Steaua Roşie, iulie 1960 (Anul 9, nr. 822-830)
1960-07-27 / nr. 829
Aesro miere sfatul popular sprijină munca, culturală De cum intri în comuna Saraieni dîn raionul Sîngeorgiu de Pădure, îţi dai seama că aici se desfăşoară o muncă politică şi culturală activă, legată de sarcina de seamă a ţăranilor muncitori in această perioadă: obţinerea de recolte bogate prin efectuarea la timp şi în bune condiţiuni a muncilor agricole de vară. Aceasta ţi-o spun lozincile, panourile din comună care se referă fie la campania de seceriş şitreieriş, fie la întărirea unităţilor agricole socialiste din comună. Articolele gazetei de perete vorbesc despre fruntaşii în aceste munci, iar brigada de agitaţie, la rîndul ei, îi mobilizează pe ţăranii muncitori pentru ca nici un bob să nu se piardă. Ne propunem a arăta unele aspecte ale muncii culturale multilaterale ce se desfăşoară în această comună. Trebuie să spunem de la început, că spre deosebire de unele comune din jur, la Sărăţeni activitatea cultural-artistică se desfăşoară şi în lunile de vară în acelaşi ritm, ca şi în restul anului, cu toate că mulţi dintre învăţători sunt plecaţi la diferite cursuri sau în concediu. Brigada de agitaţie îşi dă programele la aceleaşi intervale. Aceste programe cuprind printre alte probleme abordate şi aceea a executării secerişului la timp. Ansamblul popular activează cu aceeaşi hărnicie, iar echipa de teatru după ce a prezentat duminica trecută piesa „Ki mint vet, úgy arat“ („Cum semeni, aşa culegi“), la cererea cetăţenilor va mai prezenta aceeaşi piesă şi duminica viitoare, pentru ca în ziua de 31 iulie să poată prezenta o altă piesă, avînd subiect munca celor însărcinaţi cu paza contra incendiilor. Şi biblioteca comunală, pe lingă care în ultimul timp au mai fost organizate încă 5 biblioteci de casă, îşi continuă munca in rîndul ţăranilor muncitori, care fie că primesc cărţi la domiciliu, sau le pot împrumuta de la biblioteca de casă din apropiere. Merită să ne oprim mai mult la activitatea ansamblului popular, al cărui merit deosebit este acela de a valorifica comorile folcloristice locale, dîndu-se un conţinut nou. Cîntece şi dansuri populare secuieşti de mult uitate, au fost readuse pe scenă cu tot farmecul lor. Dansatorii au scos la iveală frumoase jocuri populare din partea locului, iar coriştii şi-au reamintit cîntecele bătrînilor : „Réten, réten sóvár a di réten“ („Pe fînaţele de la Sărăţeni“), „Jázmin bokor kihajolt az útra“ („Floarea de iasomie s-a aplecat peste drum“) şi altele. In activitatea lor, atît ansamblul popular cit şi celelalte formaţii artistice primesc un ajutor preţios din partea organizaţiei de bază P.M.R. şi a sfatului popular comunal. Deputaţi ca Mezei Sándor, Kis Lajos, György Márton şi alţii nu numai că contribuie la atragerea artiştilor amatori, pentru a participa la pregătirea programelor artistice, dar ei înşişi fac parte din formaţiile respective. Şi alături de ei, şi alţi cetăţeni ai satului, mulţi dintre ei îmbătrîniţi ca ani dar tineri la suflet îşi aduc din plin aportul la buna reuşită a programelor artistice. Şi Abadi Sándor şi Biro Mózes şi Deák Ilona şi mulţi alţii au peste 50 de ani, dar cînd cîntă sau interpretează un dans pe scenă, primesc vioiciunea unor tineri. Sfatul popular analizează des munca culturală din comună şi dă un sprijin efectiv activiştilor culturali. Astfel, la 18 iulie, înlocuitorul directorului căminului