Steaua Roşie, iulie 1960 (Anul 9, nr. 822-830)

1960-07-27 / nr. 829

Aesro miere sfatul popular sprijină munca, culturală De cum intri în comuna Sara­ien­i dîn raionul Sîngeorgiu de Pădure, îţi dai seama că aici se desfăşoară o muncă politică şi culturală activă, legată de sarci­na de seamă a ţăranilor munci­tori in această perioadă: obţine­rea de recolte bogate prin efec­tuarea la timp şi în bune condi­­ţiuni a muncilor agricole de va­ră. Aceasta ţi-o spun lozincile, panourile din comună care se referă fie la campania de seceriş şi­­treieriş, fie la întărirea unită­ţilor agricole socialiste din co­mună. Articolele gazetei de pere­te vorbesc despre fruntaşii în a­­ceste munci, iar brigada de agita­ţie, la rîndul ei, îi mobilizează pe ţăranii muncitori pentru ca nici un bob să nu se piardă. Ne propunem a arăta unele aspecte ale muncii culturale mul­tilaterale ce se desfăşoară în a­­ceastă comună. Trebuie să spunem de la înce­put, că spre deosebire de unele comune din jur, la Sărăţeni ac­tivitatea cultural-artistică se desfăşoară şi în lunile de vară în acelaşi ritm, ca şi în restul a­­nu­lui, cu toate că mulţi dintre învăţători sunt plecaţi la diferite cursuri sau în concediu. Brigada de agitaţie îşi dă programele la aceleaşi intervale. Aceste pro­grame­ cuprind printre alte pro­bleme abordate şi aceea a execu­tării secerişului la timp. Ansam­blul popular activează cu aceeaşi hărnicie, iar echipa de teatru după ce a prezentat duminica trecută piesa „Ki mint vet, úgy arat“ („Cum semeni, aşa cu­legi“), la cererea cetăţenilor va mai prezenta aceeaşi piesă şi du­minica viitoare, pentru ca în ziua de 31 iulie să poată prezenta o altă piesă, avînd subiect munca celor însărcinaţi cu paza contra incendiilor. Şi biblioteca comunală, pe lin­gă care în ultimul timp au mai fost organizate încă 5 biblioteci de casă, îşi continuă munca in rîndul ţăranilor muncitori, care fie că primesc cărţi la domiciliu, sau le pot împrumuta de la bi­blioteca de casă din apropiere. Merită să ne oprim mai mult la activitatea ansamblului popu­lar, al cărui merit deosebit este acela de a valorifica comorile folcloristice locale, dîndu-se un conţinut nou. Cîntece şi dansuri populare secuieşti de mult uitate, a­u fost readuse pe scenă cu tot farmecul lor. Dansatorii au scos la iveală frumoase jocuri popu­lare din partea locului, iar coriş­tii şi-au reamintit cîntecele bă­­trîn­ilor : „Réten, réten sóvár a di réten“ („Pe fînaţele de la Sără­­ţeni“), „Jázmin bokor kihajolt az útra“ („Floarea de iasomie s-a aplecat peste drum“) şi al­tele. In activitatea lor, atît ansam­blul popular cit şi celelalte for­maţii artistice primesc un ajutor preţios din partea organizaţiei de bază P.M.R. şi a sfatului popu­lar comunal. Deputaţi ca Mezei Sándor, Kis Lajos, György Már­ton şi alţii nu numai că contri­buie la atragerea artiştilor ama­­tori, pentru a participa la pre­gătirea programelor artistice, dar ei înşişi fac parte din formaţiile respective. Şi alături de ei, şi al­ţi cetăţeni ai satului, mulţi din­tre ei îmbătrîniţi ca ani dar ti­neri la suflet îşi aduc din plin aportul la buna reuşită a progra­melor artistice. Şi Abadi Sándor şi Biro Mózes şi Deák­ Ilona şi mulţi alţii au peste 50 de ani, dar cînd cîntă sau interpretează un dans pe scenă, primesc vioi­ciunea unor tineri. Sfatul popular analizează des munca culturală din comună şi dă un sprijin efectiv activiştilor culturali. Astfel, la 18 iulie, înlo­cuitorul directorului