Steaua Roşie, decembrie 1959 (Anul 8, nr. 760-768)

1959-12-02 / nr. 760

0«aara«snSi Invafa Proverbul „Ziua bună de di­mineaţă se cunoaşte“, se potri­veşte de minune activiştilor pe tărîm cultural din Petelea. Ur­­mînd recomandările­­comitetului raional de partid, organizaţiile de bază din Petelea, sfatul popu­lar şi cadrele didactice au hotărît să dea un avînt nemaiîntîlnit muncii de culturalizare a mase­lor. Incepînd cu 1 noiembrie, zi cînd s-a făcut deschiderea festivă a tuturor cercurilor de pe lîngă căminul cultural, prin cuprinde­rea în acestea a 9 zecimi din populaţia comunei, în fiecare seară zeci şi sute de oameni se îndreaptă fie spre căminul cultu­­ral sau bibliotecă, fie spre sălile de clasă unde îşi desfăşoară ac­tivitatea cercurile de cultură ge­nerală, agrotehnice, cele 3 cer­curi (în limbile romînă, maghia­ră şi germană), cercurile pentru femei, cercurile pentru tinerii între 14—17 ani, cercul tinerilor majori etc. M-am oprit într una din serile trecute la cercul de cultură ge­nerală. In sala de clasă bine lu­minată şi încălzită peste 20 ţă­rani muncitori ascultă intere­santa expunere a profesorului Anghel Constantin despre „Zbo­rul cosmic“. După ce aminteşte despre dorinţa oamenilor de a se desprinde de pămînt, exprimată din cele mai vechi timpuri, oprin­­du-se la Johan Kepller, confe­renţiarul arată marile descope­riri ale lui K. E. Ţiolkovski. Par­că şi respiraţiile s-au oprit, cînd prin cuvinte pe înţelesul tuturor, se vorbeşte despre primul satelit artificial al pămîntului lansat la 4­ octombrie 1957 de către Uniu­nea Sovietică, eveniment ce a deschis era zborurilor cosmice. Rînd pe rînd, ţăranii muncitori ascultă despre rezultatele ştiin­ţei şi tehnicii sovietice în cuce­rirea spaţiului cosmic, despre ra­cheta ce a fotografiat partea in­vizibilă a Lunii, despre posibili­tatea zborurilor în planeta Mar­te etc. Mulţi dintre ascultători ca Purcaru Vasile, Moldovan Si­­mion, Nădăşan Alexandru şi al­ţii, pun întrebări referitoare la unele probleme­ mai grele şi re­marcă politica de pace a U.R.S.S., ţară care deşi dispune de cele mai perfecte arme ra­chetă, insistă pentru dezarma­rea generală şi folosirea ştiinţei numai pentru progresul omenirii. . . . Aşa, seară de seară, ţăra­nii muncitori din Petelea vin la şcoală unde aud fel de fel de lucruri noi şi folositoare. La în­­tîlnirea viitoare vor învăţa des­pre frumuseţile şi bogăţiile ţă­rii noastre, apoi în alte lecţii vor face o călătorie imaginară pe glob, îşi vor însuşi cunoştinţe practice sanitare, vor face cu­noştinţă cu unele pagini de luptă din istoria poporului nostru, ş.a.m.d. Serile de iarnă petrecute cu folos la şcoală sau cămin, ridi­că nivelul cultural al ţăranilor muncitori, şi îi ajută să lucreze mai bine, îi învaţă să iubească mai mult viaţa nouă la construi­rea căreia au pus şi ei umărul. M. F. A umblat zadarnic Joi, 26 noiembrie, o bătrinică urca agale scările Casei de cul­tură a sindicatelor din Tg. Mu­reş. Pină să ajungă La etajul al doilea, unde o duceau tre­burile, se oprise de etrem ori să-şi mai tragă răsuflarea. — Ei greu urcuşul maică, la vlrsta mea. Nu mă mai ţine inima. — Da clţi ami ai mătuşă ? — De apoi minten ajung la optzeci. — Şi ce vint te aduce pe aici? — După o carte la bibliotecă. Na, că am şi uitat cum ii zice... One... One... —­­Evghenii Oneghin, de Puş­­kin ? — Aşa, aşa ! Şi doar