cultural (directorul fiind plecat la cursuri) a prezentat în faţa comitetului executiv un raport informativ asupra felului cum se desfăşoară în comună munca culturală, ce manifestări au avut loc şi care este planul căminului pentru trimestrul în curs. In urma discuţiilor cu privire la munca culturală s-a adus o hotărîre, care pe lingă altele, prevede ca în fiecare duminică să aibă loc la cămin o adunare generală în care să se dezbată pe lingă alte probleme și mersul lucrărilor agricole. După adunare, urmează întotdeauna un scurt program artistic. Dar nu numai în cadrul comitetului executiv se discută desfăşurarea activităţii culturalartistice. Săptămînal, în cadrul şedinţelor comisiei permanente de învăţămînt şi cultură se discută programul căminului cultural pe săptămîna următoare, respectiv programul culturalsportiv al duminicii viitoare precum şi formele de atragere a ţăranilor muncitori la aceste programe. Planul săptămînal de lucru dezbătut cu această ocazie cuprinde astfel: sarcini concrete, pentru care răspund activiştii culturali din comună, deputaţii şi ţăranii muncitori fruntaşi care fac parte din comisia învăţămînt şi cultură. Existând astfel un permanent control şi ajutor, o permanentă preocupare pentru munca culturală, artistică şi sportivă în rîndul ţăranilor muncitori, activiştii culturali, artiştii amatori obţin rezultate cu care comuna Sărăţeii se mîndrește pe drept cuvînt. M. FILIMON ....— OO — Pentru lărgirea bazei materiale a invătămlntului şi culturii Nu există sat din regiunea noastră unde în aceste zile să nu se lucreze la pregătirea şcolilor pentru viitorul an şcolar, la reparaţiile şi văruitul căminelor, culturaie, pentru ca in perioada de toamnă şi iarnă activitatea culturală să se poată desfăşura în condiţii optime. Mii de noi elevi vor trece peste cîteva săptămîni pragul şcolilor, găsind condiţii tot mai bune de învăţătură. Este semnificativ şi faptul că începând cu noul an şcolar, elevii claselor I—VII vor beneficia de manuale gratuite. Foarte mulţi dintre elevi vor învăţa în anul viitor în şcoli noi. Numai în raionul Tg. Mureş la începutul anului şcolar 1960/1961 vor fi date în funcţiune 14 săli de clasă, iar în cursul anului încă 9 săli noi îşi vor primi elevii. La Sîngeorgiu de Mureş, şcoala îşi măreşte capacitatea cu încă 2 săli de clasă, la Berghia, cu o sală, la Tirimia din cele 8 săli de clasă pe care Ie va avea noua şcoală la care se lucrează intens, 3 vor fi date în folosinţă anul acesta. Se lucrează intens şi la supraetajarea şcolii din Ungheni, unde pe lingă cele 3 săli de clasă cite erau pînă acum, vor mai fi date în funcţiune pînă la 1 octombrie încă 6 săli de clasă. In această comună ţăranii muncitori participă activ la lucrările de demolare a vechii şcoli. Ei vor folosi o parte din materialul rezultat, la lucrările de supraetajare a şcolii de 7 ani. Cetăţeni ca Pop Ioan, Suciu Gheorghe a Tomii şi Szatmári Iosif sunt primii pe şantier, antrenînd şi pe ceilalţi locuitori ai comunei, să lucreze alături de ei. Dar nu numai şcoli noi apar în satele raionului Tg. Mureş. Ţăranii muncitori, prin contribuţie voluntară bănească şi prin muncă voluntară, îşi construiesc frumoase localuri pentru căminele culturale. Astfel, în localităţile Ihod, Leordeni, Păingeni şi Ceuaş se vor ridica noi locaşuri de cultură. Oamenii muncii de la sate îşi vor putea petrece timpul liber îmbogăţimdu-şi cunoştinţele, in