căminului cultural (directorul fiind plecat la cursuri) a prezentat în faţa comitetului executiv un raport informativ asupra felului cum se desfăşoară în comună munca culturală, ce manifestări au avut loc şi care este planul căminului pentru trimestrul în curs. In urma discuţiilor cu privire la munca culturală s-a adus o hotărîre, care pe lingă altele, pre­vede ca în fiecare duminică să aibă loc la cămin o adunare ge­nerală în care să se dezbată pe lingă alte probleme și mersul lucrărilor agricole. După aduna­re, urmează întotdeauna un scurt program artistic. Dar nu n­umai în cadrul comi­tetului executiv se discută des­făşurarea activităţii cultu­ral­­artistice. Săptămînal, în cadrul şedinţelor comisiei permanente de învăţămînt şi cultură se dis­cută programul cămin­ului cul­tural pe săptămîna următoare, respectiv programul cultural­­sportiv al duminicii viitoare pre­cum şi formele de atragere a ţăranilor muncitori la aceste pro­grame. Planul săptămînal de lu­cru dezbăt­ut cu această ocazie cuprinde astfel: sarcini concrete, pentru care răspund activiştii culturali din comună, deputaţii şi ţăranii muncitori fruntaşi ca­re fac parte din comisia învăţă­mînt şi cultură. Existând astfel un permanent control şi ajutor, o permanentă preocupare pentru munca cultu­rală, artistică şi sportivă în rîn­dul ţăranilor muncitori, activiştii culturali, artiştii amatori obţin rezultate cu care comuna Sără­­ţeii­ se mîndrește pe drept cu­­vînt. M. FILIMON ....— O­O — Pentru lărgirea bazei materiale a invătămlntului şi culturii N­u există sat din regiunea noastră unde în aceste zile­ să nu se lucreze la pregătirea şco­lilor pentru viitorul an şcolar, la reparaţiile şi văruitul căminelor, cul­tur­a­ie, pentru ca in perioada de toamnă şi iarnă activitatea culturală să se poată desfăşura în condiţii optime. Mii de noi elevi vor trece pes­te cîteva săptămîni pragul şco­lilor, găsind condiţii tot mai bu­ne de învăţătură. Este semnifica­tiv şi faptul că începând cu noul an şcolar, elevii claselor I—VII vor beneficia de manuale gratu­ite. Foarte mulţi dintre elevi vor învăţa în anul viitor în şcoli noi. Numai în raionul Tg. Mureş la începutul anului şcolar 1960/1961 vor fi date în funcţiune 14 săli de clasă, iar în cursul anului în­că 9 săli noi îşi vor primi elevii. La Sîngeorgiu de Mureş, şcoala îşi măreşte capacitatea cu încă 2 săli de clasă, la Berghia, cu o sală, la Tirimia din cele 8 săli de clasă pe care Ie va avea noua şcoală la care se lucrează intens, 3 vor fi date în folosinţă anul a­­cesta. Se lucrează intens şi la supraetajarea şcolii din Ungheni, unde pe lingă cele 3 săli de clasă cite erau pînă acum, vor mai fi date în funcţiune pînă la 1 octombrie încă 6 săli de clasă. In această comună ţăranii munci­tori participă activ la lucrările de demolare a vechii şcoli. Ei vor folosi o parte din materialul re­zultat, la lucrările de supraetaja­re a şcolii de 7 ani. Cetăţeni ca Pop Ioan, Suciu Gheorghe a To­mii şi Szatmári Iosif sunt primii pe şantier, antrenînd şi pe cei­lalţi locuitori ai comunei, să lu­creze alături de ei. Dar nu numai şcoli noi apar în satele raionului Tg. Mureş. Ţăranii muncitori, prin contri­buţie voluntară bănească şi prin muncă voluntară, îşi construiesc frumoase localuri pentru cămi­nele culturale. Astfel, în localită­ţile Ihod, Leordeni, Păingeni şi Ceuaş se vor ridica noi locaşuri de cultură. Oamenii muncii de la sate îşi vor putea petrece timpul liber îmbogăţim­du-şi cunoştinţele, in