Steaua Roşie, decembrie 1959 (Anul 8, nr. 760-768)
1959-12-02 / nr. 760
0«aara«snSi Invafa Proverbul „Ziua bună de dimineaţă se cunoaşte“, se potriveşte de minune activiştilor pe tărîm cultural din Petelea. Urmînd recomandărilecomitetului raional de partid, organizaţiile de bază din Petelea, sfatul popular şi cadrele didactice au hotărît să dea un avînt nemaiîntîlnit muncii de culturalizare a maselor. Incepînd cu 1 noiembrie, zi cînd s-a făcut deschiderea festivă a tuturor cercurilor de pe lîngă căminul cultural, prin cuprinderea în acestea a 9 zecimi din populaţia comunei, în fiecare seară zeci şi sute de oameni se îndreaptă fie spre căminul cultural sau bibliotecă, fie spre sălile de clasă unde îşi desfăşoară activitatea cercurile de cultură generală, agrotehnice, cele 3 cercuri (în limbile romînă, maghiară şi germană), cercurile pentru femei, cercurile pentru tinerii între 14—17 ani, cercul tinerilor majori etc. M-am oprit într una din serile trecute la cercul de cultură generală. In sala de clasă bine luminată şi încălzită peste 20 ţărani muncitori ascultă interesanta expunere a profesorului Anghel Constantin despre „Zborul cosmic“. După ce aminteşte despre dorinţa oamenilor de a se desprinde de pămînt, exprimată din cele mai vechi timpuri, oprindu-se la Johan Kepller, conferenţiarul arată marile descoperiri ale lui K. E. Ţiolkovski. Parcă şi respiraţiile s-au oprit, cînd prin cuvinte pe înţelesul tuturor, se vorbeşte despre primul satelit artificial al pămîntului lansat la 4 octombrie 1957 de către Uniunea Sovietică, eveniment ce a deschis era zborurilor cosmice. Rînd pe rînd, ţăranii muncitori ascultă despre rezultatele ştiinţei şi tehnicii sovietice în cucerirea spaţiului cosmic, despre racheta ce a fotografiat partea invizibilă a Lunii, despre posibilitatea zborurilor în planeta Marte etc. Mulţi dintre ascultători ca Purcaru Vasile, Moldovan Simion, Nădăşan Alexandru şi alţii, pun întrebări referitoare la unele probleme mai grele şi remarcă politica de pace a U.R.S.S., ţară care deşi dispune de cele mai perfecte arme rachetă, insistă pentru dezarmarea generală şi folosirea ştiinţei numai pentru progresul omenirii. . . . Aşa, seară de seară, ţăranii muncitori din Petelea vin la şcoală unde aud fel de fel de lucruri noi şi folositoare. La întîlnirea viitoare vor învăţa despre frumuseţile şi bogăţiile ţării noastre, apoi în alte lecţii vor face o călătorie imaginară pe glob, îşi vor însuşi cunoştinţe practice sanitare, vor face cunoştinţă cu unele pagini de luptă din istoria poporului nostru, ş.a.m.d. Serile de iarnă petrecute cu folos la şcoală sau cămin, ridică nivelul cultural al ţăranilor muncitori, şi îi ajută să lucreze mai bine, îi învaţă să iubească mai mult viaţa nouă la construirea căreia au pus şi ei umărul. M. F. A umblat zadarnic Joi, 26 noiembrie, o bătrinică urca agale scările Casei de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş. Pină să ajungă La etajul al doilea, unde o duceau treburile, se oprise de etrem ori să-şi mai tragă răsuflarea. — Ei greu urcuşul maică, la vlrsta mea. Nu mă mai ţine inima. — Da clţi ami ai mătuşă ? — De apoi minten ajung la optzeci. — Şi ce vint te aduce pe aici? — După o carte la bibliotecă. Na, că am şi uitat cum ii zice... One... One... —Evghenii Oneghin, de Puşkin ? — Aşa, aşa ! Şi doar mi-a spus nepotu de citeva ori cum îi zice cărţii, că lui li trebuie la învăţătură. In vremea asta am şi ajuns la uşa bibliotecii casei de cultură a sindicatelor. Dar intră dacă poţi. Era încuiată. Instinctiv mă uit la ceas. O fi înainte de ora deschiderii, mi-am zis. Dar nu, era la 10 şi 30 de minute. — Unde o fi bibliotecarul ? întrebă bătrinică. — La o şedinţă — răspunse un om ce se afla prin preajmă. Dar trebuie să iasă din clipă in clipă, că doar de azi dimineaţă de la 7 tot ţine şedinţa. Mai aşteptaţi... şi bătrinică a mai aşteptat cit a aşteptat, apoi, văzînd că nu se mai termină şedinţa, oftă a pagubă şi se îndreptă spre capul scărilor. — îmi pare rău — mai spuse — că nu-i pot duce nepotului cartea dorită, dar nu mai pot aștepta. Și mi-e groază să mai urc odată scările astea. O. H. ^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO :■■■ X>0<XXX>0<><X><X>0<>CK><>0<>C*C>00<>0<X><>00<><><X><X>0<><>0<>0<><><>0<X‘. ţi 8 O „ANTOLOGIE“ a literaturii române actuale 8 „Incepînd din 1935, cu Korunk, ■*) a fost pentru mine o mindrie ca din cînd în cînd să mă văd tradus in revistele maghiare. Am vechi şi bune prietenii cu cîţiva scrii- i tori maghiari. Printre ei fu- I sese şi Salamon Ernő, a cărut soartă încă mai îmi în- I doliază inima“. In zadar veţi căuta aceste I rlnduri ale lui Geo Bogza din vreo mărturisire, în vreun articol tipărit. Cele de mai sus n-au văzut lumina tiparuha — pină astăzi, bine› înţeles — fiind citate dintr-o scrisoare adresată recent redacţiei revistei literare „Igaz › Szó“ din Tg. Mureş. Este meritorie iniţiativa a cestei redacţii, care a dedicat › numărul 10 al revistei in în tregime literaturii române › contemporane. Acest număr s-ar putea numi pe drept cuvint o „antologie“ a literatu■ rii romíne actuale. ‡ De altfel, nobila străduinţă a revistei de a pune la dispoziţia cititorilor în limba ‹ maghiară creaţii ale literaturii române, de a prezenta › intr-o formă sau alta viaţa ‹ şi opera scriitorilor şi poeţilor români, nu începe cu acest număr. Număr cu număr apar din coloanele revistei asemenea materiale. Aceasta conribuie într-o măsură însemnată la o mai bună cunoaştere, la o mai mare apropiere , în făurirea prezentului şi viitorului comun al întregului nostru popor muncitor. „Intrăm cu bucurie în codrul, în fruntea căruia stau asemenea reprezentanţi remar£ cabili ai artei scrisului ca Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihai Beniuc, Zaharias Stancu, Geo Bogza şi mulţi alţii — scrie în prefaţa a- acestui număr al revistei, criticul literar Hajdú Győző — , deoarece experienţa unui deceniu şi jumătate a confir- mat că, cîntînd împreună, şi glasul nostru e mai curat, e mai puternic: culorile speciofice ale cintecelor noastre strălucesc mai frumos, cu o mai multă bogăţie“. * *) Revistă progresistă din Ardeal cam cu acelaşi profil cu „Contemporanul“. Intr-adevăr, revista cuprinde lucrări şi fragmente din opera celor mai remarcabili reprezentanţi ai literaturii noastre de astăzi. Sub titlul „Orizont însemnat“ cititorul găseşte un fragment din „însemnări la articolul 80“ de Mihail Sadoveanu. De asemeni, pot fi „gustate“ asemenea opere ca „Rădăcinile sunt amare“ de Zaharia Stancu (spunem „gustate“, deoarece nu s-au putut publica decit fragmente); „Biografii contemporane“ — de Petru Dumitriu; „Bărăgan“ de Emil Galan; „îndrăzneală“ — de Marin Preda; „Temelia“ de Eusebiu Camilar; „Setea“ — de Titus Popovici, cit şi poeme şi poezii de Tudor Arghezi, Mihai Beniuc, Eugen Jebeleenu, Eugen Frunză, Maria Banuş, Marcel Breslaşu, Demostene Botez, Veronica Porumbacu, Nina Cassian, Cicerone Theodorescu, Dan Deşliu şi alţii. Alături de operele publicate, redacţia a înserat scurte note biografice. In paginile revistei găsim de asemeni, articole scrise de reprezentanţi de seamă ai literaturii maghiare autohtone ca Nagy István, Sütő András şi alţii, articole în care scriitorii amintiţi dau expresie sentimentelor lor călduroase faţă de scriitorii şi creaţiile literaturii române. Szemlér Ferenc împărtăşeşte de pildă cititorilor revistei simţămintele sale din timpul traducerii poemelor lui Tudor Arghezi, sau Bözödi György ne introduce în „şantierul“ său, în timpul traducerii romanului „Bărăgan“ — de Emil Galan. Kiss Jenő prezintă cititorilor un mic studiu despre Eugen Jebeleanu, ca traducător. (Se ştie că Jebeleanu a tradus printre altele poemul „János Vitéz“ de Petőfi Sándor). In acest număr şi-au găsit locul şi unele mărturisiri ale unor literaţi. Cunoscutul critic literar Crohmălniceanu semnează, de pildă articolul publicistic : „Ce a dat scriitorilor noştri partidul ? Remus Luca face observaţii cu privire la propăşirea literaturii noastre, cu privire la textul cum scriitorii români şi c maghiari din patria noastră X servesc împreună cauza co- C mună; Silvian Iosifescu scrie 9 despre poezia rominească C nouă; Mihai Gafiţa dedică un 9 articol prozei române actuale, şi aşa mai departe. Iată dar cite iniţiative pre- 9 ţioase, cite idei şi soluţii lău-dabile, intr-un singur număr, 9 care toate permit cititorului c să-și formeze un tablou des- r tul de cuprinzător despre li- S teratura noastră actuală. La cele de mai sus se mai adausă studiile publicate la ru- ” brica „Cronică, printre care , unul despre succesele litera- › turii noastre in străinătate, un altul despre răspindirea operelor literaturii romine în U.R.S.S. etc. De asemeni, sunt publicate scurte recenzii ale unor cărți şi reviste literare romíne, iar la finele acestui număr — o altă idee bună — , cititorul găseşte un tabel al ] operelor literare apărute in , traducerea maghiară, cu spe- cificarea traducătorului, a editurii şi a anului apariţiei. In încheiere, vom mai reproduce citeva citate din scrisorile adresate redacţiei „Igaz Szó“, cu acest prilej : „Atît iniţiativa dv. de a dedica un număr întreg literaturii române actuale, cit şi faptul că m-am găsit pe mine însumi prezent in paginile revistei — amindouă — m-au emoţionat şi mi-au dat încă odată prilejul de a medita asupra operei comune ce o făurim legaţi frăţeşte de acelaşi ideal, această patrie deopotrivă de dragă şi vouă şi sufletului meu“ — scrie Eugen Frunză. „Ţin, chiar şi cu oarecare întârziere, să vă felicit din toată inima, pentru admirabilul număr 10 Închinat de „Igaz Szó“ literaturii române. Bucuria confraţilor români, după cite am băgat eu de seamă, a fost generală. Deci bravo! „Scrie poetul Ion Brad. La aceasta, n-avem de adăugat, decit atît, şi bucuria cititorilor revistei a fost generală! ŞTEFAN IZSÁK BASCHET. Cu prilejul aniversării împlinirii unui an de la înfiinţarea sa, Clubul sportiv şcolar Harghita din Tg.