Steaua Roşie, noiembrie 1959 (Anul 8, nr. 752-759)
1959-11-11 / nr. 754
Învăţătorul din Larga Reciteam deunăzi articolul întitulat „Impasul şcoalei“ publicat in numărul din aprilie 1933 al revistei „Era nouă“, concludent rechizitoriu la adresa învăţămîntului nostru din acea perioadă de criză şi şomaj, de obscurantism şi putrefacţii. Privirea îmi fu atrasă de un paragraf ce caracteriza şcoala timpului, învăţătorul cu elanul frînt şi care, aşa cum se arăta în articol „este■ obligat să prepare generaţia de mîine în spiritul şi idealurile zilei de ieri. El nu trăieşte, n-are voie să trăiască, nici măcar în prezent. Şcoala lui, în loc să fie o anticipaţie asupra viitorului, este un anacronism jalnic. El însuşi este apreciat în societate şi de către superiorii ierarhici, după ,,grosimea ruginii ce i s-a pus pe creier“. Despre adevărul acestor cuvinte sunt convinşi dascălii ce au fost martorii acelor vremi şi noi cei care am gustat cit de cit din „fericirile“ orinduirii burghezo-moşiereşti. Mi-a fost dat însă zilele trecute să stau de vorbă cu un alt învăţător, cu un dascăl al vremurilor noi, un om cu gînd tineresc, cum tinereşti şi fericite sunt vremurile pe care o făurim. Se numeşte Vişinescu Sergiu şi e învăţător in satul Larga, din comuna Caşva. La fel ca muncitorul uzinei care dă naştere maşinilor, ca ţăranul ce smulge pămîntului din an în an tot mai bogate roade acest învăţător formează omul nou şi luptă pentru construirea vieţii noi în satul în care munceşte. Cind a sosit în satul acesta cu 45 case întinse pe o lungime de peste 3 km, in care cei mai apropiaţi vecini sunt la cel puţin 300 metri, în satul cu 130 de suflete din care aproape 100 erau analfabeţi, în satul prin mijlocul căruia oamenii alungau cu furcile haitele de lupi, noul învăţător Vişinescu a pornit la luptă. La început a reuşit ca izvorului analfabetismului să-i sece apele. Intr-o casă închiriată a adunat, după o muncă neobosită, copiii satului. Au început cursurile. Dorinţa de învăţătură a maselor a străfulgerat întocmai ca o comoară dezgropată de sub întunecatele lespezi ale trecutului. Azi cei 21 de copii, frecventează cursurile, dar nu în camera închiriată ci în noua şcoală pe care oamenii, la îndemnul dascălului, şiau construit-o in 1955, in noile condiţii ale regimului democrat-popular. Au învăţat carte şi oamenii. Prin ploaie şi zăpadă, la şcoală sau acasă, învăţătorul ducea lumină în sufletele cetăţenilor. Depărtarea între case n-a fost o piedică în calea unirii oamenilor. Aceştia mobilizaţi mai întîi de învăţătorul lor, apoi de învăţătorul şi deputatul lor s-au hotărît să-şi schimbe nu numai satul dar şi felul lor de viaţă. La început şi-au făcut cooperativă. Cine a mai pomenit cooperativă la Larga. Apoi s-au gîndit să-şi unească şi pămîntul şi oile. Şi astfel, în anul 1957 au inaugurat întovărăşirea zootehnică „1 Mai“. Activiştii de la partid şi învăţătorul le-au spusai că e bine să aibă şi ei proprietate obştească. Au înţeles că aşa e mai bine. Şi fiecare a dat cite o oaie, oile s-au înmulţit, au mai cumpărat şi din banii împrumutaţi. Şi, iată că au acum 100 de oi proprietate comună. Anul trecut le-au ţinut pe la casele membrilor, dar au văzut că nu-i bine aşa. Au hotărît atunci, ca din banii primiţi pe lina şi brinza contractată să-şi procure material să-şi facă saivan. Construirea se va face prin muncă voluntară. Deocamdată s-a adunat materialul, la primăvară va începe construcţia. Ar începe-o acum, dar vor mai întîi să-şi termine grajdul pentru reproducători. Au făcut şi un trainic pod peste valea Glăjăriei, unde toţi au pus umărul. Lucrările terminate şi cele începute nu-i opresc să nu-şi făurească şi alte planuri. Bunăoară, nu ştiu pe care l-a tăiat prin cap că ar fi bine să-şi facă şi un cămin cultural. — Auzi?! Şi să nu te miri?! Cămin cultural