mi-a spus nepotu de citeva ori cum îi zice cărţii, că lui li trebuie la învăţătură. In vremea asta am şi ajuns la uşa bibliotecii casei de cul­tură a sindicatelor. Dar intră dacă poţi. Era încuiată. Instinc­tiv mă uit la ceas. O fi înainte de ora deschiderii, mi-am zis. Dar nu, era la 10 şi 30 de mi­nute. — Unde o fi bibliotecarul ? întrebă bătrinică. — La o şedinţă — răspunse un om ce se afla prin preajmă. Dar trebuie să iasă din clipă in clipă, că doar de azi dimineaţă de la 7 tot ţine şedinţa. Mai aşteptaţi... şi bătrinică a mai aşteptat cit a aşteptat, apoi, văzînd că nu se mai termină şedinţa, oftă a pagubă şi se îndreptă spre ca­pul scărilor. — îmi pare rău — mai spuse — că nu-i pot duce nepotului cartea dorită, dar nu mai pot aștepta. Și mi-e groază să mai urc odată scările astea. O. H. ^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO :■■■ X>0<XXX>0<><X><X>0<>CK><>0<>C*C>00<>0<X><>00<><><X><X>0<><>0<>0<><><>0<X‘. ţi 8 O „ANTOLOGIE“ a literaturii române actuale 8 „Incepînd din 1935, cu Ko­runk, ■*) a fost pentru mine o mindrie ca din cînd în cînd să mă văd tradus in reviste­le maghiare. Am vechi şi bu­ne prietenii cu cîţiva scrii- i tori maghiari. Printre ei fu- I sese şi Salamon Ernő, a că­­­­rut soartă încă mai îmi în- I doliază inima“. In zadar veţi căuta aceste I rlnduri ale lui Geo Bogza d­in vreo mărturisire, în vreun­­ articol tipărit. Cele de mai­­ sus n-au văzut lumina tipa­­­­ruha — pină astăzi, bine­› înţeles — fiind citate dintr-o­­ scrisoare adresată recent re­­­dacţiei revistei literare „Igaz › Szó“ din Tg. Mureş.­­ Este meritorie iniţiativa a­­ cestei redacţii, care a dedicat › numărul 10 al revistei in în­­ tregime literaturii române › contemporane. Acest număr­­ s-ar putea numi pe drept cu­­­­vint o „antologie“ a literatu­­■ rii romíne actuale. ‡ De altfel, nobila străduin­­­ţă a revistei de a pune la dis­­­poziţia cititorilor în limba ‹ maghiară creaţii ale literatu­­­rii române, de a prezenta › intr-o formă sau alta viaţa ‹ şi opera scriitorilor şi poeţi­­­lor români, nu începe cu acest­­ număr. Număr cu număr apar d­in coloanele revistei aseme­­­­nea materiale. Aceasta con­­­­­ribuie într-o măsură însem­­­nată la o mai bună cunoaş­­­tere, la o mai mare apropiere , în făurirea prezentului şi vii­­­torului comun al întregului­­ nostru popor muncitor.­­ „Intrăm cu bucurie în co­d­rul, în fruntea căruia stau a­­­semenea reprezentanţi remar­­£ cabili ai artei scrisului ca­­ Mihail Sadoveanu, Tudor Ar­­­ghezi, Mihai Beniuc, Zaharia­s Stancu, Geo Bogza şi mulţi­­ alţii — scrie în prefaţa a- a­cestui număr al revistei, cri­­­ticul literar Hajdú Győző — , deoarece experienţa unui de­­­­ceniu şi jumătate a confir-­­ mat că, cîntînd împreună, şi­­ glasul nostru e mai curat, e mai puternic: culorile speci­­o­fi­ce ale cintecelor noastre­­ strălucesc mai frumos, cu o mai multă bogăţie“. * *) Revistă progresistă din­­ Ardeal cam cu acelaşi profil­­ cu „Contemporanul“. Intr-adevăr, revista cu­prinde lucrări şi fragmente din opera celor mai remar­cabili reprezentanţi ai lite­raturii noastre de astăzi. Sub titlul „Orizont însem­nat“ ci­titorul găseşte un fragment din „însemnări la articolul 80“ de Mihail Sadoveanu. De asemeni, pot fi „gustate“ a­­semenea opere ca „Rădăcini­le sunt amare“ de Zaharia Stancu (spunem „gustate“, deoarece nu s-au putut pu­blica decit fragmente); „Bio­grafii