-Mureş a organizat timp de două zile in hala de sporturi a I.M.F.-ului un important turneu de baschet cu participarea echipelor de fete ale cluburilor sportive şcolare din Cluj, Bucureşti, Oraşul Stalin şi Tg.-Mureş. Organizarea concursului a fost bună, iar jocurile s-au desfăşurat la un nivel tehnic satisfăcător şi într-o atmosferă prietenească, făcîndu-se schimburi de fanioane şi insigne între sportivele celor 4 cluburi şcolare. In urma unor meciuri viu disputate cupa a fost cîştigată de C.S. Harghita Tg.-Mureş, care a întrecut C.S.S. Bucureşti cu 31—26, C.S. Sc. Oraşul Stalin cu 54—31 şi C.S. Sc. Cluj cu 54—17 După încheierea întrecerilor a avut loc, intr-un cadru festiv, înmînarea cupelor, echipelor clasate pe primele 3 locuri. ★ In cadrul categoriei „A“ la baschet masculin, Dinamo Tg.Mureş a terminat la egalitate cu Ştiinţa Bucureşti 65—65 (35—33) după un meci dinamic şi foarte viu disputat, fiind unul dintre cele mai frumoase jocuri de baschet care au avut loc in acest sezon la Tg.Mureş. Ambele echipe au avut perioade de dominare, cînd au şi condus alternativ cu citeva puncte, jucătorii luptînd cu înverşunare pentru obţinerea unui rezultat favorabil. ★ FOTBAL. — Duminică pe stadionul 23 August din Tg.Mureş spectatorii au avut prilejul să urmărească un meci de fotbal viu disputat din cadrul „Cupei R.P.R.“ dintre echipele Steagul roşu Oraşul Stalin, echipă fruntaşă în categoria „A“ şi Rapid Cluj care activează în divizia „B“. Meciul s-a terminat cu scorul de 2:1 (0:0) în favoarea fotbaliştilor de la Steagul roşu care au primit o replică promptă din partea clujenilor. Echipa clujană a dominat o bună parte din timp, periclitînd deseori poarta apărată de Ghiţă, care a cules multe mingi grele, trase de înaintaşii rapidişti. Rapid Cluj a jucat de la egal la egal cu formaţia din categoria „A“ Steagul roşu Oraşul Stalin, pină în minutul 70, scorul menţinlndu-se alb: 0:0. Au marcat: Szigeti (minutul 70), David (minutul 82), pentru Steagul Roşu şi Pinzaru (minutul 87) pentru Rapid. ★ VOLEI. — In sălile sportive ale şcolilor medii „Papiu Ilarian“ şi „Unirea“ din Tg.-Mureş au avut loc vii întreceri la volei în cadrul „Cupei C.E.C.“ pentru echipele de seniori şi senioare şi „Cupei 30 Decembrie“ pentru echipele de juniori cit și pentru pionieri. In cadrul etapei a Il-a a importantei întreceri la volei dotată cu „Cupa C.E.C.“ timp de 13 ore în şir în sala sportivă de la „Papiu“ a fost suprasolicitată prin disputarea întrecerii celor 16 echipe participante la concurs. Iată rezultatele obţinute: Masculin: Harghita—C.S.A. • 3:0; I.R.A.—Şcoala tehnică sanitară 3:1; Progresul—Ciocanul 3:1; Şcoala tehnică Comerţ —Ştiinţa I.M.F. 3:2; Oţelul— Stăruinţa 3:0. Femenin: Ştiinţa I.M.F.— Şcoala tehnică Comerţ 3:0; Stăruinţa—Luceafărul 3:2; Şcoala tehnică sanitară—Cablul 3:0. ★ HANDBAL REDUS — In etapa IV-a a fazei orăşeneşti a Campionatului republicaţi de handbal în sală s-au înregistrat următoarele rezultate: Băieţi: Mobila—Bolyai 12:9; C.S. Tg.-Mureş—Şcoala sportivă de elevi 7:10; Dinamo XI. —Vulturul 23:9; Dinamo II.— Şcoala tehnică construcţii 17:2 Fete: Harghita—Bolyai 10:3; C.S. Tg.