timp ce fiii lor, elevi ai şcolilor de toate gradele, vor deveni oameni mai pregătiţi. Şcolile şi căminele culturale ce se construiesc în satele noastre sunt un rod al hărniciei oamenilor liberi, un rod al grijii partidului nostru, pentru ca ştiinţa şi cultura să devină tot mai mult bunuri de preţ ale celor ce muncesc la începutul anului şcolar 1960—1961 la Tg. Mureş se va da îrn folosinţă o noua şcoală cu 8 sau de clasa, laborator şi ateliere. Noua şcoală va deservi cartierul de blocuri construit regent pe ste, 31 Noiembrie. HANDBAL. In parcul sportiv Voinţa din Tg. Mureş s-au desfăşurat, în nocturnă, întrecerile din cadrul fazei interregionale a Campionatului femeini de calificare în categoria „A“ la handbal redus, la care au participat echipele campioane ale regiunilor Stalin, Bacău şi R.A.M. In prima zi a întrecerilor s-au întîlnit echipele oaspete Măgura Codlea şi Textila Buhuşi, în care jucătoarele din Codlea, posedînd o tehnică mai bună de joc, au cîştigat meciul cu scorul de 14—3 (5—2). In ziua următoarele jucătoarele de la C. S. Tg. Mureş, în mare vervă de joc, au întrecut la scor pe Textila Buhuşi cu rezultatul de 21—3 (11—1). Al treilea meci dintre C. S. Tg. Mureş şi Măgura Codlea, a fost amînat cu o zi din cauza timpului nefavorabil. Inurma unui meci viu disputat tîrgumureşencele au cîştigat şi acest joc cu rezultatul de 6—3 (3—2). In felul acesta C. S. Tg. Mureş a cîştigat turneul acumulind 4 puncte, locul 2 a revenit echipei Măgura Codlea cu 2 puncte, iar pe locul 3 s-a clasat Textila Buhuşi cu 0 puncte. Lotul echipei C. S. Tg. Mureş cuprinde următoarele jucătoare : Ferencz Rozalia, Preda Valeria (portari), Incze Maria, Cătineanu Elena, Steff Maria, Covrig Valeria, Szász Magda, Baczó Ildikó, Covrig Rodica, Eleu Gabriela, Hinterleiter Rozalia, (antrenor : Kamenițchi Árpád). ★ FOTBAL. — In cadrul barajului pentru promovarea în campionatul regional de fotbal, duminică pe Stadionul „7 Noiembrie“ din Tg. Mureş Lemnarul (23 August) a învins, după un meci desfăşurat pe un teren desfundat, pe Oţelul (Encsel Mauriciu) cu rezultatul de 2—1 (1—1). POLO. — In cadrul etapei a 6-a a Campionatului categoriei „A“ la polo, la Bucureşti au avut loc 3 meciuri, iar al patrulea dintre Dinamo Bucureşti şi Ştiinţa Cluj, a fost amînat. C. S. Tg. Mureş, jucind la Bucureşti cu Progresul, a pierdut meciul, în mod surprinzător, cu 10—4 (3—3), după ce, la un moment dat, echipa din Tg. Mureş a condus cu 3—1. Ştiinţa Bucureşti a întrecut Voinţa Bucureşti cu 6—2, iar C.S. Oradea a învins la un scor concludent pe C.C.A. (cu 6—1). In clasament conduce C.S. Oradea, urmată fiind de Progresul București și C.C.A. PAUL IOAN - Circul de stat prezintă în Tg. Mureş un interesant spectacol internaţional In zilele de 29, 30 şi 31 iulie, Circul de stat din Bucureşti prezintă în cortul instalat în Piaţa Móricz Zsigmond din Tg. Mureş un interesant spectacol, la care îşi vor da concursul artişti de la Circul Mare din Budapesta, Circul Humberto din Praga şi Circul Arlechin din Varşovia. Printre altele, programul spectacolului cuprinde asemenea numere ca: „Salturi mortale pe sîrmă“ (Duo Corini, R. S. Cehoslovacă); „Iluzionism şi prestigitaţie“ (Duo Ocama, R. S. Cehoslovacă); „Jonglerie pe sîrmă“ (Duo Zsilák, R. P. Ungară); „Dresură de cîini“ (Lena Blascova, R. P. Polonă); etc. De asemeni, vor fi prezentate dresuri de lei senegalezi, de cai și alte numere interesante. Cămine