Steaua Roşie, noiembrie 1959 (Anul 8, nr. 752-759)

1959-11-11 / nr. 754

Învăţătorul din Larga Reciteam deunăzi articolul întitulat „Impasul şcoa­­lei“ publicat in numărul din aprilie 1933 al revistei „Era nouă“, concludent rechizitoriu la adresa învăţămîntului nostru din acea perioadă de criză şi şomaj, de obscurantism şi pu­trefacţii. Privirea îmi fu atra­să de un paragraf ce caracte­riza şcoala timpului, învăţăto­rul cu elanul frînt şi care, aşa cum se arăta în articol „este■ obligat să prepare generaţia de mîine în spiritul şi idealurile zilei de ieri. El nu trăieşte, n-are voie să trăiască, nici mă­car în prezent. Şcoala lui, în loc să fie o anticipaţie asupra viitorului, este un anacronism jalnic. El însuşi este apreciat în societate şi de către supe­riorii ierarhici, după ,,grosimea ruginii ce i s-a pus pe creier“. Despre adevărul acestor cu­vinte sunt convinşi dascălii ce au fost martorii acelor vremi şi noi cei care am gustat cit de cit din „fericirile“ orinduirii burghezo-moşiereşti. Mi-a fost dat însă zilele tre­cute să stau de vorbă cu un alt învăţător, cu un dascăl al vre­murilor noi, un om cu gînd ti­neresc, cum tinereşti şi ferici­te sunt vremurile pe care o făurim. Se numeşte Vişine­scu Sergiu şi e învăţător in satul Larga, din comuna Caşva. La fel ca muncitorul uzinei care dă naştere maşinilor, ca ţăra­nul ce smulge pămîntului din an în an tot mai bogate roade acest învăţător for­mează omul nou şi luptă pen­tru construirea vieţii noi în sa­tul în care munceşte. Cind a sosit în satul acesta cu 45 case întinse pe o lun­gime de peste 3 km, in care cei mai apropiaţi vecini sunt la cel puţin 300 metri, în satul cu 130 de suflete din care aproa­pe 100 erau analfabeţi, în sa­tul prin mijlocul căruia oame­nii alungau cu furcile haitele de lupi, noul învăţător Vişines­­cu a pornit la luptă. La în­ceput a reuşit ca izvorului a­­nalfabetismului să-i sece apele. Intr-o casă închiriată a adu­nat, după o muncă neobosită, copiii satului. Au început cursurile. Dorinţa de învăţătu­ră a maselor a străfulgerat în­tocmai ca o comoară dezgro­pată de sub întunecatele les­pezi ale trecutului. Azi cei 21 de copii, frecventează cursurile, dar nu în camera închiriată ci în noua şcoală pe care oame­nii, la îndemnul dascălului, şi­­au construit-o in 1955, in noi­le condiţii ale regimului demo­crat-popular. Au învăţat carte şi oamenii. Prin ploaie şi zăpadă, la şcoală sau acasă, învăţătorul ducea lumină în sufletele cetăţenilor. Depărtarea între case n-a fost o piedică în calea unirii oamenilor. Aceştia mobilizaţi mai întîi de învăţătorul lor, a­­poi de învăţătorul şi deputatul lor s-au hotărît să-şi schimbe nu numai satul dar şi felul lor de viaţă. La început şi-au fă­cut cooperativă. Cine­ a mai pomenit cooperativă la Larga. Apoi s-au gîndit să-şi unească şi pămîntul şi oile. Şi astfel, în anul 1957 au inaugurat în­tovărăşirea zootehnică „1 Mai“. Activiştii de la partid şi în­văţătorul le-au spusai că e bine să aibă şi ei proprietate ob­ştească. Au înţeles că aşa e mai bine. Şi fiecare a dat cite o oaie, oile s-au înmulţit, au mai cumpărat şi