Steaua Roşie, martie 1960 (Anul 9, nr. 786-794)

1960-03-02 / nr. 786

Munca cu ofilial-educativă de masă, în atenţia sfatului popular comunal Printre cele mai active sfaturi populare în antrenarea oamenilor muncii la activitatea culturală se află sfatul popular al comunei Lunca Bradului. Faptul că aici, în cadrul căminului cultural activează o puternică echipă de teatru, un cor, echipă de dansuri, faptul că de două ori pe săptămî­­nâ se ţin conferinţe bine pregăti­te, că serile culturale, recenziile se ţin lanţ, că în comună există 12 cercuri de citit cu o activitate rod­nică, că funcţionează două cursuri de îndrumare cu femeile, un cerc de studiere a limbii române, o „şcoală a adolescenţilor“ cu 15 e­­levi, un cerc zootehnic activ, cerc agro-silvic, sanitar, de cultură ge­nerală etc., dovedeşte permanenta preocupare a organelor locale de partid şi de stat faţă de ridicarea nivelului cultural al muncitorilor şi ţăranilor muncitori din comună.­­ Despre acest lucru te convingi nu numai asistînd la diferitele manifestări culturale, dar şi veri­­ficînd procesele verbale ale şedin­ţelor comitetului executiv, ale co­misiei permanente învăţămînt şi cultură, ale sesiunilor şi ale co­mitetelor de cetăţeni din fiecare circumscripţie. Căci sfatul popu­lar din Lunca Bradului ştie să se folosească de cele mai îndepărta­te „antene“ ale sale, de cele mai preţioase „curele de legătură“ cu oamenii muncii: comitetele de ce­tăţeni. Orice şedinţă a sfatului popular şi a comitetelor şi comi­siilor sale este un prilej de anali­zare a muncii culturale şi de re­­înviorare a acesteia prin hotărîri­­le practice aduse. Astfel, încă la 15 decembrie co­mitetul executiv a analizat felul cum măsurile luate în toamnă, de cuprindere a cu­ mai mulţi mun­citori şi ţărani muncitori la dife­ritele forme ale muncii de cultu­ralizare a maselor, au fost duse la îndeplinire. S-a constatat astfel că cercul de cultură generală nu funcţionează satisfăcător, că în cercul zootehnic nu au fost cuprin­se şi femei, că agitaţia vizuală nu e suficient de activă. Măsurile luate au dus la lichidarea acestor lipsuri. Şi în cadrul comisiei permanen­te învăţămînt şi cultură, munca culturală şi procesul de învăţă­mînt se analizează temeinic, mem­brii acestei comisii venind cu pro­puneri concrete de îmbunătăţire a acestor activităţi. Astfel s-a pro­pus ca înaintea rulării fiecărui film să se ţină o scurtă conferin­ţă sau informare asupra eveni­mentelor internaţionale, propune­rea care aprobată şi tradusă în practică este apreciată de oamenii muncii din comună, deoarece con­tribuie mult la îmbogăţirea cunoş­tinţelor lor. Tot în cadrul şedinţe­lor acestei comisii s-a propus ca în fiecare duminică să aibă loc „şcoala părinţilor“, iar în cadrul emisiunilor centrului de radiofi­care să fie incluse sfaturi pentru părinţi; s-au propus măsuri me­nite să ridice la un nivel mai înalt educaţia patriotică şi artistică a elevilor şcolilor din localitate etc. Membrii acestei comisii au propus şi un plan cu privire la autofinan­ţarea căminului cultural, plan ca­re aprobat de comitetul executiv, urmează să fie tradus în practică. ... S-ar putea vorbi, la fel, des­pre felul cum se analizează mun­ca culturală în sesiuni (ultima dată la 31 ianuarie), dar vrem să arătăm felul cum comitetele de