Steaua Roşie, noiembrie 1959 (Anul 8, nr. 752-759)
1959-11-18 / nr. 756
Despre cifiva eleni ai secţiei serale de la Şcoala medie nr. l din nediin Am început cu răsfoirea cataloagelor. Acum, la două luni de la începerea cursurilor, cataloagele îţi spun multe. Din cifrele şi însemnările ce le întîlneşti, la rubricile din dreptul unui sau altui nume poţi descifra multe trăsături ale oamenilor respectivi. De pildă, în dreptul numelui Cherecheş loan, note mai mici de 9 n-ai să vezi. Ce înseamnă aceasta ? înseamnă că Cherecheş loan, e un om serios, inteligent şi harnic. Poţi fi sigur că e aşa, chiar dacă nu-l cunoşti, dacă nu l-ai întîlnit nici măcar o dată. Dar despre Lungu Tiberiu sau Duda Nicolae, ale căror rubrici abundă de absenţe nemotivate, oare ce părere vei putea să-ţi formezi ? In nici un caz o părere bună, pentru că, aşa cum arată catalogul, ei nu înţeleg să-şi îndeplinească o îndatorire de mare importanţă ce şi-au asumat-o atunci cînd s-au înscris la şcoala serală. Prin această atitudine ei încurcă bunul mers al şcolii, dar în primul rînd, se păgubesc pe ei însăşi. La şcoala medie serală din Reghin sunt însă puţini elevi de felul lui Lungu şi Duda. Dintr-un număr de 258 elevi, 85—90 la sută frecventează cu regularitate cursurile. In afară de Cherecheş Ioan, cazangiu la I.R.U.M., mai sînt şi alţii care, învăţînd cu sîrguinţă, au primit calificative bune şi foarte bune la diferitele obiecte. Iată de pildă, notele mecanicului * de la S.M.T., Hurdugaciu Vasile, limba romînă 8; limba rusă 10; matematici 9 şi 10; fizica 9; ştiinţele naturii 9. Strungarul Vultur Romulus de la „Republica“ nu are calificative mai mici de 8, la fel Boric István, lăcătuş la S.C.R.U.M. In rîndul elevilor fruntaşi se găseşte şi tov. Weber Eduard, directorul întreprinderii I.P.M.S. In schimb, tov. Sándor Andrei, preşedintele comitetului de întreprindere de la Ilefor se „distinge“ prin numărul ridicat de absenţe nemotivate ce şi le-a acumulat. Iată doi tovarăşi, ambii cu muncă de răspundere, cu atitudini diferite însă faţă de sarcina de a-şi îmbogăţi cunoştinţele. Catalogul ne spune într-adevăr multe despre oamenii trecuţi în el. Totuşi, oamenii nu pot fi cunoscuţi numai după notele din catalog. In afara şcolii, mai este producţia, mai este viaţa ! Să mergem deci mai departe în uzină, să-i vedem, să vorbim cu cîţiva dintre elevii secţiei serale a Şcolii medii din Reghin. Pe Cherecheş Ioan l-am găsit la lucru în atelierul de cazangerie a I.R.U.M.-ului. In înfăţişare n-are nimic deosebit acest tînăr negricios, de statură potrivită, în afara perechii de ochi în care se citeşte seriozitate şi inteligenţă. A învăţat meseria la I.R.U.M. şi acum e unul din cei mai buni cazangii. Tovarăşii de muncă îl apreciază. Deşi nu are mai mult de 20 de ani, şi nu e de mult membru de partid, comuniştii de la cazangerie l-au ales secretar al organizaţiei de atelier. S-a mirat cînd i-am comunicat scopul vizitei noastre. E un om modest Iov. Cherecheş şi nu-i prea place să vorbească despre propria-i persoană. Am aflat totuşi de la el că-i plac în mod deosebit matematicile şi fizica, că după terminarea şcolii medii, ar vrea să se înscrie la politehnică şi că în afara producţiei, şcolii şi activităţii obşteşti, îi rămîne vreme şi pentru cinematograf şi alte distracţii. Secretul este să ştii să-ţi foloseşti