în Larga! zic unii. Dar toţi vor să vadă aşa ceva, cît mai curînd în satul lor. Şi, în fruntea oamenilor sînt candidaţii de partid (de curînd au înfiinţat o grupă), sînt tinerii şi e învăţătorul-deputat şi prietenul lor, omul cu sufletul tinăr, şi care-şi educă copii şi oamenii în spiritul şi idealurile zilei de mîine. M. FILIMON Sala I . F. din Tg. Mureş a fost teatrul unei pasionante întreceri sportive la baschet, volei şi handbal redus. BASCHET. In cadrul categoriei „A“ la baschet femenin au avut loc două meciuri interesante între Voinţa Tg. Mureş şi Banatul Timişoara şi între C. S. Tg. Mureş şi Rapid Bucureşti, care au adus o victorie şi o înfrîngere echipelor din Tg. Mureş. In primul meci Voinţa Tg. Mureş prestând un joc tehnic mai bun faţă de meciurile precedente a cîştigat pe merit întrecerea cu Banatul Timişoara la scorul de 50—32 (21 — 17). Meciul a fost tot timpul la discreţia tîrgumureşencelor care astfel şi-au adjudecat prima lor victorie în acest campionat.__________ In cel de-al doilea meci de baschet femenin C. S. Tg. Mureş a pierdut după o luptă aprigă în faţa puternicei echipe Rapid Bucureşti, la scorul de 38—40 (17—20). Meciul a fost foarte disputat şi de forţe egale, în care rutina şi înălţimea jucătoarelor de la Rapid şi-au spus cuvîntul. Baschetbalistele din Bucureşti au excelat prin aruncări de la semidistanţă. Tîrgumureşencele au făcut cîteva greşeli tehnice şi tactice la sfârşitul meciului, care le-a şi cauzat înfrângerea. ★ VOLEI. — In cadrul categoriei „B“ la volei masculin, sala I.M.F. din Tg. Mureş a găzduit meciul cheie pentru ocuparea unui loc fruntaş în clasament dintre Dinamo Tg. Mureş şi Şoimii Oraşul Spectacolul „Cu toate pînzele sus“ la Tg. Mureş Unitatea nr. 3 a Circului de stat din Bucureşti prezintă la Tg. Mureş, cu începere de miercuri, 11 noiembrie, spectacolul „Cu toate pînzele sus“. Spectacolul care se desfăşoară în întregime pe apă, în bazinul special amenajat, cu o capacitate de 267.000 litri apă, a fost prezentat cu succes la Bucureşti şi Oraşul Stalin Printre altele, spectatorii vor avea prilejul să vadă balet pe apă, un autentic meci, canin de polo pe apă, acrobaţiile trupei Augustin, numerele acrobatice ale talentatului clovn Ţăndărică, evoluţiile unor asemenea artişti ca : Munteanu, Duo Diószegi etc. Pe apă, balerinele nu sînt mai puţin graţioase ca pe pămînt. ·0~·~›~X›~XX·00~XXXKX›~·~·~·~X·~·~X› Dr. Petru Groza. După un început puternic în care se întrevedea o‹ victorie comodă a echipei gazdă, pînă la urmă jucătorii de la Dinamo au trebuit să se întrebuinţeze serios pentru a obţine victoria la› mare luptă, cu scorul de 3—2. ★ › Timp de două zile, la Miercurea Ciuc au avut loc finalele „Clipei 17 Noiembrie“ la volei masculin şi femenin. La fete cîştigătoarea cupei a ieşit reprezentativa oraşului Miercurea Ciuc, iar la băieţi vo-leibaliştii din Tg. Mureş. „ ★ HANDBAL REDUS. De abia s-au terminat întrecerile din ca- drul „Cupei 7 Noiembrie“ la hand- bal redus, în care câştigători au ieşit, la băieţi Harghita, la fete ju-J nioare, C. S. Tg. Mureş şi la pro-p niere echipa şcolii elementare nr.18 şi iată că comisia de handbal« organizează o nouă competiţie la această frumoasă disciplină spor-« tivă dotată cu „Cupa 30 Decem-] brie“, la care participă 8 echipe« masculine şi 4 echipe femenine. ] Iată primele rezultate : ] Băieţi: Dinamo—Ştiinţa 39—11; Şcoala sportivă elevi — Bolyai! 