culturale cu uşile încuiate Pe ogoarele regiunii noastre au început să se-nşiruie clăite. Combinele înaintează, iar secerătorii cuceresc pas cu pas, rodul lanurilor. In marea luptă pentru obţinerea de recolte bogate, oamenii ogoarelor înfrăţite, obţin victorii mari. In unele sate echipele artistice ale căminelor culturale sprijină campania agricolă. Brigăzile artistice popularizează fruntaşii şi mai ating cu biciul satirei pe cei delăsători. In unele sate ca Ideciul de Sus, Fiica, Idicel-sat etc., prin con-, ferinţe la care oamenii parti-’ cipă în mare număr, se arată avantajele recoltării păioaselor la timp, se popularizează fruntaşii, se critică cei ce rămîn codaşi în muncile agricole, sau în îndeplinirea obligaţiilor obşteşti. Dar mai sunt încă multe cămine culturale săteşti care în loc să-şi deschidă uşile pentru ţăranii muncitori, în loc să atragă spre cultură şi distracţie în zilele de odihnă, îşi pun lacăte mari pe uşă, peceţi ale nepăsării directorilor căminelor respective. Ne-am oprit duminica trecută în uneie din satele de pe Valea Mureşului. La Ideciu de Sus colectiviştii, după ce au ascultat o conferinţă şi un seturt program artistic, au întins o horă binemeritată la sfirşitul unei săptămîni de muncă rodnică. Acelaşi lucru îl făceau şi ţăranii muncitori din Morăreni, care au luat parte la o nuntă utemistă frumos organizată. La Porceşti şi Deda ţăranii muncitori au vizionat filme, la Brîncoveneşti şi Fileă au discutat despre întărirea unităţilor socialiste din satele respective. La Idicel-Pădure, însă, nu a avut loc nici un program cultural. Directorul de cămin nu era prin sat. Activitatea cultural-artistică în trecut bogată, acum a lîncezit. Doar biblioteca îşi mai duce de pe o zi la alta, viaţa. Şi la Idicel-sat S-ar putea face mai mult. Activiştii culturali de aici se pling că nu găsesc metode de a atrage pe oameni la activitatea culturalartistică. Din experienţa colectivelor culturale fruntaşe ei învaţă prea puţin. La Mureş-Mort, Aluniş şi Ideciu de Jos căminele culturale stau încuiate. Oamenii stau pe băncile din faţa porţilor şi discută. Cei mai tineri se plimbă prin faţa căminului cultural. Aşteaptă, doar-doar, acesta îşi va deschide porţile şi vor putea să intre. Dar în ziua de 17 iulie, surde au rămas uşile căminelor culturale din cele trei sate, la dorinţele cetăţenilor. Ce fac învăţătorii rămaşi la şcoală şi cămin? Oare nu-şi simt conştiinţa apăsată de povara datoriei neîmplinite? Dar organele locale de partid şi de stat nu ştiu că munca culturală le poate fi de un real ajutor în intensificarea ritmului lucrărilor agricole, în acţiunile iniţiate pe plan local? Inactivitatea culturală ce se manifestă în multe sate, oare nu dă de gîndit secţiilor de învăţămînt şi cultură? Ce au de spus activiştii culturali din raioanele Reghin şi Topliţa despre faptul că în fiecare din aceste raioane, activează doar cite o singură brigadă artistică de agitaţie faţă de lunile de iarnă cînd numărul acestora se ridica în ambele raioane, la circa 40 ? Ţăranii muncitori doresc să-şi petreacă timpul liber în tovărăşia cărţii, doresc ca după o săptămină de lucru pe ogoare să petreacă duminica învăţînd ceva, distrîndu-se. Munca culturală trebuie să se intensifice. Trebuie să contribuie la mobilizarea ţăranilor muncitori, la terminarea la timp a campaniei agricole de vară. In aceste zile nici un cămin cultural cu ușile încuiate I M. F.