bine timpul. Tot la I.R.U.M lucrează şi Lungu Tiberiu, cel cu multe absenţe nemotivate. Are 18 ani şi o înfăţişare simpatică. Sperăm că se va ţine de promisiunea făcută şi se va apuca în mod serios de învăţătură. Comunistul Cherecheş şi alţi elevi fruntaşi de la I.R.U.M. trebuie să-l ajute să înţeleagă importanţa ce o are studiul pentru un tînăr muncitor. Pe mecanicul de l al S . T , Hurdugaciu Vasile nu l-am găsit în atelier Era pe teren. Ne-a vorbit despre el, tov. Nemes Emil, mecanicul-şef al stațiunii. — Hurdugaciu a venit la noi prin ‘52 ca tractorist In scurt timp s-au putut remarca la el o serie de calități alese. E harnic și serios Cînd se armes de o treabă, n-o lasă pînă n-o rezolvă bine. Pînă de curînd a fost şeful unei brigăzi de tractoare, iar acum e mecanic de sector, unul din mecanicii fruntaşi ai staţiunii. Ne-a spus şi alte lucruri frumoase tov. Nemeş despre mecanicul Hurgudaciu, muncitor şi elev fruntaş, care a îndrăgit în aşa măsură învăţătura, încît n-ar lăsa-o pentru nimic. Și, acum să vedem de ce tov. Sándor Andrei, președintele comitetului de întreprindere de la Ilefor nu frecventează regulat cursurile școlii. — De ce te-ai înscris, dacă n-aveai de gînd să frecventezi regulat, l-am întrebat pe tov. Sándor. — Am vrut să dau exemplu. Să mă înscriu eu întîi, ca după mine să se înscrie şi alţii ne-a răspuns el. Halal exemplu ! Decît aşa, mai bine de loc. Noroc că ceilalţi 10 muncitori de la Ilefor care s-au înscris la Şcoala medie serală nu l-au urmat în privinţa frecvenţei şi învăţăturii pe tov. Sándor. De altfel, se pare că şi Iov Sándor îşi dă seama că a greşit şi, după cum ne-a afirmat, e hotărît să depună eforturi pentru a recupera ceea ce a pierdut. Ii urăm reuşită deplină. S-ar mai putea scrie multe despre elevii muncitori ai şcolii me-dii serale din Reghin. Deocamdată să ne oprim aici. La o nouă răsfoire a catalogului vă vom prezenta şi alţi fruntaşi. E LUB ★ CHERECHEŞ IOAN de la I.R.U.M. VULTUR ROMULUS de la „Republica". Se construieşte o modernă casă de cultură In frumosul orăşel de la poalele munţilor Vrancei şi ai Oituzului — la Covasna — se construieşte o modernă casă de cultură. Construcţia casei de cultură, a cărei valoare trece de 1 milion de lei, se execută prin contribuţia voluntară a cetăţenilor. Pînă în prezent, cetăţenii din Covasna au contribuit cu peste 400.000 lei la noua construcţie, depunîrnd în acelaşi timp la ridicarea construcţiei pînă la roşu peste 1.700 zile-muncă. După cum ne-a spus tovarăşul preşedinte al sfatului popular Popica Nicolae şi preşedintelecomisiei de cetăţeni, încă în acest an covăsnenii vor sărbători ziua de 30 Decembrie şi revelionul în noua sală festivă, întreaga construcţie şi lucrările de artă vor fi terminate în anul 1 960. LA CIRCUL DE STAT: Cu toate pînzele sus !“ Noul spectacol dat de o unitate a Circului de stat in oraşul Tg. Mureş s-a impus prin originalitatea sa. Intr-adevăr, sarcina pe care şi-a pus-o conducerea circului şi întregul ansamblu, de a realiza un program întreg pe apă n-a fost uşor de realizat. In programele unor circuri mari figurează din cînd în cînd cîte un număr, două, de genul acesta. Circul suedez Trolle Rhodin, de pildă, care în prezent se află în turneu la București, are în program doar o pantomimă pe apă. In rest, accentul este pus mai mult pe efecte