21 — 18. ] Fete: C. S. Tg. Mureş—Bolyai, 23—2. ; ★ FOTBAL. — In cadrul prelimi-] nariilor olimpiadei la fotbal din 1960 de la Roma, duminică la] Bucureşti echipa noastră naţională' a înregistrat un frumos succes în] trecînd puternica formaţie de fotbali a R. P. Bulgare cu scorul de 1—0] (0—0) prin golul marcat de Con-' stantin. ! ★ ] In cadrul categoriei „B“ la fot- bal, C. S. Tg Mureș, jucînd la] Arad cu C.F.R. a pierdut cu 1—0.! ★ In campionatul regional de fot-' bal s-au înregistrat următoarele] rezultate : * Seria la : Gloria Tg. Mureș— Energia Fîntînele 3—1; Progresul Gheorghieni—Ciocanul Tg. Mureş 0—1 ; Avîntul Reghin—Victoria Reghin 8—0; Recolta Apalina — ] Rapid Tg. Mureş 1—2; Voinţa Re- ghin—Voinţa Tg. Aureş 0—2. ] Seria II-a: Voinţa Odorhei— R.S.E. Tg. Secuiesc 10—0; Şoimii« Tuşnad—Metalul Vlăhiţa 2—3;« Stăruinţa Cristur—Avîntul Odorhei 6—0 *4 PAUL IOAN ! Succese în muncă... şi pe scenă Colectivul de la O.C.L. „Produse industriale“. Regiunea Autonomă Maghiară a obţinut frumoase succese în muncă pe primele trei trimestre ale anului, încheiate cu depăşirea planului de desfacere şi cu însemnate economii la cheltuielile de circulaţie. Paralel cu munca sa profesională, colectivul desfăşoară şi o bogată activitate culturală, iniţiată de comitetul său de întreprindere şi susţinută de numeroşi fruntaşi în muncă. In cadrul acestor manifestări, echipa artistică compusă din 30 de persoane, sub conducerea neobositului ei animator Berecki Ludovic, s-a prezentat zilele trecute la căminul cultural din comuna Ilieni, unde în faţa membrilor gospodăriei agricole colective locale, patronată de altfel de către O.C.L. „Produse industriale“ s-a desfăşurat un program minuţios pregătit. La reuşită şi-a dat concursul „Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii“, al cărei delegat, profesorul Szabó Ladislau, a conferenţiat despre rachetele cosmice sovietice, expunere urmărită cu mult interes de către colectivişti, care au şi pus numeroase întrebări. Reprezentaţia care a urmat, a cuprins comedia într-un act „Băiat sau Fată“ de Tomcsa Alexandru, jucată cu mult antreu de tovarăşii Barabás Iosif şi Antal Endre, precum şi numeroase cîntece şi dansuri romîneşti şi maghiare. Recenta manifestare culturală face parte dintr-o îndelungată şi stăruitoare activitate depusă de O.C.L „Produse industriale“ pentru ridicarea nivelului politic şi cultural al ţărănimii muncitoare, roadele acestei munci fiind reflectate şi în colectivizarea completă a comunei Ilieni. Pentru recuperarea rămînerii în urmă Colectivul întreprinderii locale „Internaţionala“ din Tg. Mureş şi-a concentrat toate forţele pentru a recupera rămînerea în urmă în realizarea planului. In acest sens ei au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice ca : înfiinţarea unei secţii noi pentru rebobinarea motoarelor electrice arse; a unui atelier pentru fabricarea în serie a lămpilor de masă electrice, de candelabre combinate din diferite materiale ca lemn, metal şi sticlă; a unui atelier pentru confecţionarea în serie a bărcilor sportive demontabile cu pînză cauciucată şi altele. Aceste bărci sunt mult mai uşoare şi mai rapide decît cele confecţionate numai din lemn. In ce priveşte lămpiile de masă, întreprinderea a şi primit comandă pentru 350 bucăţi, care încă în cursul acestei luni vor fi livrate O.C.L. „Produse industriale“ din Tg. Mureş. Printre măsurile luate pentru a face această întreprindere, este şi mărirea capacităţii cu 25 la sută a cuptorului cu bandă rulantă precum şi a maşinilor necesare fabricării biscuiţilor. Numai în luna octombrie muncitorii de aici au reuşit să recupereze, din rămînerea în urmă, suma d 450.000 lei. In aceste zile întreprinderea va recupera complet rămînerea în urmă cu realizarea planului. De asemenea, colectivul acestei întreprinderi a reușit să reducă supranormativele la unele materiale și produse finite cu 517.000 lei, contribuind mult la eliberarea fondului de rulment al întreprinderii. Este lăudabil şi faptul că multe din secţiile producătoare ale întreprinderii au realizat peste plan beneficii însemnate. De exemplu, muncitorii de la secţia săpun au realizat de la începutul anului un beneficiu peste plan de 100.000 lei, la secţia