Steaua Roşie, decembrie 1960 (Anul 9, nr. 866-874)
1960-12-24 / nr. 872
2 Ringuri moderne, de mare productivitate Secţia de filatiă a uzinelor textile „Doja Gheorghe“ din Sf. Gheorghe, a fost înzestrată cu ringuri moderne de o înaltă productivitate. In fotografie: Ing. Bucşi Iosif, tehniciană Hossu Ana şi ajutorul de maistru Imbre Lajos, supraveghind funcţionarea unui ring. Invăţămîntul agrozootehnic - la un nivel mai Înalt Agrotehnica - un bun sfătuitor Să lichidăm cu formalismul De trei ani consecutiv, lecţiile la cercul agrozootehnic din Lueriu sunt predate de inginerul agronom Giurgiu Petru. In fiecare an tematica lecţiilor a fost axată pe problemele cele mai importante ce-i frămîntăpe colectivişti. Şi nu în general, ci concret ce anume trebuie făcut ca pămîntul din hotarul satului să fie folosit cît mai raţional şi să producă cît mai mult. — Agrotehnica e un bun sfătuitor — spune Moraru Simion, directorul căminului cultural. La cercul agrozootehnic colectiviştii noştri au învăţat că dealurile golaşe deasupra satului pot fi şi ele folosite prin plantarea cu viţă de vie şi pomi fructiferi. Aici, s-au plantat în ultimii ani peste 5 hectare cu viţă de vie. Anul acesta, colectiviştii ciocnesc pahare cu vin, din prima recoltă din via gospodăriei. Sălăcean Ilie, de pildă, pentru zilele-muncă efectuate în gospodăria colectivă a primit şi 130 kg vin. Iată deci rodul concret al cercului agrozootehnic. Prima lecţie s-a ţinut la data de 4 decembrie şi a tratat sarcinile măreţe puse în faţa agriculturii de Congresul al IlI-lea al P.M.R. şi posibilităţile de sporire ,a producţiei agricole în următorii ani, în cadrul comunei. Pentru anul de învăţămînt agricol 1960—1961 s-au planificat 16 lecţii. Şi acum, tematica lecţiilor e axată pe sarcinile economice concrete ca : importanţa arăturilor adinei de toamnă pentru însămînţările de primăvară; prevenirea şi combaterea eroziunii solului; folosirea raţională a îngrăşămintelor naturale şi chimice; cultura porumbului şi agrotehnica lui; cultura sfeclei de zahăr şi agrotehnica sa; importanţa şi avantajele creşterii animalelor; porumbul însilozat — furajul de bază în hrana animalelor, pentru creşterea rapidă a producţiei de lapte şi carne; creşterea animalelor tinere şi a vacilor cu lapte; eficacitatea creşterii oilor cu lînă fină şi semifină; etc. In fiecare miercuri seara, colectiviştii se adună la cercul agrozootehnic. Moraru Ionel, preşedintele gospodăriei, Poenaru Teodor brigadier, Sîplăcan Ilie de la ferma zootehnică, Graur Teodor, Oprea Floarea, Crăciun Florentina şi alţi şi alţi colectivişti tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, cu caietele în faţă îşi însuşesc noi şi noi cunoştinţe agrozootehnice menite să ajute pe colectivişti să realizeze cu cinste, măreţele sarcini puse în faţa agriculturii de Congresul al IlI-lea al P.M.R. Invăţămîntul agrozootehnic de masă a început şi în comuna Beica de Jos, raionul Reghin. Prima lecţie s-a ţinut în ziua de 13 decembrie. — Cursanţi ? — Avem 32 înscrişi — spune tehnicianul agronom Bereczki Gábor, lectorul cercului. — Nu e cam puţin ? — Nu, fiindcă am alespe „cei mai buni“. Dar de ce la învăţămîntul agrozootehnic de masă să fie recrutaţi numai cei mai buni gospodari din sat ? Oare nu toţi cei peste 200 de întovărăşiţi din sat sunt dornici de a obţine producţii tot mai mari? Importanţa aplicării pe scară tot mai largă a metodelor agrotehnice înaintate s-a văzut limpede şi în anul acesta. Pe cele 10 hectare cultivate în sat cu sfeclă de zahăr s-a realizat o producţie medie de 27 000 kg la hectar. Pe 7 hectare, unde sfecla s-a însămînţat în teren arat din toamnă, producţia a fost mult mai mare. Neaplicarea regulilor indicate de agrotehnică prin neexecutarea arăturilor de toamnă pe întreaga suprafaţă, a dus la scăderea producţiei medii. După cum se vede însă, în comuna Beica cercul agrozootehnic a fost înfiinţat numai pentru ca cei însărcinaţi cu aceasta, să se achite de o obligaţie. Acest lucru îl