lîngă vechile unităţi, care au fost lărgite şi înzestrate cu mobilier nou, au fost înfiinţate 14 noi unitati de desfacere a legu­melor şi zarzavaturilor, la Breţcu, Praid, Sovata, Malnaş-Băi, Ghi­­meş-Făget, Harghita, Sînsimion etc. Cele 54 unităţi şi 21 gherete au desfăcut în decurs de 20 zile din luna august 284 tone roşii, 228 to­ne cartofi, 87 tone ardei graşi, 59 tone mere, 76 tone pepeni, 53 tone castraveţi, 57 tone ceapă şi însem­nate cantităţi de alte legume şi fructe O realizare de seamă a coopera­ţiei de consum din regiunea noas­tră este că după preluarea unită­ţilor de desfacerea legumelor şi zarzavaturilor de la Aprozar, nu­mai în cîteva luni toate unităţile au devenit rentabile, înregistrîn­­du-se în această perioadă 424.000 lei beneficii. Unităţile de desfacere­­ a legumelor şi zarzavaturilor din raionul Ciuc de pildă au realizat peste 103.000 lei beneficii, iar cele din raionul Tg. Secuiesc peste 79 000 lei. Vor planta viţa de vie pe terase La gospodăria agricolă colecti­vă din Nicoleşti-Ciba au început lucrările pe o suprafaţă de aproa­pe 3 ha teren neproductiv, aşezat în pantă, în vederea amenajării teraselor în care urmează să fie plantaţi butaşii de viţă de vie. Asemenea lucrare pe care o fac colectiviștii din Nicolești-Ciba se execută pentru prima oară în re­giunea noastră. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI Al SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul VIII. Nr. 734. Miercuri, 2 septembrie 1959. 6 pagini — 20 bani întreprindere evidenţiată pe ţară Duminică dimineaţa la clubul Trustului regional de construcţii din Tg. Mureş domnea o mare animaţie. Cei peste 300 de mun­citori, tehnicieni, ingineri şi func­ţionari ai întreprinderii regionale I.R.I.A. din Tg. Mureş, participanţi la şedinţa festivă, au luat cu­noştinţă, cu multă bucurie şi sa­tisfacţie că, pentru rezultatele obţi­nute în semestrul 1/1959, în între­cerea socialistă organizată pe ţară între întreprinderile din sectorul panificaţie, întreprinderii tîrgu­­mureşene i s-a acordat de către Secretariatul General al Consiliu­lui de Miniştri şi Prezidiul Comite­tului Central al Sindicatului Lu­crătorilor din Sfaturile Populare şi Gospodărie Comunală, diploma de evidenţiată ,pe ţară. Prin efortul depus de colectivul acestei întreprinderi, în semestrul I a. c. planul de producţie s-a rea­lizat în proporţie de 102,7 la sută, preţul de cost s-a redus cu 1­a sută, obţinîndu-se concomitent economii în valoare de 179.000 lei. De asemenea, productivitatea mun­cii a crescut cu 5 la sută faţă de plan, realiz­îndu-se în total, pe în­treprindere, beneficii peste­­pl­an în valoare de 1.350.000 lei. Primele roade ale unei iniţiative valoroase Nu au trecut decît două săptă­­mîni de cînd Sebestyén Imre, Mi­hály Iosif şi Bardóczi László de la Licinele de fier Vlăhiţa au cerut preluarea unor brigăzi şi echipe de turnători cu rezultate slabe în producţie. Şi aici, iniţiativa lui Nicolae Militaru, care şi-a însuşit exem­plul brigadierei textiliste sovietice Gaganova şi-a spus cuvîntul. în doua să­ptămîni, foştii codaşi, a­­vînd azi exemplul unor fruntaşi consecvenţi, nu au dat nici o piesă rebut. Pentru fondul central al statului Sporesc cantităţile de cereale valorificate Scrisorile ce ne sosesc zilnic la redacţie aduc noi şi noi veşti des­pre realizările obţinute de oamenii muncii din agricultură în lupta pentru recolte tot mai bogate. — La Brîncoveneşti — scrie co­respondentul nostru Kocsis Iosif — în ziua de 28 august s-a termi­nat complet treieratul griului şi orzului. Producţia obţinută în a­­cest an este rezultatul concret al aplicării metodelor agrotehnice in lucrarea pămîntului, însuşite în cadrul învăţămîntului agricol de masă. Producţia medie la hectar obţinută pe comună întrece cu 600 kg la ha la grîu şi