de vulcanizare 30.000 lei, iar la morile de măcinat cereale o economie faţă de plan de peste 200.000 lei. In pragul unei noi ierni la Ruşii-Munţi ! Rezultatele dovedesc că la Ruşii]Munţi s-a dus o activitate cultural■ educativă rodnică. Nu e de loc uşor să fii fruntaş în toate campaniile agricole ca cei din Ruşii]Munţi, să ai mai mult de 700 oameni în activitatea culturală. Nue de loc uşor să ajungi în 1959 lafaza regională şi să fii clasat pe blocul II (singura brigadă din mediul sătesc), să ai o bibliotecă cu 1 500 cititori, activitate sportivă clasată la faza de zonă de la Cluj,cămin cu toate formaţiile de artişti amatori, copii vioi clasaţi pe blocul I la concursul pionieresc, a patru din cinci cadre didactice dela ciclul II în curs de calificare înînvăţămîntul superior şi altele. » Toate acestea sînt realizări — ►expresie a noilor condiţii createde partidul şi guvernul nostru pen►tru ridicarea nivelului de trai al »celor ce muncesc, realizări obţinute prin sprijinul dat de comitetul traional de partid, de secţia învăţămînt şi cultură a sfatului popular raional Topliţa. › Am realizat multe, dar nu totul. ›Sînt încă mulţi ţărani muncitori ›în comuna noastră care nu sînt ›încă convinşi pe deplin asupra avantajelor ce-i prezintă lucrarea ^pămîntului în comun şi care încă «nu s-au înscris în întovărăşirea »zootehnică. « Munca cultural-educativă va »trebui să ajute mai mult la convingerea lor. S-a şi făcut începutul în această direcţie. « Toate formele de învăţământ, »cercurile au predat prima lecţie şi junele chiar a doua. Acestea şi-au ►început activitatea prin informări politice. De remarcat e faptul că »prezenţa cursanţilor e mult îmbunătăţită şi că numărul lor a »crescut cu mult. Anul acesta vor ►ti cuprinşi 900 de oameni în muncea culturală. Campania agricolăde toamnă s-a terminat de mult în »bune condiţiuni. Noi şi noi ţărani »muncitori sporesc rîndurile celor întovărăşiţi. Intre cei înscrişi se , numără tovarăşii: Macavei Ion, Pistanilă David, Moldovan loan, »Cotruş Mihăilă, Cotruş Vasile, Gabor•Stratonica, iVlacavei M, şi Fre»ţ Leon lămuriţi de tovarăşa Raita Minerva, femeie muncitoare din comuna noastră, ţărancă întovărăşită, vrednică luptătoare, care ne face cinste. Formaţiile artistice şi-au reîmprospătat componenţa, primind în rîndurile lor peste 40 tineri noi, neîncadraţi pînă acum între care: Moldovan Ion, Moldovan Emil, Gabor Maria, Deac L. Boica şi alţii. Formaţiunile îşi vor înoi repertoriile căutînd a fi la înălţimea sarcinilor sub conducerea tov. Stuparu D., Mureşan V., Sigmirean M., Hovan Chirilă. Biblioteca prin manifestările de masă planificate ca recenzii ale cărţilor „Mama“, „Povestea unui om adevărat“, „Desfăşurarea“, „Pămînt şi oameni“, „Scîntei în beznă“, „Superstiţiile“, „Cultura viţei de vie“ etc., seri literare cu teme ca : „Marea Revoluţie din Octombrie în literatură“, „Femeia în literatură“, „Transformarea socialistă în literatură“ şi altele, alături de cele 10 cercuri de citit şi 11 biblioteci de casă, va căuta să atragă tot mai mulţi cititori, să contribuie la realizarea sarcinilor ce ne stau în faţă, la iluminarea celor ce muncesc. In acest scop numărul de abonamente a fost sporit făcîndu-se chiar abonamente noi ca „Săteanca", pentru femeile din comună, iar concursul „Iubiţi cartea“ numără 38 înscrişi în această lună. Echipele sportive îşi vor continua activitatea. Folosind toate formele de muncă, toate cercurile între care agrozootehnic, de cultură generală, şcoala adulţilor, cursurile politice U.T.M., cursul politic al femeilor, cercul gospodinelor, colectivul de conferenţiari etc., îşi vor axa întreaga activitate în jurul sarcinilor actuale şi se vor strădui în miez de iarnă să aprindă în mintea şi în inima celor ce muncesc lumini din făclia socialismului. EUGENIA MUREŞAN [ ^]BauajDsiefc]