cetățeni au fost antrenate la spri­jinirea acestei munci. Sfatul popular a luat hotărîrea de a discuta o dată pe lună acti­vitatea fiecărui comitet. Astfel, pînă acum s-a analizat activita­tea comitetelor de cetăţeni din cir­cumscripţiile 1, 13 şi 7. Deosebit de activă a fost adunarea cetăţe­nilor din circumscripţia II-a, din al cărui comitet fac parte Buta Ioan, Ujică Maxin şi Croitor Va­sile. Printre multe alte discuţii s-a vorbit şi despre participarea ţăra­nilor muncitori din circumscripţie la lecţiile cercului zootehnic, ară­­tîndu-se aspecte pozitive şi nega­tive referitor la modul de partici­pare. S-a vorbit, de asemenea, des­pre necesitatea unui mai mare sprijin dat muncii culturale de că­tre conducerile unităţilor I.F. din comună. Locuitorii au analizat şi felul cum se desfăşoară cercul de citit şi activitatea casei de citit din circumscripţie. Totodată ei au venit cu propuneri concrete privind extinderea reţelei de radioficare şi electrificare, cerînd în acest sens sprijinul comitetului executiv şi luîndu-şi angajamentul de a efec­tua toate lucrările de extindere prin munca voluntară a cetăţenilor. Faptul că sfatul popular a reu­şit să activizeze cetăţenii la mun­că culturală se datoreşte felului în care acesta ţine cont şi duce la îndeplinire propunerile juste ale a­­­legătorilor. In acest sens amintim că aceste propuneri sunt duse la îndeplinire. Astfel, cetăţenilor li-e mai mare dragul să meargă la şedinţele cercurilor şi repetiţiilor echipelor artistice care au loc în şcoala nouă şi încăpătoare, con­struită în ultimii arai. Şi, în timp ce oamenii din satul Lunca Bra­dului se mîndresc cu o şcoală nouă, cei din satul Neagra, apar­ţinător aceleiaşi comune se bucu­ră că la sfârşitul anului trecut în casele lor s-au introdus difuzoa­rele. Sfatul popular sprijină munca bibliotecii ai cărei cititori au tre­cut zilele trecute de o mie, spriji­nă şcoala reuşind să reducă la zero numărul elevilor care lipsesc nemotivat, sprijină emisiunile sta­tici de radioficare. Cu astfel de deputaţi ca Moldovan Ioan (secre­tarul sfatului popular) Susin La­­zăr şi alţii, care sunt primii în ac­tivitatea culturală, cum ar putea oare cetăţenii să rămână în afara acestei activităţi? Pe Valea Gurghiului Pe întreg cuprinsul patriei, pî­­nă şi în cele mai îndepărtate că­tune, se desfăşoară o intensă mun­că culturală. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare ţăranii muncitori s-au înscris la început de iarnă la diferite cercuri care funcţionează pe lingă cămi­nele culturale, pentru ca astfel cunoştinţele lor practice să le îm­bunătăţească cu cele teoretice. Ce­le mai frecventate cercuri de pe va­lea Gurghiului sunt cele zootehni­ce; acest lucru este şi natural fiindcă majoritatea întovărăşirilor de pe această vale sunt zootehnice. Am participat şi eu la un astfel de cerc, de pe Valea Gurghiului, într-una din micile comune — Caşva — unde tov. Şuteu Ioan a ţinut o lecţie cu titlul „Cum tre­buie îngrijite oile în timpul ier­nii“. După lecţie, ţăranii muncitori ca : Feier Florea, Boar Vasile, Bu­ga loan şi alţii au pus întrebări în legătură cu mărirea şeptelului de oi. Ţăranii au arătat că la vii­torul cerc ar dori să asculte des­pre „Stupărit“. Din discuţii a re­ieşit că ţăranii şi-au însuşit sarci­nile trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, pentru mărirea producţiei de car­ne, lapte şi lină. In ceea ce priveşte formaţiile de cor, putem spune, că pe toată va­lea Gurghiului acestea ar necesi­ta un ajutor din partea secţiei în­­văţămînt şi cultură. Acest ajutor după părerea mea s-ar putea pri­mi în fiecare lună cu ocazia cercu­rilor pedagogice cînd dirijorii de cor să aibă posibilitatea să se în­­tîlnească şi să înveţe 1—2 cîntece cel puţin pe două voci, ca astfel întorcîndu-se la căminele cultu­rale la rîndul lor să înveţe ţăra­nii. MEZEI ŞTEFAN Au contractat cu statul Gospodăria agricolă colectivă din Curteni, raionul Tg.-Mureş, este cunoscută ca o unitate so­­cialist-cooperatistă fruntaşă. Sa­tul fiind complet colectivizat s-a putut introduce asolamentul și efectua lucrările agricole cu mijloacele mecanizate ale S.M.T.­­ului din Tg.-Mureş. Muncind in asemenea condiţii, colectiviştii obţin an de an pro­ducţii tot mai mari la hectar, care depăşesc cu mult nevoii lor personale şi ale gospodăriei. Din surplusul de cereale şi alte produse ei au contractat în anul acesta cu statul, vinderea a 28 tone grîu, 20 tone porumb, 6 to­ne orz. Pe lingă cereale, colecti­viștii au mai contractat 7 tone de floarea soarelui, 2 tone fa­sole și altele. Crește volumul lucrărilor executate mecanizat „ELEVII“ DIN LUNCA TECII .. .îşi mai amintesc oamenii din Lunca Tecii despre vremu­rile copilăriei şi tinereţii lor, vremuri pe care mulţi dintre ei le-a­u petrecut pe moşiile boga­ţilor, despre vremurile cînd do­rinţa de a învăţa era înăbuşită de lăcomia celor avuţi, vremuri în care întunericul analfabetis­mului trona peste minţile făuri­torilor plinii şi bogăţiei de care nu ei cei mulţi se bucurau, vre­muri pe care cu ură le-au sfă- rîmat, ridicând peste molozul lor temelia unei vieţi şi culturi noi. In locul cocioabei cu nume de şcoală, s-a ridicat măreaţa clă­dire cu care luncanii se mîndresc, in locul superstiţiilor şi misti­cismului, a apărut filmul şi ştiinţa, iar analfabetismul a tre­cut de mult în domeniul aminti­rilor. Pe aceleaşi bănci pe care cu cîteva ierni în urmă oame­nii descifrau tainele buchîilor, în aceste seri, aceiaşi oameni care au mai adăugat vîrstei ciţi­­va ani şi vieţii cîteva bucurii, îşi notează cunoştinţele primite la lecţiile cercului agrotehnic, învaţă şi ei şi copii lor, învaţă şi tinerii care nu de mult au absolvit şcoala elemen­tară din sat. De trei ori pe săp­­tămină Buzilă loan, Moldovan loan, Pop Ioan, Holiică Rodica, Moldovan Maria şi alţii vreo 30 tineri între 12—18 ani, îşi iau cărţile, caietele şi ca şi atunci, cînd frecventau cursurile de zi ale şcolii, se îndreaptă spre să­lile de clasă. ★ Cînd învăţătorii au venit în mijlocul tinerilor cu propunerea ca toţi cei ce nu au terminat clasele V-Vli să urmeze „şcoa­la tineretului“, mulţi vlăjgani şi-au dat coate gindind in sinea lor: „înveţe cei mici, nouă ne-a trecut vremea“. Totuşi, după ce şi părinţii lor au fost lămuriţi asupra importanţei continuării însuşirii de cunoştinţe prin cursurile serale, posibilitate de care ei la vremea lor nu s-au putut bucura, şcoala tineretului a început să fie frecventată, mai întîi de puţini, apoi de tot mai mulţi tmeri, pină ce la urma au venit tot cei 30 înscrişi. Şi, cum ar fi putut să nu vie, cină învă­ţătorii Pescaru Elena, Bloj