exterioare (ce-i drept, umplerea bazinului e foarte spectaculoasă, făcindu-se prin intermediul a două capete de zmei aşezate în înălţime, din gurile cărora apa se revarsă ca o cascada). Faţă de aceasta — chiar dacă este mai modest decît circul suedez în ce priveşte fastul, colectivul Circului de stat a căutat să pună accentul pe conţinutul spectacolului. In acest sens s-a realizat intr-adevăr, un program bogat, care a reuşit să capteze în întregime atenţia spectatorilor din oraşul Tg. Mureş, unde, acesta e primul de acest gen. Performanţa unor asemenea artiste ale contursionismului ca surorile Salvet, acrobaţiile celor 4 Muntecmu etc., transplantate într-un mediu actic, produc un efect puterni. Ne-am putea referi de pildă la numărul întitulat „Flori de nufăr“, sau la tabloul marinăresc din partea I-a a programului, spre a demonstra că, printr-o bună îndrumare, artiştii de circ cu adevărat valoroşi, îşi pot reînnoi în continuu repertoriul, bineînţeles dacă ridicarea măiestriei lor la un grad tot mai înalt, constituie pentru ei o preocupare. Acelaşi lucru îl putem spune şi despre talentatul clovn Ţăndărică, care s-a acomodat de minune mediului „marin“, şi care în compania lui G. Munteanu a reuşit să creeze momente de adevărată destindere, prin grotescul bazat pe o cunoaştere temeinică a slăbiciunilor omeneşti. (de pildă, in „Pescarul amator“). Baletul nautic, la rîndul lui, este destul de aspectuos. Cu ceva mai multă fantezie, numerele de balet s-ar putea însă perfecţiona şi mai mult. Ne-a plăcut mult, prin dinamismul şi umorul său, meciul de polo pe apă cu clinii, care — după obişnuitele meciuri de fotbal cu clini are şi el darul, de a reînnoi, într-o formă amuzantă, un număr agreat, deşi de acum bine cunoscut de spectatori. In numărul „Pe Bistriţa la vale“, duo Vantino a reuşit să creeze, în mediul popular al cărui nelipsit element de bază e pluta, o ingenioasă performanţă muzicală. După cum am arătat la început, sctacolul „Cu toate pînzele sus“ se evidenţiază prin originalitatea lui, şi denotă că pentru artiştii noştri de circ — care se bucură de un însemnat sprijin din partea statului — căutarea noului eo preocupare continuă. O valoroasă iniţiativă a activiştilor culturali din raionul Sf.Gheorghe Stafe la culturali. In raionul Sf. Gheorghe s-au terminat cu succes pregătirile în vederea unei intense activităţi culturale în timpul iernii. Astfel, în această perioadă, pe lîngă căminele culturale din acest raion vor funcţiona circa 400 diferite cercuri cultural-educative. Numai la cele 54 cercuri agrotehnice şi zootehnice vor lua parte săptămînal peste 3.700 de ţărani muncitori. Pe baza unor planuri de muncă riguros întocmite, ale căror obiective servesc direct acţiunea de transformare socialistă a agriculturii, ridicarea nivelului cultural-educativ al oamenilor, toate căminele culturale au pornit serios la drum. In acelaşi timp, pentru ridicarea activităţii cultural-artistice şi educative la o treaptă şi mai înaltă, Casa raională de cultură din Sf. Gheorghe a iniţiat în această toamnă o nouă formă de desfăşurare a activităţii culturale, anume — ştafeta culturală — Deşi nu este o iniţiativă a noastră — ne spune tovarăşul Boroş Eugen, directorul Casei raionale de cultură — sîntem mîndri că această întrecere culturală, însuşită din experienţa activiştilor