contemporane“ — de Petru Dumitriu; „Bărăgan“ de Emil Galan; „îndrăz­neală“ — de Marin Preda; „Temelia“ de Eusebiu Cami­­lar; „Setea“ — de Titus Po­­povici, cit şi poeme şi poezii de Tudor Ar­ghezi, Mihai Be­niuc, Eugen Jebeleenu, Eu­gen Frunză, Maria Banuş, Marcel Breslaşu, Demostene Botez, Veronica Porumbacu, Nina Cassian, Cicerone Theo­­dorescu, Dan Deşliu şi alţii. Alături de operele publicate, redacţia a înserat scurte note biografice. In paginile revistei găsim de asemeni, articole scrise de reprezentanţi de seamă ai li­teraturii maghiare autohtone ca Nagy István, Sütő András şi alţii, articole în care scrii­torii amintiţi dau expresie sentimentelor lor călduroase faţă de scriitorii şi creaţiile literaturii române. Szemlér Ferenc împărtăşeşte de pildă cititorilor revistei simţămin­tele sale din timpul traduce­rii poemelor lui Tudor Ar­ghe­zi, sau Bözödi György ne in­troduce în „şantierul“ său, în timpul traducerii romanu­lui „Bărăgan“ — de Emil Galan. Kiss Jenő prezintă cititori­lor un mic studiu despre Eu­gen Jebeleanu, ca traducă­tor. (Se ştie că Jebeleanu a tradus printre altele poemul „János Vitéz“ de Petőfi Sán­dor). In acest număr şi-au găsit locul şi unele mărturisiri ale unor literaţi. Cunoscutul cri­tic literar Crohmălniceanu semnează, de pildă articolul publicistic : „Ce a dat scrii­torilor noştri partidul ? Re­mus Luca face observaţii cu privire la propăşirea literatu­­­­rii noastre, cu privire la te­­x­tul cum scriitorii români şi c maghiari din patria noastră X servesc împreună cauza co- C mună; Silvian Iosifescu scrie 9 despre poezia rominească C nouă; Mihai Gafiţa dedică un 9 articol prozei române actuale,­­ şi aşa mai departe.­­ Iată dar cite iniţiative pre- 9 ţioase, cite idei şi soluţii lău-­­­dabile, intr-un singur număr, 9 care toate permit cititorului c să-și formeze un tablou des- r tul de cuprinzător despre li- S teratura noastră actuală. La­­ cele de mai sus se mai adau­­s­­ă studiile publicate la ru- ” brica „Cronică, printre care , unul despre succesele litera- › turii noastre in străinătate,­­ un altul despre răspindirea­­ operelor literaturii romine în­­ U.R.S.S. etc. De asemeni, sunt­­ publicate scurte recenzii ale­­ unor cărți şi reviste literare­­ romíne, iar la finele acestui­­ număr — o altă idee bună — , cititorul găseşte un tabel al ] operelor literare apărute in , traducerea maghiară, cu spe-­­ cificarea traducătorului, a­­ editurii şi a anului apariţiei. In încheiere, vom mai re­produce citeva citate din scri­sorile adresate redacţiei „Igaz Szó“, cu acest prilej : „Atît iniţiativa dv. de a de­dica un număr întreg litera­turii române actuale, cit şi faptul că m-am găsit pe mi­ne însu­mi prezent in pagi­nile revistei — amindouă — m-au emoţionat şi mi-au dat încă odată prilejul de a me­dita asupra operei comune ce o făurim legaţi frăţeşte de acelaşi ideal, această patrie deopotrivă de dragă şi vouă şi sufletului meu“ — scrie Eugen Frunză. „Ţin, chiar şi cu oarecare întârziere, să vă felicit din toată inima, pentru admira­bilul număr 10 Închinat de „Igaz Szó“ literaturii româ­ne. Bucuria confraţilor româ­ni, după cite am băgat eu de seamă, a fost generală. Deci bravo! „Scrie poetul Ion Brad. La aceasta, n-avem de adăugat, decit atît, şi bucu­ria cititorilor revistei a fost generală! ŞTEFAN IZSÁK BASCHET.