Eli­­sabeta şi Ioancio Alexandru le vorbesc despre atîtea lucruri in­teresante?! Bunăoară, deunăzi, au învăţat la geografie despre viaţa grea a popoarelor din co­lonii şi despre lupta acestora pentru independenţă, au învăţat la ştiinţele naturii despre cul­tura viţei de vie, au auzit la lec­ţia de istorie despre lupta de decenii a poporului nostru îm­potriva exploatatorilor. Cum ar putea oare să nu vie tinerii cină la ora de literatură învaţă des­pre frumoasele opere ale scrii­torilor noştri clasici şi contem­porani, cină la matematică se fac în mod practic măsurători de suprafeţe, volume etc.?! ★ Mulţi dintre „elevi“ îşi întrec in înălţime profesorii. Asta nu-i împiedică ca în timpul celor 4 ore de curs din fiecare zi de luni, miercuri şi vineri după ma­să, să stea „cuminţi“ în bănci, să înveţe, să răspundă la între­bări şi să-şi facă regulat teme­le. Mai ales că despre roadele învăţăturii lor s-a dus vestea şi în sat. Şi s-a mai dus vestea că tinerii ce frec­ventează „şcoala tineretului“ au o comportare frumoa­să şi răspund primii la orice ac­ţiune patriotică iniţiată de or­ganizaţia de tineret. Succesele la învăţătură şi lau­dele la adresa lor nu-i fac insă să-şi slăbească dorinţa de a în­văţa cit mai mult. Bunăoară, toţi cursanţii au cerut să par­ticipe şi la lecţiile învăţămlntu­­lui politic U.T.M. „Să ne cunoaş­tem patria“, iar la toamnă cînd In sat vor lua fiinţă şi clasele V—VII ei şi-au pus In gînd ca să fie printre primii care se vor înscrie la şcoală. Zîmbesc cei virstnici şi slnt minări de drumul pe care a a­­pucat tineretul satului lor. Slnt mîndri şi mulţumiţi de roadele culturii de care în anii tinereţii lor nu au avut parte. M. FILIMON ŞTIRI SPORTIVE BASCHET.­­ In cadrul cate­goriei A la baschet masculin, în hala de sporturi a I.M.F. din Tg. Mureş a avut loc meciul dintre e­­chipele Dinamo din localitate şi Dinamo Oradea. După un meci frumos, viu disputat, cu numeroa­se faze spectaculoase, care a sa­tisfăcut pe deplin publicul specta­tor prezent la întrecere, întâlnirea s-­a terminat cu victoria gazdelor, la scorul de 82—59 (43—28). Punctele au fost marcate de: Borbély 22, Mittelmann 20, Bu­zán 18, Tóth 12, Berekméri 8, Eördög 2 pentru Dinamo Tg.-Mu­­reș și Giurgiu 21, Mokos 16, Hu­­poiu 9, Sebestyén 6, Popa 5 şi Szuhai 2 pentru Dinamo Oradea ★ In sala sportivă a Şcolii medii „Papiu Ilarian“ din Tg. Mureş s-au încheiat întrecerile din ca­drul „Gupei şcolarilor şi pionieri­lor“ la baschet, în organizarea cercului pedagogic al profesorilor de educaţie fizică, prin disputarea finalei la băieţi între echipele: Şcoala sportivă de elevi (antre­nor : Gálfalvi Artur) şi Şcoala me­die „Papiu“ (antrenor: Kádár Va­sile), care s-a încheiat cu victoria primilor, la scorul de 45—31 (26—15), astfel că cupa pusă în joc a fost cîştigată la băieţi, unde s-au întrecut 15 formaţii, de către echipa Şcolii sportive de elevi. Şcoala medie „Papiu Ilarian“ a o­­cupat locul 2, fiind urmată de Şcoala elementară nr. 8, „Bolyai“ etc. La fete, unde s-au întrecut 8 e­­chipe, primul loc a revenit echipei Şcolii „Bolyai“ (antrenor: Fülöp György), fiind urmată de Şcoala elementară Nr. 8, „Unirea“ etc. ★ HANDBAL.