culturali sovietici, o aplicăm printre primii în regiunea noastră şi în ţară. — Dar ce este ştafeta culturală? — însăşi după cum reiese din denumire, ştafeta culturală este o întrecere pasionantă şi educativă o adevărată făclie vie, pe care artiştii noştri amatori, împreună cu alţi activişti, o vor purta din comună în comună, pentru ca oamenii să poată învăţa unii de la alţii tot ce este bun şi de preţ în nobila misiune de ridicare a conştiinţei, de traducere în viaţă a hotărîrilor partidului. Startul ştafetei — ca să spunem aşa — va începe la 31 decembrie a. c., şi se va încheia la 6 martie 1960. De aceea, am numit ştafeta culturală „ştafeta 6 martie“. — Cîteva amănunte despre organizare ? — Mai întîi am stabilit pe harta raionului cele 8 centre comunale de unde la 31 decembrie va porni ştafeta culturală Printre acestea amintim : Moacşa, Reci, Chilieni, Vîlcele, Arcuş, Ghidfalău etc. — In ce constă noutatea ştafetei culturale ? — Să vedeţi. Fiecare Comună de centru are de vizitat mai multe comune şi sate, unde vor prezenta programe artistice. — Mersul ştafetei este astfel organizat încît la OoooOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 6 martie se vor întîlni la Sf. Gheorghe ultimele comune care vor aduce cu ele nu numai ştafeta lor ci, toate celelalte ştafete duse din comună în comună, pînă la raion. — In acest caz, ce se înţelege prin ştafetă ? — Fiind 8 centre, fiecare din acestea va avea un steguleţ. La fel, fiecare comună şi sat prin care va trece ştafeta culturala, odată cu steguleţul va înmîna, în cadrul unui program festiv şi cronica scrisă a satului respectiv. Să luăm un exemplu : cei din Doboii după ce au întocmit cronica satului, care va cuprinde elemente de aşezare geografică, despre folclor, datinele vechi progresiste, cum au luptat ţăranii muncitori în trecut pentru libertate, dacă au avut şcoală, cămin, schimbările aduse deactul revoluţionar de la 23 August, toate transformările economice şi social-culturale care s-au înfăptuit în această comună etc., se vor duce în comuna vecină Zagon unde în cadrul unui schimb de experienţă vor împărtăşi unii altora din munca şi din viaţa lor cu acest prilej, după vizitarea gospodăriei agricole colective, a întovărăşirii, a şcolii etc., la căminul cultural va avea loc o mare festivitate artistică. Şi, tot aşa, cei din Zagon vor merge la Boroşneul Mare, aceştia la Leţ, urmează Eresteghin iar ultima comună, Moacşa, avînd şase cronici aduse de ştafeta culturală, cu toată experienţa şi învăţămintele culese în timpul desfăşurării ştafetei, se va întîlni la Sf. Gheorghe cu reprezentanţii celorlalte şapte centre. O comisie specială, pe baza rezultatelor obţinute în transformarea socialistă a agriculturii, ridicarea nivelului cultural al maselor, va stabili echipa cîştigătoare. După 6 martie se va organiza ştafeta „1 Mai“ a cărui itinerariu va fi invers, astfel că într-un an de zi de toate comunele şi satele din raionul Sf. Gheorghe vor putea să se cunoască bine una pe alta, să înveţe sau să împărtăşească din experienţa acumulată. ★ Iată o Iniţiativă valoroasă pe care ţăranii muncitori din raionul Sf. Gheorghe sînt hotărîţi s-o ducă la bun sfîrşit. N-ar fi rău dacă şi celelalte case raionale de cultură ar prelua această iniţiativă, şi să treacă la aplicarea ei încă în această toamnă. ATANASIE POPA