din banii împru­mutaţi. Şi, iată că au acum 100 de oi proprietate comună. Anul trecut le-au ţinut pe la casele membrilor, dar au văzut că nu-i bine aşa. Au hotărît a­­tunci, ca din banii primiţi pe lina şi brinza contractată să-şi procure material să-şi facă saivan. Construirea se va face prin muncă voluntară. Deo­camdată s-a adunat materia­lul, la primăvară va începe construcţia. Ar începe-o acum, dar vor mai întîi să-şi termine grajdul pentru reproducători. Au făcut şi un trainic pod peste valea Glăjăriei, unde toţi au pus umărul. Lucrările terminate şi cele începute nu-i opresc să nu-şi făurească şi alte planuri. Bu­năoară, nu ştiu pe care l-a tă­iat prin cap că ar fi bine să-şi facă şi un cămin cultural. — Auzi?! Şi să nu te miri?! Cămin cultural în Larga! zic unii. Dar toţi vor să vadă aşa ceva, cît mai curînd în sa­tul lor. Şi, în fruntea oameni­lor sînt candidaţii de partid (de curînd au înfiinţat o gru­pă), sînt tinerii şi e învăţăto­­rul-deputat şi prietenul lor, o­­mul cu sufletul tinăr, şi care-şi educă copii şi oamenii în spiri­tul şi idealurile zilei de mîine. M. FILIMON Sala I . F. din Tg. Mureş a fost teatrul unei pasionante între­ceri sportive la baschet, volei şi handbal redus. BASCHET.­­ In cadrul cate­goriei „A“ la baschet femenin au avut loc două meciuri interesante între Voinţa Tg. Mureş şi Banatul Timişoara şi între C. S. Tg. Mu­reş şi Rapid Bucureşti, care au a­­dus o victorie şi o înfrîngere echi­pelor din Tg. Mureş. In primul meci Voinţa Tg. Mu­reş prestând un joc tehnic mai bun faţă de meciurile precedente a cîş­­tigat pe merit întrecerea cu Ba­natul Timişoara la scorul de 50—32 (21 — 17). Meciul a fost tot timpul la discreţia tîrgumure­­şencelor care astfel şi-au adjude­cat prima lor victorie în acest campionat.__________ In cel de-al doilea meci de bas­chet femenin C. S. Tg. Mureş a pierdut după o luptă aprigă în fa­ţa puternicei echipe Rapid Bucu­reşti, la scorul de 38—40 (17—20). Meciul a fost foarte disputat şi de forţe egale, în care rutina şi înăl­ţimea jucătoarelor de la Rapid şi-au spus cuvîntul. Baschetbalis­tele din Bucureşti au excelat prin aruncări de la semidistanţă. Tîr­­gumureşencele au făcut cîteva gre­şeli tehnice şi tactice la sfârşitul meciului, care le-a şi cauzat în­frângerea. ★ VOLEI. — In cadrul categoriei „B“ la volei masculin, sala I.M.F. din Tg. Mureş a găzduit meciul cheie pentru ocuparea unui loc fruntaş în clasament dintre Dina­­mo Tg. Mureş şi Şoimii Oraşul Spectacolul „Cu toate pînzele sus“ la Tg. Mureş Unitatea nr. 3 a Circului de stat din Bucureşti prezintă la Tg. Mureş, cu începere de miercuri, 11 noiembrie, spectacolul „Cu toate pînzele sus“. Spectacolul care se desfăşoară în întregime pe apă, în bazinul special amenajat, cu o capacitate de 267.000 litri apă, a fost prezentat cu succes la Bucu­reşti şi Oraşul Stalin Printre altele, spectatorii vor avea prilejul să vadă balet pe apă, un autentic meci, canin de polo pe apă, acrobaţiile trupei Augustin, numerele acrobatice ale talentatului clovn Ţăndărică, evoluţiile unor a­­semenea artişti ca : Munteanu, Duo Diószegi etc. Pe apă, balerine­le nu sînt mai puţin graţioase ca pe pămînt. ·0~·~›~X›~XX·00~XXXKX›~·~·~·~X·~·~X› Dr. Petru Groza. După un început­ puternic în care se întrevedea o‹ victorie comodă a echipei gazdă,­ pînă la urmă jucătorii de la Dina­­­mo au trebuit să se întrebuinţeze­ serios pentru a obţine victoria la› mare luptă, cu scorul de 3—2.