Steaua Roşie, noiembrie 1959 (Anul 8, nr. 752-759)

1959-11-18 / nr. 756

Despre cifiva eleni ai secţiei serale de la Şcoala medie nr. l din nediin Am început cu răsfoirea cata­loagelor. Acum, la două luni de la începerea cursurilor, cataloagele îţi spun multe. Din cifrele şi în­semnările ce le întîlneşti, la rubri­cile din dreptul unui sau altui nu­me poţi descifra multe trăsături ale oamenilor respectivi. De pildă, în dreptul numelui Cherecheş loan, note mai mici de 9 n-ai să vezi. Ce înseamnă aceas­ta ? înseamnă că Cherecheş loan, e un om serios, inteligent şi har­nic. Poţi fi sigur că e aşa, chiar dacă nu-l cunoşti, dacă nu l-ai întîlnit nici măcar o dată. Dar despre Lungu Tiberiu sau Duda Nicolae, ale căror rubrici abundă de absenţe nemotivate, oare ce părere vei putea să-ţi for­mezi ? In nici un caz o părere bună, pentru că, aşa cum arată catalogul, ei nu înţeleg să-şi înde­plinească o îndatorire de mare im­portanţă ce şi-au asumat-o atunci cînd s-au înscris la şcoala serală. Prin această atitudine ei încurcă bunul mers al şcolii, dar în primul rînd, se păgubesc pe ei însăşi. La şcoala medie serală din Re­ghin sunt însă puţini elevi de fe­lul lui Lungu şi Duda. Dintr-un număr de 258 elevi, 85—90 la sută frecventează cu regularitate cursurile. In afară de Cherecheş Ioan, cazangiu la I.R.U.M., mai sînt şi alţii care, învăţînd cu sîr­­guinţă, au primit calificative bune şi foarte bune la diferitele obiecte. Iată de pildă, notele mecanicului * de la S.M.T., Hurdugaciu Vasile, limba romînă 8; limba rusă 10; matematici 9 şi 10; fizica 9; ştiin­ţele naturii 9. Strungarul Vultur Romulus de la „Republica“ nu are calificative mai mici de 8, la fel Boric István, lăcătuş la S.C.R.U.M. In rîndul elevilor fruntaşi se gă­seşte şi tov. Weber Eduard, direc­torul întreprinderii I.P.M.S. In schimb, tov. Sándor Andrei, pre­şedintele comitetului de întreprin­dere de la Ilefor se „distinge“ prin numărul ridicat de absenţe nemo­tivate ce şi le-a acumulat. Iată doi tovarăşi, ambii cu muncă de răspundere, cu atitudini diferite însă faţă de sarcina de a-şi îmbo­găţi cunoştinţele. Catalogul ne spune într-adevăr multe despre oamenii trecuţi în el. Totuşi, oamenii nu pot fi cunoscuţi numai după notele din catalog. In afara şcolii, mai este producţia, mai este viaţa ! Să mergem deci mai departe în uzină, să-i vedem, să vorbim cu cîţiva dintre elevii secţiei serale a Şcolii medii din Reghin. Pe Cherecheş Ioan l-am găsit la lucru în atelierul de cazange­­rie a I.R.U.M.-ului. In înfăţişare n-are nimic deosebit acest tînăr negricios, de statură potrivită, în afara perechii de ochi în care se citeşte seriozitate şi inteligen­ţă. A învăţat meseria la I.R.U.M. şi acum e unul din cei mai buni cazangii. Tovarăşii de muncă îl apreciază. Deşi nu are mai mult de 20 de ani, şi nu e de mult membru de partid, comuniştii de la cazangerie l-au ales secretar al organizaţiei de atelier. S-a mirat cînd i-am comunicat scopul vizitei noastre. E un om modest Iov. Cherecheş şi nu-i prea place să vorbească despre propria-i persoană. Am aflat to­tuşi de la el că-i plac în mod deo­sebit matematicile şi fizica, că după terminarea şcolii medii, ar vrea să se înscrie la politehnică şi că în afara producţiei, şcolii şi activităţii obşteşti, îi rămîne vreme şi pentru cinematograf şi alte distracţii. Secretul este să ştii să-ţi foloseşti bine