­­ In cadrul fazei interregionale a „Cupei Sportul Popular“ la handbal redus, com­petiţie rezervată juniorilor şi ju­nioarelor, în hala de sporturi a I.M.F. din Tg. Mureş s-au dispu­tat două meciuri importante, în care învingători au ieşit reprezen­tanţii regiunii noastre. In primul meci s-au întrecut echipele de fete ale Şcolii sportive de elevi din Buzău (regiunea Ploeşti) şi C. S. Tg. Mureş (R.A.M.), în care gaz­dele fiind net superioare au cîşti­­gat cu scorul de 25—6 (12—4) prin golurile înscrise de: Bîcu 6, Covrig 5, Szász 5, Şteff 3, Hinter­­leiter 3, Fekete 2 şi Bodor 1 Punctele echipei oaspete au fost realizate de Dragomir 4 şi Pinti­lie 2. La băieţi, în cadrul aceleiaşi competiţii, s-au întrecut echipele C. S. S. Harghita Tg. Mureş şi Voinţa Sibiu (Regiunea Stalin), campioană republicană de juniori pe anul 1959. Echipa elevilor din Tg. Mureş, care a practicat un joc tehnic excelent, fiind superioară în tot timpul jocului, a cîştigat meciul cu scorul de 17—8 (9—5). Golurile au fost realizate de: Ba­kos 4, Kiss 4, Luffi 4, Kristoff 3 şi Fodor 2 pentru Harghita Tg. Mureş şi Thal 2, Kostend 2, Zinz 2, Schnap şi Pantazopol pentru Voinţa Sibiu. K­ VOLEI. — In sala sportivă a Şcolii medii „Papiu Ilarian“ au început primele meciuri la volei din cadrul „Cupei 8 Martie“ la fete şi „Cupa 6 Martie“ la băieţi Iată primele rezultate: Fete : Ştiinţa I.M.F.—Harghita 3—0; Şc. tehnică Comerţ—Sanita­rul II 3—1; Şcoala sportivă de e­­levi—Stăruinţa 3—0; Sanitarul I— Cablul 3—0. Băieţi: Harghita—Comerţ 3—2; Progresul—A.S.A. 3—0; Oţelul— Locomotiva 3—2; Dinamo—Stă­ruinţa 3—0. ★ TRINTĂ. — In sala de sport a Şcolii medii „Bolyai“ a avut loc faza raională şi orăşenească a Spartachiadei de iarnă a tineretu­lui la trîntă în care s-au întrecut 60 tineri. Iată primii clasaţi la fa­za raională : Categoria 55 kg: 1. Opriş Gh­eorghe ..(Fulgerul Sîngeorgiu de Mureş); 2. Pintilie Ştefan (Sîn­­georgiu de Mureş); 3. Ráduly De­zső (Partizanul Roşu, Curteni). Categoria 61 kg: 1. Tövisi Ár­pád (Progresul Budiu); 2. Opriş Ioan (Sg. de Mureş); 3. Zolyomi Miklós (Curteni). Categoria 68 kg: 1. Gagyi György (Sg. de Mureş); 2. Ber­­ghian Ioan (Mureşul Nazna); 3. Tom­a Traian (Nazna). Categoria 76 kg: 1. Ferenczi Sándor (Curteni) ; 2. Bem Árpád (Sg. de Mureş); 3. Gidofalvi Ár­pád (Vulturul Cocoşi). La faza orăşenească concursul a fost organizat la categoriile de greutate de juniori. Iată campio­nii pe oraş la trântă : Categoria 50 kg: Simon Iosif (Voinţa); Categ. 53 kg: Tordai Martin (Sc. elementara nr. 10); Categ. 56 kg: Fekete Ioan (Sc. A­­gricolă); Categ. 59 kg: Görgéni Iosif (Sc. Agricolă); Categ. 63 kg: Csernátoni Lajos (Sc. Agri­colă); Categ. 68 kg: Pop Andrei (Sc. Agricolă); Categ. 74 kg: Szőke Stefan (Ciocanul); Categ. 80 kg: Sütő Ioan (Voința). ★ CUPA „8 MARTIE“. — In cin­stea Zilei Internaţionale a Femeii la Tg.-Mureş se organizează o serie de întreceri sportive la mai multe ramuri sportive dotate cu „Cupa 8 Martie“. Astfel, printre altele, comisia de tenis de masă organizează un concurs pe echipe şi individual rezervat sportivelor. Clubul sportiv Voinţa organizează un concurs de popice pe echipe, a­­sociaţia sportivă Stăruinţa organi­zează un concurs de volei, iar co­misia de handbal organizează un­ turneu fulger de handbal redus la care participă 4 echipe femenine. De asemeni se mai organizează întreceri la baschet, scrimă, tir, tir cu arcul și altele. PAUL IO­AN

Next