timp ce fiii lor, elevi ai şcolilor de toate gradele, vor deveni oa­meni mai pregătiţi. Şcolile şi căminele culturale ce se constru­iesc în satele noastre sunt un rod al hărniciei oamenilor liberi, un rod al grijii partidului nostru, pentru ca ştiinţa şi cultura să devină tot mai mult bunuri de preţ ale celor ce muncesc l­a începutul anului şcolar 1960—1961 la Tg. Mureş se va da îrn folosinţă o noua şcoală cu 8 sau de clasa, laborator şi ateliere. Noua şcoală va deservi cartierul de blocuri construit re­gent pe ste, 31 Noiembrie. HANDBAL.­­ In parcul spor­tiv Voinţa din Tg. Mureş s-au desfăşurat, în nocturnă, întrece­rile din cadrul fazei interregiona­le a Campionatului femeini de calificare în categoria „A“ la handbal redus, la care au parti­cipat echipele campioane ale re­giunilor Stalin, Bacău şi R.A.M. In prima zi a întrecerilor s-au întîlnit echipele oaspete Măgura Codlea şi Textila Buhuşi, în care jucătoarele din Codlea, po­­sedînd o tehnică mai bună de joc, au cîştigat meciul cu scorul de 14—3 (5—2). In ziua următoarele jucătoa­rele de la C. S. Tg. Mu­reş, în mare vervă de joc, au întrecut la scor pe Textila Buhuşi c­u rezul­tatul de 21—3 (11—1). Al treilea meci dintre C. S. Tg. Mureş şi Măgura Codlea, a fost am­înat cu o zi din cauza timpu­lui nefavorabil. In­­urma unui meci viu disputat tîrgumureşen­­cele au cîştigat şi acest joc cu rezultatul de 6—3 (3—2). In fe­lul acesta C. S. Tg. Mureş a cîş­tigat turneul acumulind 4 punc­te, locul 2 a revenit echipei Mă­gura Codlea cu 2 puncte, iar pe locul 3 s-a clasat Textila Buhuşi cu 0 puncte. Lotul echipei C. S. Tg. Mureş cuprinde următoarele jucătoare : Ferencz Rozalia, Preda Valeria (portari), Incze Maria, Cătineanu Elena, Steff Maria, Covrig Vale­ria, Szász Magda, Baczó Ildikó, Covrig Rodica, Eleu Gabriela, Hinter­leiter Rozalia, (antrenor : Kamenițchi Árpád). ★ FOTBAL. — In cadrul baraju­lui pentru promovarea în cam­pionatul regional de fotbal, du­minică pe Stadionul „7 Noiem­brie“ din Tg. Mureş Lemnarul (23 August) a învins, după un meci desfăşurat pe un teren des­fundat, pe­ Oţelul (Encsel Mau­­riciu) cu rezultatul de 2—1 (1—1). POLO. — In cadrul etapei a 6-a a Campionatului categoriei „A“ la polo, la Bucureşti au a­­vut loc 3 meciuri, iar al patrulea dintre Dinamo Bucureşti şi Ştiinţa Cluj, a fost amînat. C. S. Tg. Mureş, jucind la Buc­ureşti cu Progresul, a pierdut meciul, în mod surprinzător, cu 10—4 (3—3), după ce, la un moment dat, echipa din Tg. Mureş a con­d­us cu 3—1. Ştiinţa Bucureşti a întrecut Voinţa Bucureşti cu 6—2, iar C.S. Oradea a învins la un scor concludent pe C.C.A. (cu 6—1). In clasament conduce C.S. Oradea, urmată fiind de Progre­sul București și C.C.A. PAUL IOAN -­ Circul de stat prezintă în Tg. Mureş un interesant spectacol internaţional In zilele de 29, 30 şi 31 iulie, Circul de stat din Bucureşti prezintă în cortul instalat în Piaţa Móricz Zsigm­ond din Tg. Mureş un interesant spectacol, la care îşi vor da concursul artişti de la Circul Mare din Budapesta, Circul Humberto din Praga şi Circul Ar­lechin din Varşovia. Printre altele, programul spectacolului cuprinde asemenea numere ca: „Salturi mortale pe sîrmă“ (Duo Corini, R. S. Cehoslo­vacă); „Iluzionism şi prestigitaţie“ (Duo Oc­ama, R. S. Cehoslovacă); „Jonglerie pe sîrmă“ (Duo Zsilák, R. P. Ungară); „Dresură de cîini“ (Lena Blascova, R. P. Polonă); etc. De asemeni, vor fi prezentate dresuri de lei senegalezi, de cai și alte numere interesante. Cămine