­­ Cu prilejul aniversării împlinirii unui an de la înfiinţarea sa, Clubul sportiv şcolar Harghita din Tg.-Mureş a organizat timp de două zile in hala de sporturi a I.M.F.-ului un important turneu de baschet cu partici­parea echipelor de fete ale cluburilor sportive şcolare din Cluj, Bucureşti, Oraşul Stalin şi Tg.-Mureş. Organizarea concursului a fost bună, iar jocurile s-au desfăşurat la un nivel tehnic satisfăcător şi într-o atmosfe­ră prietenească, făcîndu-se schimburi de fanioane şi in­signe între sportivele celor 4 cluburi şcolare. In urma unor meciuri viu disputate cupa a fost cîştigată de C.S. Harghita Tg.-Mureş, care a întrecut C.S.S. Bucureşti cu 31—26, C.S. Sc. Oraşul Sta­lin cu 54—31 şi C.S. Sc. Cluj cu 54—17 După încheierea întrecerilor a avut loc, intr-un cadru fes­tiv, înmînarea cupelor, echipe­lor clasate pe primele 3 locuri. ★ In cadrul categoriei „A“ la baschet masculin, Dinamo Tg.­­Mureş a terminat la egalitate cu Ştiinţa Bucureşti 65—65 (35—33) după un meci dina­mic şi foarte viu disputat, fiind unul dintre cele mai frumoa­se jocuri de baschet care au avut loc in acest sezon la Tg.­­Mureş. Ambele echipe au avut perioade de dominare, cînd au şi condus alternativ cu citeva puncte, jucătorii luptînd cu înverşunare pentru obţinerea unui rezultat favorabil. ★ FOTBAL. — Duminică pe stadionul 23 August din Tg.­­Mureş spectatorii au avut pri­lejul să urmărească un meci de fotbal viu disputat din cadrul „Cupei R.P.R.“ dintre echipele Steagul roşu Oraşul Stalin, echipă fruntaşă în ca­tegoria „A“ şi Rapid Cluj care activează în divizia „B“. Me­ciul s-a terminat cu scorul de 2:1 (0:0) în favoarea fotbaliş­tilor de la Steagul roşu care au primit o replică promptă din partea clujenilor. Echipa clujană a dominat o bună parte din timp, periclitînd de­seori poarta apărată de Ghiţă, care a cules multe mingi gre­le, trase de înaintaşii rapidişti. Rapid Cluj a jucat de la egal la egal cu formaţia din cate­goria „A“ Steagul roşu Oraşul Stalin, pină în minutul 70, sco­rul menţinlndu-se alb: 0:0. Au marcat: Szigeti (minutul 70), David (minutul 82), pentru Steagul Roşu şi Pinzaru (mi­nutul 87) pentru Rapid. ★ VOLEI. — In sălile sportive ale şcolilor medii „Papiu Ila­rian“ şi „Unirea“ din Tg.-Mu­reş au avut loc vii întreceri la volei în cadrul „Cupei C.E.C.“ pentru echipele de seniori şi senioare şi „Cupei 30 Decem­brie“ pentru echipele de ju­niori cit și pentru pionieri. In cadrul etapei a Il-a a importantei întreceri la volei dotată cu „Cupa C.E.C.“ timp de 13 ore în şir în sala sporti­vă de la „Papiu“ a fost supra­solicitată prin disputarea în­trecerii celor 16 echipe parti­cipante la concurs. Iată rezul­tatele obţinute: Masculin: Harghita—C.S.A. • 3:0; I.R.A.—Şcoala tehnică sa­nitară 3:1; Progresul—Cioca­nul 3:1; Şcoala tehnică Comerţ —Ştiinţa I.M.F. 3:2; Oţelul— Stăruinţa 3:0. Femenin: Ştiinţa I.M.F.— Şcoala tehnică Comerţ 3:0; Stăruinţa—Luceafărul 3:2; Şcoa­la tehnică sanitară—Cablul 3:0. ★ HANDBAL REDUS — In etapa IV-a a fazei orăşeneşti a Campionatului republicaţi de handbal în sală s-au înregis­trat următoarele rezultate: Băieţi: Mobila—Bolyai 12:9; C.S. Tg.-Mureş—Şcoala spor­tivă de elevi 7:10; Dinamo XI. —Vulturul 23:9; Dinamo II.— Şcoala tehnică construcţii 17:2 Fete: Harghita—Bolyai 10:3; C.S. Tg.