­­ ★ › Timp de două zile, la Miercurea­­ Ciuc au avut loc finalele „Clipei 1­7 Noiembrie“ la volei masculin şi­­ femenin. La fete cîştigătoarea cu­­­pei a ieşit reprezentativa oraşului­ Miercurea Ciuc, iar la băieţi vo-­­leibaliştii din Tg. Mureş. „ ★­­ HANDBAL REDUS.­­ De abia­ s-au terminat întrecerile din ca-­ drul „Cupei 7 Noiembrie“ la hand-­ bal redus, în care câştigători au­ ieşit, la băieţi Harghita, la fete ju-J nioare, C. S. Tg. Mureş şi la pro-p niere echipa şcolii elementare nr.1­8 şi iată că comisia de handbal« organizează o nouă competiţie la­ această frumoasă disciplină spor-« tivă dotată cu „Cupa 30 Decem­-] brie“, la care participă 8 echipe« masculine şi 4 echipe femenine. ] Iată primele rezultate : ] Băieţi: Dinamo—Ştiinţa 39—11;­ Şcoala sportivă elevi — Bolyai! 21 — 18. ] Fete: C. S. Tg. Mureş—Bolyai, 23—2. ; ★ FOTBAL. — In cadrul prelimi-] nariilor olimpiadei la fotbal din­ 1960 de la Roma, duminică la] Bucureşti echipa noastră naţională' a înregistrat un frumos succes în­] trecînd puternica formaţie de fotbali a R. P. Bulgare cu scorul de 1—0] (0—0) prin golul marcat de Con-' stantin. ! ★ ] In cadrul categoriei „B“ la fot-­ bal, C. S. Tg Mureș, jucînd la] Arad cu C.F.R. a pierdut cu 1—0.! ★ In campionatul regional de fot-' bal s-au înregistrat următoarele] rezultate : * Seria l­a : Gloria Tg. Mureș—­ Energia Fîntînele 3—1; Progresul­ Gheorghieni—Ciocanul Tg. Mureş­ 0—1 ; Avîntul Reghin—Victoria­­ Reghin 8—0; Recolta Apalina — ] Rapid Tg. Mureş 1—2; Voinţa Re-­ ghin—Voinţa Tg. A­ureş 0—2. ] Seria II-a: Voinţa Odorhei—­ R.S.E. Tg. Secuiesc 10—0; Şoimii« Tuşnad—Metalul Vlăhiţa 2—3;« Stăruinţa Cristur—Avîntul Odor­­hei 6—0 *4 PAUL IOAN ! Succese în muncă... şi pe scenă Colectivul de la O.C.L. „Pro­duse industriale“. Regiunea Auto­nomă Maghiară a obţinut frumoase succese în muncă pe primele trei trimestre ale anului, încheiate cu depăşirea pl­anului de desfacere şi cu însemnate economii la cheltuie­lile de circulaţie. Paralel cu mun­ca sa profesională, colectivul des­făşoară şi o bogată activitate cul­turală, iniţiată de comitetul său de întreprindere şi susţinută de nume­roşi fruntaşi în muncă. In cadrul acestor manifestări, echipa artistică compusă din 30 de persoane, sub conducerea neobosi­tului ei animator Berecki Ludovic, s-a prezentat zilele trecute la că­minul cultural din comuna Ilieni, unde în faţa membrilor gospodă­riei agricole colective locale, pa­tronată de altfel de către O.C.L. „Produse industriale“ s-a desfăşu­rat un program minuţios pregătit. La reuşită şi-a dat concursul „Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii“, al cărei dele­gat, profesorul Szabó Ladislau, a conferenţiat despre rachetele cos­mice sovietice, expunere urmărită cu mult interes de către