cu 900 kg la orz pe cea realizată anul trecut. Dar nu numai la Brîncoveneşti ci în toate comunele şi satele re­giunii noastre ţărănimea munci­toare se mîndreşte cu producţiile realizate. Tot mai multe gospodă­rii agricole colective şi întovără­şiri, terminînd treierişul înregis­trează producţii între 2—3.000 kg grîu la ha. Statul nostru democrat-popular acordă an de an tot mai mult sprijin ţărănimii muncitoare, prin maşini agricole moderne, îngră­şăminte chimice, seminţe de sol etc. pentru continua creştere a produc­ţiei agricole. Drept recunoştinţă, pe lingă cantităţile de cereale contractate ţărănimea muncitoare vinde prin achiziţii tot mai mult grîu, orz etc., pentru asigurarea fondului central al statului. La Glodeni de pildă, pînă zilele trecute ţăranii muncitori au valo­rificat prin cooperativă, peste can­tităţile contractate, 16.200 kg griu, la Band 10.400 kg, la Ceuas 9 400 kg, la Sîncrai 5.600 kg Mari cantităţi de cartofi contractate Regiunea noastră se numără printre regiunile din ţară mari producătoare de cartofi. An de an mii şi mii de vagoane de cartofi îşi iau drumul de aici spre diferite oraşe şi centre muncitoreşti din ţară, pentru aprovizionarea popu­laţiei şi a industriei. Gospodăriile noastre colective, întovărăşirile şi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală, aplicînd metodele agrotehnice în lucrarea pămîntului, obţin an de an produc­ţii tot mai sporite la această cul­tură, obţinînd venituri însemnate. Acum peste tot continuă înche­ierea de contracte pentru vînzarea cartofilor. Pînă zilele trecute coo­perativele din regiune au încheiat contracte pentru 85.198 tone car­tofi. In raionul Tg. Secuiesc de pildă pînă în prezent s-au încheiat contracte pentru 30.768 tone, cu 5.768 tone mai mult decît în anul trecut. Şi în raionul Sf. Gheorghe cantitatea contractată pînă acum întrece cu aproape 3.000 tone pe cea realizată anul trecut. Pentru mari cantităţi s-au încheiat con­tracte şi în raioanele Ciuc şi Odor­­hei. Plenara lărgită a Biroului Comitetului regional de partid şi a Comitetului executiv al Sfatului popular regional In ziua de 29 august a avut loc o şedinţă plenară co­mună, lărgită, a Biroului Comitetului regional de partid şi a Comitetului executiv al Sfatului popular regional. La şedinţă au participat tovarăşul FAZEKAS JANOS, secretar al C.C. al P.M.R. şi tovarăşul MANEA MĂNESCU, şef adjunct al Direcţiunii economice a C.C. al P.M.R. La şedinţă a fost definitivat­ă în baza propunerilor co­misiei economice regionale dezbătute şi aprobate în prealabil de către Comitetul regional de partid — proiectul de plan de dezvoltare de mari proporţii, de 15 ani a industriei şi agri­culturii, cît şi a instituţiilor sociale şi culturale ale Regiunii Autonome Maghiare. In cadrul discuţiilor, proiectul de plan a fost îmbogăţit cu numeroase propuneri valoroase. Planul de perspectivă de 15 ani a dezvoltării economico­­culturale a regiunii noastre — întocmit în baza directivelor plenarei din noiembrie 1958 a C.C. al P.M.R. — va contribui la avîntul întregii economii naţionale a patriei noastre, la ri­dicarea necontenită a bunei stări a oamenilor muncii de la oraşe şi sate, la desăvîrşirea operei măreţe a construirii so­cialismului. Tot mai multe prefabricate pentru industrie Aspect de la linia de depozitare a prefabricatelor din Oraşul Stalin unde se face încărcarea unui cam­ion cu stîlpi din beton armat des­tinaţi staţiilor electrice de transformare din regiunea Stalin Lupi paşapitul soarelui, pe 1 85». Din lucrările de amenajare şi sistematizare a litoralului Mării Negre face parte şi construcţia de diguri. Aceste diguri apără plaja de ac­ţiunea destructivă a valurilor viol­ente şi ca atare servesc la prelun­girea plajei. In foto: Unul din digurile construite recent la Eforie

Next