culturale cu uşile încuiate Pe ogoarele regiunii noastre au început să se-nşiruie clăite. Combinele înaintează, iar sece­­rătorii cuceresc pas cu pas, ro­dul lanurilor. In marea luptă pentru obţi­nerea de recolte bogate, oame­nii ogoarelor înfrăţite, obţin victorii mari. In unele sate echipele artis­tice ale căminelor culturale sprijină campania agricolă. Brigăzile artistice popularizea­ză fruntaşii şi mai ating cu bi­ciul satirei pe cei delăsători. In un­ele sate ca Ideciul de Sus, Fiica, Idicel-sat etc., prin con-, ferinţe la care oamenii parti-’ cipă în mare număr, se arată avantajele recoltării păioaselor la timp, se popularizează frun­taşii, se critică cei ce rămîn codaşi în muncile agricole, sau în îndeplinirea obligaţiilor obş­teşti. Dar mai sunt încă multe că­mine culturale săteşti care în loc să-şi deschidă uşile pentru ţăranii muncitori, în loc să­­ atragă spre cultură şi distrac­ţie în zilele de odihnă, îşi pun lacăte mari pe uşă, peceţi ale nepăsării directorilor cămi­nelor respective. Ne-am oprit duminica trecută în uneie din satele de pe Valea Mureşului. La Ideciu de Sus co­lectiviştii, după ce au ascultat o conferinţă şi un seturt pro­gram artistic, au întins o horă binemeritată la sfirşitul unei săptămîni de muncă rodnică. Acelaşi lucru îl făceau şi ţăranii muncitori din Morăreni, care au luat parte la o nuntă utemistă frumos organizată. La Porceşti şi Deda ţăranii muncitori au vizionat filme, la Brîncoveneşti şi Fileă au discutat despre în­tărirea unităţilor socialiste din satele respective. La Idicel-Pădure, însă, nu a avut loc nici un program cul­tural. Directorul de cămin nu era prin sat. Activitatea cultu­­ral-artistică în trecut bogată, acum a lîncezit. Doar biblio­teca îşi mai duce de pe o zi la alta, viaţa. Şi la Idicel-sat S-ar putea face mai mult. Activiştii cultu­rali de aici se pling că nu gă­sesc metode de a atrage pe oa­meni la activitatea cultural­­artistică. Din experienţa colec­tivelor culturale fruntaşe ei în­vaţă prea puţin. La Mureş-Mort, Aluniş şi Ideciu de Jos căminele cultu­rale stau încuiate. Oamenii stau pe băncile din faţa porţi­lor şi discută. Cei mai tineri se plimbă prin faţa căminului cul­tural. Aşteaptă, doar-doar, acesta îşi va deschide porţile şi vor pu­tea să intre. Dar în ziua de 17 iulie, surde au rămas uşile că­minelor culturale din cele trei sate, la dorinţele cetăţenilor. Ce fac învăţătorii rămaşi la şcoa­lă şi cămin? Oare nu-şi simt conştiinţa apăsată de povara­ datoriei neîmplinite? Dar orga­nele locale de partid şi de stat nu ştiu că munca culturală le poate fi de un real ajutor în intensificarea ritmului lucrări­lor agricole, în acţiunile iniţiate pe plan local? Inactivitatea culturală ce se manifestă în multe sate, oare nu dă de gîndit secţiilor de în­văţămînt şi cultură? Ce au de spus activiştii culturali din ra­ioanele Reghin şi Topliţa des­pre faptul că în fiecare din aceste raioane, activează doar cite o singură brigadă artistică de agitaţie faţă de lunile de iarnă cînd număr­ul acestora se ridica în ambele raioane, la cir­ca 40 ? Ţăranii muncitori doresc să-şi petreacă timpul liber în tovă­răşia cărţii, doresc ca după o săptămină de lucru pe ogoare să petreacă duminica învăţînd ceva, distrîndu-se. Munca culturală trebuie să se intensifice. Trebuie să con­tribuie la mobilizarea ţăranilor muncitori, la terminarea la timp a campaniei agricole de vară. In aceste zile nici un cămin cultural cu ușile încuiate I M. F.

Next