timpul. Tot la I.R.U.M lucrează şi Lungu Tiberiu, cel cu multe ab­senţe nemotivate. Are 18 ani şi o înfăţişare simpatică. Sperăm că se va ţine de promisiunea făcută şi se va apuca în mod serios de învăţătură. Comunistul Cherecheş şi alţi elevi fruntaşi de la­ I.R.U.M. trebuie să-l ajute să înţeleagă im­portanţa ce o are studiul pentru un tînăr muncitor. Pe mecanicul de l a­l S . T , Hur­dugaciu Vasile nu l-am găsit în atelier Era pe te­ren. Ne-a vorbit despre el, tov. Nemes Emil, me­­canicul-şef al sta­țiunii. — Hurdugaciu a venit la noi prin ‘52 ca trac­torist In scurt timp s-au putut remarca la el o serie de calități alese. E harnic și serios Cînd se armes de o trea­bă, n-o lasă pî­nă n-o rezolvă bi­ne. Pînă de cu­­rînd a fost şeful unei brigăzi de tractoare, iar a­­cum e mecanic de sector, unul din mecanicii fruntaşi ai sta­ţiunii. Ne-a spus şi alte lucruri fru­moase tov. Nemeş despre mecani­cul Hurgudaciu, muncitor şi elev fruntaş, care a îndrăgit în aşa măsură învăţătura, încît n-ar lăsa-o pentru nimic. Și, acum să vedem de ce tov. Sándor Andrei, președintele comi­tetului de întreprindere de la Ile­for nu frecventează regulat cursurile școlii. — De ce te-ai înscris, dacă n-aveai de gînd să frecventezi regulat, l-am întrebat pe tov. Sándor. — Am vrut să dau exemplu. Să mă înscriu eu întîi, ca după mine să se înscrie şi alţii ne-a răspuns el. Halal exemplu ! Decît aşa, mai bine de loc. Noroc că ceilalţi 10 muncitori de la Ilefor care s-au înscris la Şcoala medie serală nu l-au urmat în privinţa frecvenţei şi învăţăturii pe tov. Sándor. De altfel, se pare că şi Iov Sándor îşi dă seama că a greşit şi, după cum ne-a afirmat, e hotărît să depună eforturi pentru a recu­pera ceea ce a pierdut. Ii urăm reu­şită deplină. S-ar mai putea scrie multe des­pre elevii muncitori ai şcolii me-­­dii serale din Reghin. Deocam­dată să ne oprim aici. La o nouă răsfoire a catalogului vă vom prezenta şi alţi fruntaşi. E LUB ★ CHERECHEŞ IOAN de la I.R.U.M. VULTUR ROMULUS de la „Republica". Se construieşte o modernă casă de cultură In frumosul orăşel de la poalele munţilor Vrancei şi ai Oituzului — la Covasna — se construieşte o modernă casă de cultură. Construcţia casei de cultură, a cărei valoare trece de 1 milion de lei, se execută prin contribuţia voluntară a cetăţenilor. Pînă în prezent, cetăţenii din Covasna au contribuit cu peste 400.000 lei la noua construcţie, depunîrnd în ace­laşi timp la ridicarea construcţiei pînă la roşu peste 1.700 zile-muncă. După cum ne-a spus tovarăşul preşedinte al sfatului popular Po­pica Nicolae şi preşedintele­­comi­­siei de cetăţeni, încă în acest an covăsnenii vor sărbători­ ziua de 30 Decembrie şi revelionul în noua sală festivă, întreaga construcţie şi lucrările de artă vor fi termi­nate în anul 1­ 960. LA CIRCUL DE STAT: C­u toate pînzele sus !“ Noul spectacol dat de o uni­tate a Circului de stat in ora­şul Tg. Mureş s-a impus prin originalitatea sa. Intr-adevăr, sarcina pe care şi-a pus-o conducerea circului şi întregul ansamblu, de a realiza un pro­gram întreg pe apă n-a fost uşor de realizat. In progra­mele unor circuri mari figu­rează din cînd în cînd cîte un număr, două, de genul acesta. Circul suedez Trolle Rhodin, de pildă, care în prezent se a­­flă în turneu la București, are în program doar o pantomimă pe apă. In rest, accentul este pus mai mult pe efecte exte­rioare (ce-i drept, umplerea bazinului e foarte spectacu­loasă, făcindu-se prin inter­mediul a două capete de zmei aşezate în înălţime, din gurile cărora apa se revarsă ca o cascada). Faţă de aceasta — chiar da­că este mai modest decît cir­cul suedez în ce priveşte fas­tul, colectivul Circului de stat a căutat să pună accentul pe conţinutul spectacolului. In acest sens s-a realizat intr-adevăr, un program bo­gat, care a reuşit să capteze în întregime atenţia spectato­rilor din oraşul Tg. Mureş, unde, acesta e primul de acest gen. Performanţa unor asemenea artiste ale contur­sionismului ca surorile Salvet, acrobaţiile celor 4 Muntecmu etc., trans­plantate într-un mediu ac­­tic, produc un efect puterni. Ne-am putea referi de pildă la numărul întitulat „Flori de nufăr“, sau la tabloul marină­resc din partea I-a a progra­mului, spre a demonstra că, printr-o bună îndrumare, ar­tiştii de circ cu adevărat va­loroşi, îşi pot reînnoi în con­tinuu repertoriul, bineînţeles dacă ridicarea măiestriei lor la un grad tot mai înalt, con­stituie pentru ei o preocupare. Acelaşi lucru îl putem spune şi despre talentatul clovn Ţăn­dărică, care s-a acomodat de minune mediului „marin“, şi care în compania lui G. Mun­­teanu a reuşit să creeze mo­mente de adevărată destin­dere, prin grotescul bazat pe o cunoaştere temeinică a slăbi­ciunilor omeneşti. (de pildă, in „Pescarul amator“). Baletul nautic, la rîndul lui, este destul de aspectuos. Cu ceva mai multă fantezie, nu­merele de balet s-ar putea în­să perfecţiona şi mai mult. Ne-a plăcut mult, prin dina­mismul şi umorul său, meciul de polo pe apă cu clinii, care — după obişnuitele meciuri de fotbal cu clini are şi el darul, de a reînnoi, într-o for­mă amuzantă, un număr a­­great, deşi de acum bine cu­noscut de spectatori. In numărul „Pe Bistriţa la vale“, duo Vantino a reuşit să creeze, în mediul popular al cărui nelipsit element de bază e pluta, o ingenioasă performanţă muzicală. După cum am arătat la în­ceput,­­ sctacolul „Cu toate pînzele sus“ se evidenţiază prin originalitatea lui, şi deno­tă că pentru artiştii noştri de circ — care se bucură de un însemnat sprijin din partea statului — căutarea noului e­­o preocupare continuă. O valoroasă iniţiativă a activiştilor culturali din raionul Sf.­Gheorghe Stafe la culturali. In raionul­ Sf. Gheorghe s-au terminat cu succes pregătirile în vederea unei intense activităţi cul­turale în timpul iernii. Astfel, în a­­ceastă perioadă, pe lîngă căminele culturale din acest raion vor func­ţiona circa 400 diferite cercuri cul­tural-educative. Numai la cele 54 cercuri agrotehnice şi zootehnice vor lua parte săptămînal peste 3.700 de ţărani muncitori. Pe baza unor planuri de muncă riguros întocmi­te, ale căror obiective servesc di­rect acţiunea de transformare so­cialistă a agriculturii, ridicarea nivelului cultural-educativ al oa­menilor, toate căminele culturale au pornit serios la drum. In ace­laşi timp, pentru ridicarea activi­tăţii cultural-artistice şi educative la o treaptă şi mai înaltă, Casa raională de cultură din Sf. Gheor­ghe a iniţiat în această toamnă o nouă formă de desfăşurare a acti­vităţii culturale, anume — ştafeta culturală — Deşi nu este o iniţiativă a noastră — ne spune tovarăşul Bo­­roş Eugen, directorul Casei raio­nale de cultură — sîntem mîndri că această întrecere culturală, în­suşită din experienţa activiştilor