Steaua Roşie, decembrie 1959 (Anul 8, nr. 760-768)
1959-12-02 / nr. 760
Vînatul-bogăție a munţilor noştrii Interviu cu tev. Iuliu Moldovan de la Direcţia silvică Tg.-Mureş Munţii noştri sînt bogaţi în cele mai variate specii de vînat, care atrag mulţi vînători din ţară şi de peste hotare, iar apele repezi de munte adăpostesc păstrăvul atît de căutat de pescari. Pentru a face cunoscute cititorilor noştri unele aspecte din acest domeniu, ne-am adresat tov. inginer Iuliu Moldovan, şeful serviciului economic-vînat, din cadrul Direcţiei silvice Tg. Mureş, solicitîndu-i un interviu. ÎNTREBARE : Care e starea vinatului şi ce rezultate aţi obţinut in acest sezon ? RĂSPUNS : Pe cuprinsul regiunii noastre, vînatul se găseşte din abundenţă. Sînt exemplare frumoase, aşa că oamenii muncii pot practica acest sport atît de plăcut în condiţii optime. Spre deosebire de alţi ani, anul acesta, vînatul se desfăşoară pe principii noi, punîndu-se un mare accent pe valorificarea superioară a vînatului De asemenea un accent deosebit se pune pe valorificarea vinatului viu. Deşi au trecut doar cîteva luni de cînd s-a deschis sezonul de vînătoare, vînătorii noştri au prins 22 piese de cerbi maturi. Pentru aceasta pe Valea Gurghiului au fost făcute instalaţii speciale numite , prinzătoare de cerbi. Cerbii vii au fost trimişi în R. Cehoslovacă, pentru a coloniza pădurile acestei ţări. In schimb, vînătorii Cehoslovaci ne trimit nouă alte specii de vînat care lipsesc din munţii noştri, ca de pildă, muflonul. .(Continuare în pag. 2-11^ Trofeu de cerb vînat în munţii Gurghiului în greutate de PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI Al SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul VIII. Nr. 760. Miercuri, 2 decembrie 1959. 6 pagini — 20 bani Actualităţi din regiune In luptă pentru realizarea ultimelor zecimi de procent din planul anual Avîntul cu care lucrează colectivul întreprinderii de reparaţii auto nr. 2 din Tg.-Mureş, este oglindit de liniile roşii de pe graficele de producţie, care în ziua de 30 noiembrie de exemplu, semnalau deja că numai citeva zecimi de procente mai lipsesc pentru ca planul anual să fie îndeplinit Harnicul colectiv de aici de la începutul anului a executat reparaţii capitale peste plan la 127 autovehicole, realizînd totodată o economie, prin reducerea preţului de cost, cu care s-ar putea acoperi cheltuielile necesare executării de reparaţii capitale la 49 vehicole. Paralel cu acestea s-a realizat şi un beneficiu de 1.191.000 lei peste prevederile planului, depăşindu-se angajamentul luat pe întregul an cu 120.500 lei. Pe lingă faptul că planul de producţie al întreprinderii în luna noiembrie a. c. a fost cu 67 la sută mai mare decit în aceeaşi lună a anului trecut, colectivul de aici prin buna organizare a muncii va reuşi ca pină la apariţia ziarului nostru, să realizeze, chiar şi sarcinile planului anual. In afară de şoseaua naţională oameni muncii contribuie, şi la modernizarea şoselei regionale nr. 131 pe o lungime Lucrează în contul anului 1960 . Pe strada Kossuth Lajos, pe partea dreaptă a canalului turbinei din Tg.-Mureş se află o mică fabrică care produce teracote. Aici, peste 80 la sută din muncitori sunt utemişti, calificaţi la locul de muncă. In dorinţa de a-şi îmbogăţi cunoştinţele profesionale şi politice, tinerii de la fabrică participă cu regularitate la cercul „Să ne cunoaştem patria“, ce a luat fiinţă în anul acesta Prin ridicarea continuă a nivelului profesional şi politic, tinerii de aici, îndrumaţi de organizaţia de bază P. M. R. au contribuit din plin la realizarea înainte de termen a prevederilor planului anual. Pină in prezent, ei au dat peste planul anual 50.000 plăci de teracotă, din care se pot construi peste 500 sobe. Printre tinerii care s-au calificat aici sub îndrumarea maistrului Stir János, se numără: Birtalan Albert, Ujfalvi Iulia, Kovács Iulia şi alţii, care alături de comunista Schneider Sofia, şefa echipei de la fabricarea plăcilor de teracotă, dau produse de bună calitate şi-şi depăşesc zilnic planul