colecti­vişti, care au şi pus numeroase în­trebări. Reprezentaţia care a urmat, a cuprins comedia într-un act „Băiat sau Fată“ de Tomcsa Alexandru, jucată cu mult antreu de tovarăşii Barabás Iosif şi Antal Endre, pre­cum şi numeroase cîntece şi dan­suri romîneşti şi maghiare. Recenta manifestare culturală face parte dintr-o îndelungată şi stăruitoare activitate depusă de O.C.L „Produse industriale“ pen­tru ridicarea nivelului politic şi cul­tural al ţărănimii muncitoare, roa­dele acestei munci fiind reflectate şi în colectivizarea completă a comunei Ilieni. Pentru recuperarea rămînerii în urmă Colectivul întreprinderii locale „Internaţionala“ din Tg. Mureş şi-a concentrat toate forţele pen­tru a recupera rămînerea în urmă în realizarea planului. In acest sens ei au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice ca : înfiin­ţarea unei secţii noi pentru rebo­­binarea motoarelor electrice arse; a unui atelier pentru fabricarea în serie a lămpilor de masă elec­trice, de candelabre combinate din diferite materiale ca lemn, metal şi sticlă; a unui atelier pentru confecţionarea în serie a bărcilor sportive demontabile cu pînză cauciucată şi altele. Aceste bărci sunt mult mai uşoare şi mai ra­pide decît cele confecţionate nu­mai din lemn. In ce priveşte lămpiile de masă, întreprinderea a şi primit coman­dă pentru 350 bucăţi, care încă în cursul acestei luni vor fi livrate O.C.L. „Produse industriale“ din Tg. Mureş. Printre măsurile luate pentru a face a­ceastă întreprindere, este şi mări­rea capacităţii cu 25 la sută a cuptorului cu bandă rulantă pre­cum şi a maşinilor necesare fabri­cării biscuiţilor. Numai în luna octombrie mun­citorii de aici au reuşit să recupe­reze, din rămînerea în urmă, suma d 450.000 lei. In aceste zile între­prinderea va recupera complet ră­mînerea în urmă cu realizarea planului. De asemenea, colectivul acestei întreprinderi a reușit să reducă supranormativele la unele materiale și produse finite cu 517.000 lei, contribuind mult la eliberarea fondului de rulment al întreprinderii. Este lăudabil şi faptul că multe din secţiile pro­ducătoare ale întreprinderii au realizat peste plan beneficii însem­nate. De exemplu, muncitorii de la secţia săpun au realizat de la în­ceputul anului un beneficiu peste plan de 100.000 lei, la secţia de vulcanizare 30.000 lei, iar la mo­rile de măcinat cereale o economie faţă de plan de peste 200.000 lei. In pragul unei noi ierni la Ruşii-Munţi ! Rezultatele dovedesc că la Ruşii­­]Munţi s-a dus o activitate cultural­­■ educativă rodnică. Nu e de loc u­­­şor să fii fruntaş în toate campa­niile agricole ca cei din Ruşii­­]Munţi, să ai mai mult de 700 oa­­­meni în activitatea culturală. Nu­­e de loc uşor să ajungi în 1959 la­­faza regională şi să fii clasat pe blocul II (singura brigadă din me­­­diul sătesc), să ai o bibliotecă cu 1 500 cititori, activitate sportivă cla­­­sată la faza de zonă de la Cluj,­­cămin cu toate formaţiile de ar­­­tişti amatori, copii vioi clasaţi pe blocul I la concursul pionieresc, a patru din cinci cadre didactice de­­la ciclul II în curs de calificare