-Mureş—Voinţa 18:0; Şcoala sportivă de elevi—Vulturul 6:0. ★ ŞAH. — In ultima etapă a Campionatului orăşenesc al echipelor masculine de categoria II-a la şah s-au înregistrat următoarele rezultate: Ştiinţa—Banca 3:3; Sanepid —Mobila Oţelul roşu— Stăruinţa 5—1; Cablul—Bradul 4'/1:1y2; Oţelul—Ilefor 6:0; Arta Surdo Muţii 3:3. După terminarea concursului pe primul loc se situează Oţelul cu 46'/1 puncte. ★ POPICE. — în etapa vi-a a fazei raionale a campionatului republican de popice meciurile din prima serie a echipelor masculine s-au încheiat cu următoarele rezultate: C.F.R.—C.S.A. 2235—2235; Voinţa—Textila Mureş 2384— 2195; C.S. Tg.-Mureş—Stăruinţa 2352—2113. Fabrica de zahăr—Flacăra 2521—2266. După disputarea etapei a II-a clasamentul se prezintă astfel: 1. Voința; 2. C.S. Tg.-Mureş cu cîte 9 puncte; 3. Fabrica de zahăr 7 puncte; 4. C.F.R. 6 puncte; 5. Flacăra; 6. Stăruinţa cu cite 5 puncte; 7. C.S.A. 4 puncte; 8. Textila Mureș 3 puncte. PAUL IOAN Noul spectacol al Circului de stat Fără a exagera, putem afirma că în ţara noastră artiştii de circ au atins un înalt nivel de măiestrie, făcînd iaţă celor mai exigente cerinţe. Acest lucru îl confirmă şi noul spectacol al Circului de stat, prezentat la Tg. Mureş, sub titlul „Parada circului“. Bunăoară, cei doi Lupaşcu, în evoluţiile de patine cu rotile se dovedesc a fi nu numai acrobaţi bine pregătiţi, dar şi buni comici. In numărul de acrobaţie pe sîrma, trio Borş a introdus interesante elemente noi. Este îndrăzneaţă şi cere multă încordare şi simţ echilibristic balansarea uneia din cele trei artiste, pe sîrmă, purtând pe cap colega ei. Numărul de jonglerii de forţă este realizat cu eleganţă de trio Cseghedi. Noul program mai conţine asemenea numere valoroase ca „acrobaţi pe rachetă“, — un număr spectaculos şi îndrăzneţ realizat de duo Ernesto (două fete tinere), sau ca echilibristică pe mîini — de Stan Adam, o demonstraţie a forţei şi simţului dezvoltat al echilibrului (la un moment dat artistul se ţine cu o singură mină pe un cerc aşezat pe o butelie) etc. Este bun şi numărul de contursionism, executat de Marina. Cit despre demonstraţia de prestidigitaţie a artistului Ferini, acesta nu prezintă elemente noi. Este programul cunoscut încă din ul-4cecut. S(Hacc^acjUst«^dealtfel destul de îndemînatic, ar putea să-şi reîmprospăteze numărul. Comicul Tonino, deşi e destul de simpatic la aparenţă, în lipsa unor numere elaborate cu exigenţă artistică, este nevoit să se prezinte cu banalităţi de prost gust, lipsite de spirit. Publicul apreciază mult numerele de dresuri de animale sălbatice. De astă dată însă, dresura de lei senegalezi e o repetare a celei prezentate anul trecut de Dina Mihalcea , care, după cum am fost informaţi s-a întors la teatru. Deosebirea este numai că de data aceasta, dresura e prezentată de Ionel Gheorghe... şi o noutate: în cuşca de pe manej apar odată cu leul şi leoaicele, trei „artişti“ tineri, deosebit de drăgălaşi : sînt trei pui de lei, în vîrstă de 5—6 luni După cum am arătat la început, cele mai multe din numerele programului sînt interesante; spectacolul, în ansamblu, e o şcoală a curajului, forţei, măiestriei. Conducerea circului ar trebui să evite însă repetările din an în an ale unor numere, în aceeaşi formă. Şi încă ceva : considerăm că nu se face suficientă publicitate circului, pentru ca un public tot mai numeros să fie atras să cunoască performanţele artiştilor de circ din patria noastră. .. 1AN£U