culturali sovietici, o aplicăm prin­tre primii în regiunea noastră şi în ţară. — Dar ce este ştafeta culturală? — însăşi după cum reiese din denumire, ştafeta culturală este o întrecere pasionantă şi educativă o adevărată făclie vie, pe care ar­tiştii noştri amatori, împreună cu alţi activişti, o vor purta din co­mună în comună, pentru ca oame­nii să poată învăţa unii de la alţii tot ce este­ bun şi de preţ în nobila misiune de ridicare a conştiinţei, de­ traducere în viaţă a hotărîri­­lor partidului. Startul ştafetei — ca să spunem aşa — va începe la 31 decembrie a. c., şi se va încheia la 6 martie 1960. De aceea, am numit ştafeta culturală „ştafeta 6 martie“. — Cîteva amănunte despre or­ganizare ? — Mai întîi am stabilit pe harta raionului cele 8 centre comunale de unde la 31 decembrie va porni ştafeta culturală Printre acestea amintim : Moacşa, Reci, Chilieni, Vîlcele, Arcuş, Ghidfalău etc. — In ce constă noutatea ştafetei culturale ? — Să vedeţi. Fiecare Comună de centru are de vizitat mai multe comune şi sate, unde vor prezenta programe artistice. — Mersul şta­fetei este astfel organizat încît la OoooOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 6 martie se vor întîlni la Sf. Gheorghe ultimele comune care vor aduce cu ele nu numai ştafeta lor ci, toate celelalte ştafete duse din comună în comună, pînă la raion. — In acest caz, ce se înţelege prin ştafetă ? — Fiind 8 centre, fiecare din acestea va avea un steguleţ. La fel, fiecare comună şi sat pri­n care va trece ştafeta culturala, odată cu steguleţul va înmîna, în cadrul unui program festiv şi cro­­nica scrisă a satului respectiv. Să luăm un exemplu : cei din Doboii după ce au întocmit cronica sa­tului, care va cuprinde elemente de aşezare geografică, despre fol­clor, datinele vechi progresiste, cum au luptat ţăranii muncitori în trecut pentru libertate, dacă au avut şcoală, cămin, schimbările aduse de­­actul revoluţionar de la 23 August, toate transformările economice şi social-culturale care s-au înfăptuit în această comună etc., se vor duce în comuna vecină Zagon unde în cadrul unui schimb de experienţă vor împărtăşi unii altora din munca şi din viaţa lor cu acest prilej, după vizitarea gos­podăriei agricole colective, a înto­vărăşirii, a şcolii etc., la căminul cultural va avea loc o mare festi­vitate artistică. Şi, tot aşa, cei din Zagon vor merge la Boroşneul Mare, aceştia la Leţ, urmează Eres­­teghin iar ultima comună, Moac­­şa, avînd şase cronici aduse de ştafeta culturală, cu toată expe­rienţa şi învăţămintele culese în timpul desfăşurării ştafetei, se va întîlni la Sf. Gheorghe cu repre­zentanţii celorlalte şapte centre. O comisie specială, pe baza rezul­tatelor obţinute în transformarea socialistă a agriculturii, ridicarea nivelului cultural al maselor, va stabili echipa cîştigătoare. După 6 martie se va organiza ştafeta „1 Mai“ a cărui itinerariu va fi invers, astfel că într-un an de zi de toate comunele şi satele din raionul Sf. Gheorghe vor putea să se cunoască bine una pe alta, să înveţe sau să împărtăşească din experienţa acumulată. ★ Iată o Iniţiativă valoroasă pe care ţăranii muncitori din raionul Sf. Gheorghe sînt hotărîţi s-o ducă la bun sfîrşit. N-ar fi rău dacă şi celelalte case raionale de cultură ar prelua această iniţiativă, şi să treacă la aplicarea ei încă în a­­ceastă toamnă. ATANASIE POPA

Next