în­­învăţămîntul superior şi altele. » Toate acestea sînt realizări — ►expresie a noilor condiţii create­­de partidul şi guvernul nostru pen­­►tru ridicarea nivelului de trai al »celor ce muncesc, realizări obţinu­­­te prin sprijinul dat de comitetul traional de partid, de secţia învă­­­ţămînt şi cultură a sfatului popu­lar raional Topliţa. › Am realizat multe, dar nu totul. ›Sînt încă mulţi ţărani muncitori ›în comuna noastră care nu sînt ›încă convinşi pe deplin asupra a­­­vantajelor ce-i prezintă lucrarea ^pămîntului în comun şi care încă «nu s-au înscris în întovărăşirea »zootehnică. « Munca cultural-educativă va »trebui să ajute mai mult la con­vingerea lor. S-a şi făcut începu­tul în această direcţie. « Toate formele de învăţământ, »cercurile au predat prima lecţie şi junele chiar a doua. Acestea şi-au ►început activitatea prin informări­­ politice. De remarcat e faptul că »prezenţa cursanţilor e mult îm­bunătăţită şi că numărul lor a »crescut cu mult. Anul acesta vor ►ti cuprinşi 900 de oameni în mun­cea culturală. Campania agricolă­­de toamnă s-a terminat de mult în »bune condiţiuni. Noi şi noi ţărani »muncitori sporesc rîndurile celor­­ întovărăşiţi. Intre cei înscrişi se , numără tovarăşii: Macavei Ion, Pistanilă David, Moldovan loan, »Cotruş Mihăilă, Cotruş Vasile, Ga­­­bor•S­tratonica, iVlacavei M, şi Fre»ţ Leon lămuriţi de tovarăşa Raita Minerva, femeie muncitoare din comuna noastră, ţărancă întovă­răşită, vrednică luptătoare, care ne face cinste. Formaţiile artistice şi-au reîm­prospătat componenţa, primind în rîndurile lor peste 40 tineri noi, neîncadraţi pînă acum între care: Moldovan Ion, Moldovan Emil, Gabor Maria, Deac L. Boica şi alţii. Formaţiunile îşi vor înoi re­pertoriile căutînd a fi la înălţimea sarcinilor sub conducerea tov. Stuparu D., Mureşan V., Sigmi­­rean M., Hovan Chirilă. Bibliote­ca prin manifestările de masă pla­nificate ca­­ recenzii ale cărţilor „Mama“, „Povestea unui om ade­vărat“, „Desfăşurarea“, „Pămînt şi oameni“, „Scîntei în beznă“, „Superstiţiile“, „Cultura viţei de vie“ etc., seri literare cu teme ca : „Marea Revoluţie din Octombrie în literatură“, „Femeia în literatură“, „Transformarea socialistă în litera­tură“ şi altele, alături de cele 10 cercuri de citit şi 11 biblioteci de casă, va căuta să atragă tot mai mulţi cititori, să contribuie la rea­lizarea sarcinilor ce ne stau în faţă, la i­luminarea celor ce mun­cesc. In acest scop numărul de a­­bonamente a fost sporit făcîndu-se chiar abonamente noi ca „Sătean­­ca", pentru femeile din comună, iar concursul „Iubiţi cartea“ nu­mără 38 înscrişi în această lună. Echipele sportive îşi vor continua activitatea. Folosind toate formele de mun­că, toate cercurile între care agro­zootehnic, de cultură generală, şcoala adulţilor, cursurile politice U.T.M., cursul politic al femeilor, cercul gospodinelor, colectivul de conferenţiari etc., îşi vor axa în­treaga activitate în jurul sarcini­lor actuale şi se vor strădui în miez de­ iarnă să aprindă în mintea şi în inim­a celor ce muncesc lumini din făclia socialismului. EUGENIA MUREŞAN [ ^]BauajDsie­­fc]

Next