-Mureş—Voinţa 18:0; Şcoala sportivă de elevi—Vul­turul 6:0. ★ ŞAH. — In ultima etapă a Campionatului orăşenesc al echipelor masculine de cate­goria II-a la şah s-au înregis­trat următoarele rezultate: Ştiinţa—Banca 3:3; Sanepid —Mobila Oţelul roşu— Stăruinţa 5—1; Cablul—Bradul 4'/1:1y2; Oţelul—Ilefor 6:0; Arta Surdo Muţii 3:3. După terminarea concursu­lui pe primul loc se situează Oţelul cu 46'/1 puncte. ★ POPICE. — în etapa vi-a a fazei raionale a campionatului republican de popice meciurile din prima serie a echipelor masculine s-au încheiat cu ur­mătoarele rezultate: C.F.R.—­C.S.A. 2235—2235; Voinţa—Textila Mureş 2384— 2195; C.S. Tg.-Mureş—Stăruin­ţa 2352—2113. Fabrica de za­hăr—Flacăra 2521—2266. După disputarea etapei a II-a clasamentul se prezintă astfel: 1. Voința; 2. C.S. Tg.-Mureş cu cîte 9 puncte; 3. Fabrica de zahăr 7 puncte; 4. C.F.R. 6 puncte; 5. Flacăra; 6. Stăruin­ţa cu cite 5 puncte; 7. C.S.A. 4 puncte; 8. Textila Mureș 3 puncte. PAUL IOAN Noul spectacol al Circului de stat Fără a exagera, putem afirma că în ţara noastră artiştii de circ au atins un înalt nivel de măies­trie, făcînd iaţă celor mai exigen­te cerinţe. Acest lucru îl confirmă şi noul spectacol al Circului de stat, prezentat la Tg. Mureş, sub titlul „Parada circului“. Bunăoară, cei doi Lupaşcu, în evoluţiile de patine cu rotile se dovedesc a fi nu numai acrobaţi bine pregătiţi, dar şi buni comici. In numărul de acrobaţie pe sîrma, trio Borş a introdus interesante elemente noi. Este îndrăzneaţă şi cere multă încordare şi simţ echi­­libristic balansarea uneia din cele trei artiste, pe sîrmă, purtând pe cap colega ei. Numărul de jongle­rii de forţă este realizat cu ele­ganţă de trio Cseghedi. Noul program mai conţine ase­menea numere valoroase ca „acro­baţi pe rachetă“, — un număr spectaculos şi îndrăzneţ realizat de duo Ernesto (două fete tinere), sau ca echilibristică pe mîini — de Stan Adam, o demonstraţie a forţei şi simţului dezvoltat al echi­librului (la un moment dat artis­tul se ţine cu o singură mină pe un cerc aşezat pe o butelie) etc. Este bun şi numărul de contur­­sionism, executat de Marina. Cit despre demonstraţia de prestidigitaţie a artistului Ferini, acesta nu prezintă elemente noi. Este programul cunoscut încă din ul-4cecut. S(Hacc^acjUst«^de­­alt­fel destul de îndemînatic, ar putea să-şi reîmprospăteze numărul. Comicul Tonino, deşi e destul de simpatic la aparenţă, în lipsa unor numere elaborate cu exigen­ţă artistică, este nevoit să se prezinte cu banalităţi de prost gust, lipsite de spirit. Publicul apreciază mult nume­rele de dresuri de animale sălba­tice. De astă dată însă, dresura de lei senegalezi e o repetare a celei prezentate anul trecut de Dina Mihalcea , care, după cum am fost informaţi s-a întors la teatru. Deosebirea este numai că de data aceasta, dresura e prezen­tată de Ionel Gheorghe... şi o noutate: în cuşca de pe manej apar odată cu leul şi leoaicele, trei „artişti“ tineri, deosebit de drăgălaşi : sînt trei pui de lei, în vîrstă de 5—6 luni După cum am arăta­t la început, cele mai multe din numerele pro­gramului sînt interesante; specta­colul, în ansamblu, e o şcoală a curajului, forţei, măiestriei. Con­ducerea circului ar trebui să evite însă repetările din an în an ale unor numere, în aceeaşi formă. Şi încă ceva : considerăm că nu se face suficientă publicitate cir­cului, pentru ca un public tot mai numeros să fie atras să cu­noască performanţele artiştilor de circ din patria noastră. .. 1AN£U

Next