de producţie, în medie, intre 15— 20 la sută. întregul raion în muncile obşteşti Conştienţi de importanţa ce o prezintă drumurile bune în dezvoltarea economică a ţării, oamenii muncii din raionul Sf. Gheorghe participă cu toţii la muncile obşteşti. Astfel, s-au început lucrările de modernizare a şoselei naţionale pe o lungime de peste 20 km, din care pină în prezent, s-a şi redat circulaţiei peste 10 km. Lucrările continuă. Să vedem cu ce au contribuit locuitorii raionului pentru buna asigurare a transporturilor? In primul rind, prin contribuţie voluntară ei au transportat peste 13.000 mc balast, necesar şoselei precum şi 7000 m c pămînt pentru umplutură şi nivelare. La aceste munci, în mod deosebit s-au evidenţiat locuitorii comunei Ilieni, care în frunte cu preşedintele sfatului popular au transportat, numai in 4 zile 2.000 mc balast. de 4 km.Realizările „Săptămînii economiei“ Lucrătorii de la Casa raională de economii şi consemnaţiuni din Odorhei, au încheiat cu frumoase realizări „Săptămnîna economiei“. Planul de atragere pe trimestrul IV, de exemplu s-a realizat pină în prezent în proporţie de 134 la sută, iar numărul depunătorilor a crescut cu 420. In cadrul „Săptămînii economiei“, pentru tragerea obligaţiunilor C.E.C. 5 la sută, cu ciştiguri, din 30 noiembrie 1959, au fost vîndute obligaţiuni în valoare de peste 30.000 lei. „Drumeţii veseli“6 Cu ocazia „Săptămînii economiei“din sala Casei culturale din Miercurea Ciuc au avut loc programe culturale prezentate de echipele şcolii medii şi şcolii de 7 ani nr. 1 din acest oraş, pe tema: „Drumeţii veseli“. Concursul a cuprins materiale privind acţiunea de economisire. Elevii şcolii medii fiind mai bine pregătiţi au cîştigat concursul, primind din partea Direcţiei regionale C.E.C. Tg.-Mureş şi din partea Casei raionale de economii şi consemnaţiuni Miercurea Ciuc numeroase premii în bani, pe librete de economii şi alte obiecte. trişti sectorul agricol MCiaM In raionul Tg.Mureş Satul Ivăneşti complet cooperaţi vizat La redacţia ziarului nostru a Din întovărăşirea agricolă sosit o telegramă în care ţăranii „George Coşbuc“ fac parte 60 muncitori din satul Ivăneşti, raio- , ,. . .. .. „anul Tg. Mureş, anunţa terminarea recooperativizării agriculturii în Pravata de peste 156 hectare păsatul lor. mint. In raionul Topliţa Noi membri in întovărăşirea din Platonesti Pină zilele trecute întovărăşirea din satul Platoneşti, comuna Sărmaş, raionul Topliţa, număra 37 familii cu peste 180 ha pămînt. Datorită muncii politice desfăşurate de organizaţia de bază în ultimele zile s-au înscris încă 41 familii cu peste 222 ha pămînt. Printre noii înscrişi se numără Bordea Ioan, Suciu Teodor, Moldovan Alexandru, Platon Ilie, Platon V. Diac, Platon I. Petru, Marcu Vasile, văd. Colceru Anna şi alţii. Acum întovărăşirea din Platoneşti numără 78 familii cu o suprafaţă de peste 400 ha de pămînt. CIREȘ PETRU corespondent Exemple bune la Magheruş In urma rezultatelor bune obţinute de membrii întovărăşirii „Bradul“ din cartierul Măgheruş oraşul Topliţa, numai în ultimii trei zile numărul membrilor întovărăşirii a crescut cu 22 familii iar suprafaţa înscrisă cu 172 ha Printre cei care s-au înscris ci întreaga suprafaţă de pămînt de care dispun se numără : Stoian Gheorghe, Codarcea Petru, Codarcea Andrei, Stoian Ilie, Goia Paraschiva, Vulcan Ioan, Zbârcea Vitan Gheorghe şi alţii. GH. STOIAN corespondent Au adoptat sistemul premiat La consfătuirea de la Constanţa s-a arătat printre altele importanţa mare ce o prezintă pentru gospodăriile agricole colective, pentru colectivişti, introducerea retribuirii muncii nu numai după zile-muncă, ci şi după rezultatele muncii depuse, după producţia obţinută. Invăţînd din experienţa gospodăriilor agricole colective care au introdus acest sistem, în anul trecut, în raionul Tg. Mureş şase G.A.C.-uri şi anume cele din: Curteni, Sîngeorgiu de Mureş, Ernei, Iedu, Beu şi Miercurea Niraj, au pus şi ele în practică acest sistem de retribuire. Rezultatele au fost cit se poate de bune : producţii mari, iar în anul agricol următor, adică 1958—1959 toate cele 29 gospodării agricole colective aflate pe cuprinsul raionului, au pus înpractică acest sistem de retribuire a muncii. Se extind plantaţiile de pomi în anul agricol 1959—1960 în regiunea noastră vor fi plantaţi peste 200.000 pomi fructiferi de diferite specii. In toamna aceasta au fost plantaţi 22.120 bucăţi pomi fructiferi, din care 17.300 de către gospodăriile agricole colective. In vederea bunei desfăşurări a plantărilor de primăvară unităţile agricole socialiste, ţăranii muncitori cu gospodărie individuală care încă nu au săpat gropile în care urmează să planteze pomii, să facă această lucrare într-un timp cît mai scurt. Cu ocazia apariţiei numărului 10 al revistei „Igaz Szó‘* O bogată serată literară la Ig.-Mureş^ De curînd şi-a făcut apariţia în chioşcuri şi librării numărul 10 al revistei „Igaz Szó“, organ în limba maghiară a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. Acest număr închinat în întregime literaturii noastre noi, prezintă cititorilor de la Sadoveanu şi Arghezi la Marin Preda şi Dan Deşliu, pe cei mai talentaţi scriitori ai realismului socialist din patria noastră. Ideile înălţătoare a unităţii luptătorilor frontului nostru literar, a fidelităţii lor faţă de cauza partidului şi poporului -muncitor care stau la baza numărului 10 al revistei „Igaz Szó“, au fost cu tărie subliniate şi cu prilejul seratei literare organizată de această revistă, la 30 noiembrie. Scriitorii Sütő András şi Radu Boureanu, muncitorul Roşu Ioan, criticul Hajdú Győző, redactorul-şef al revistei, au accentuat în cuvîntările lor la deschiderea seratei că acelaşi izvor dătător de viaţă alimentează şi pe creatorii literari romîni şi pe cei din rîndurile minorităţilor naţionale în făurirea unor opere de valoare. Acest izvor nesecat este lupta, sub conducerea partidului, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, indiferent de naţionalitate, pentru făurirea României socialiste. Lucrările citite la serata literară au demonstrat în mod vădit adevărul acestor afirmaţii. Poezia „Inscripţie pe faţa unui lac“ de Dan Deşliu care cînta măreţia operei făuritorilor hidrocentralei de la Bicaz se adresează în aceeaşi măsură betonistului român care şi-a adus obolul muncii la ridicarea grandiosului stăvilar, ca şi dulgherului de naţionalitate maghiară făuritor de cofraje, sau escartalorisiUlm de undeva dintrun sat săsesc din Ardeal. Sentimentele exprimate de Szemlér Ferenc în poezia „Steag deasupra Doftanei“ ca și cele ce se desprind din poezia Veronicăi Porumbacu, „Vasul Potemkin“ ,sau din poezia „Acasă“ a tînărului poet Székely János, sunt la fel de aproape de inimile cititorilor romîni, ca şi de cele ale cititorilor din rîndul minorităţilor naţionale. Şi ce minunat au răsunat în traducere maghiară povestirea „Martie“ a măiestrului Sadoveanu, citită de artistul poporului Kovács György, poezia lui M. Beniuc „Mărul de lîngă drum“ recitată de artista Erdős Irma, sau traducerea în limba romînă de Veronica Porumbacu a poeziei lui Iozsef Attila , De ziua mea“. Exemplele le-am luat, răsfoind la întîmplare carnetul cu notiţele făcute la serată. Programul seratei ce s-a desfăşurat în sala mare a Palatului Culturii, a fost foarte bogat. Au citit din lucrările lor proprii (în ordinea apariției pe scenă) : Dan Deşliu, Kis Jenő, Nina Cassian, Radu Boureanu, Székely János, Veronica Porumbacu, Szemlér Ferenc. Au prezentat din traducerile lor (din limba română în limba maghiară): Szemlér Ferenc, Franyó Zoltán, Székely János, Kis Jenő şi Veronica Porumbacu (din ungureşte în româneşte). S-au mai citit nuvela „îndrăzneala“ de Marin Preda, poezia „Mărul de lîngă drum“ de M. Beniuc şi povestea „Martie“ de M. Sadoveanu. Publicul numeros a aplaudat cu putere creaţiile scriitorilor lor iubiţi. In încheierea programului, corul Ansamblului secuiesc de stat a prezentat cîntece populare romîneşti, maghiare şi cîntece de masă. E. L. Înaintea, seratei literare a avut loc o întîlnire între scriitorii paâs» ge$L s*cej rfcn orașul nostru.