demonstrează şi faptul că nici în prezent lectorul nu are tematica lecţiilor ce urmează să fie ţinute. Prima lecţie ce a avut loc în ziua de 13 decembrie, la care au participat doar cîţiva din cei 32 înscrişi, a tratat problema pomiculturii. Nimic de zis şi această temă este deosebit de importantă. Insă, avînd în vedere timpul favorabil, era mult mai bine să se dezbată importanţa executării arăturii adînci de toamna, pentru însămînţările de primăvară, lucrare ce este rămasă în urmă în comună. Aşa este cînd se lucrează la întîmplare, formal, Organizaţia de bază P.M.R. şi Comitetul executiv al sfatului popular comunal au datoria de a se ocupa mai temeinic de organizarea şi îndrumarea învăţămîntului agrozootehnic de masiv Tovarăşului Fazakas, instructor teritorial al comitetului raional de partid, îi revine sarcina de a controla mai îndeaproape felul cum se desfăşoară învăţămîntul agrozootehnic în cadrul cercului din Beria. Să se lichideze odată şi pentru totdeauna cu formalismul, pentru ca lunile de iarnă să fie folosite din plin în vederea ridicării nivelului de cunoştinţe agrozootehnice ale ţăranilor muncitori. P. POPŞOR .Profesorul Mamlock" Pe scena teatrului din Tg.-Mureş „Profesorul Mamlock“ face impresia unei piese de teatru a unor „vieţi paralele“ desfăşurate pe planuri etice total diferite. Unul — al victimelor, altul — al călăilor omenirii, al treilea — cel al eroilor. Primul, plin de durere, de suferinţă, de tragism, plin de năzuinţă spre un înalt umanitarism, este concretizat în străduinţa dezvoltării ştiinţei şi culturii puse în slujba omului. Al doilea, e plin de porniri tenebre, meschine şi criminale, fiind privat de orice rază de omenie, unde nu licăreşte decît lustrul fals al cataramelor de pe cingătoarele cămăşilor brune. Al treilea, plin de prospeţimea elanului eroic al reprezentanţilor proletariatului, e gata să-şi dea fără preget viaţa pentru binele şi progresul omului eliberat de cătuşele teroarei şi a exploatării sîngeroase. Infăţişînd fapte uluitoare, zugrăvite pe un fond de infern hitlerist, piesa lui Wolf are darul de a multiplica la infinit înţelegerea noastră pentru om, pentru năzuinţele lui, — în aceeaşi măsură în care înţelegem greşelile lui fatale, şi pe care nu şi le poate lichida datorită unei prea puternice integrări în falsa ideologie a clasei din care face parte, are darul de a ne ţine vigilenţi şi de a păstra neîmpăcată ura noastră faţă de toţi homunculii pe care îi naşte bestial propaganda fascisthitleristă de aiurea din zilele noastre. Utilizînd elemente vii, furnizate în mod abundent de către istoria anilor venirii lui Hitler la putere, Wolf atrage, astăzi din nou, atenţia asupra pericolului prezentat de recrudescenţele teroarei brune sub alte forme. Spectatorul este zguduit, amintirile lui sînt împrospătate, iar pentru tineri „Profesorul Mamlock“ e o lecţie de istorie drastică. Introducerea „Profesorului Mamlock“ în repertoriul teatrului din Tg. Mureş pledează pentru permanenţa preocupărilor colectivului de conducere pe linia întăririi şi creşterii nivelului ideologicpolitic al spectatorilor. E un scop nobil pentru realizarea căruia nu s-a precupeţit niei de data aceasta nici un efort. Faptul e dovedit prin risipa de grije şi atenta preocupare faţă de toate componentele spectacolului : regie, interpretare scenică, decor. Conjugate perfect toate aceste elemente au dus la izbînda indiscutabilă a spectacolului. Descifrînd de pe poziţii strict ştiinţifice întregul conţinut de idei, regizorul Kovács György, Artist al poporului, a ştiut să imprime spectacolului o ţinută artistică superioară, contribuind astfel la păstrarea şi sublinierea integrală a purităţii mesajului politic al piesei. Deşi piesă de interior, regizorul a izbutit să evite pericolul discursivităţii, imprimînd spectacolului un ritm susţinut printr-o adîncă pătrundere în psihologia personajelor, în frămîntările şi procesele lor lăuntrice. Graţie acestui fapt a crescut intens dinamica acţiunii dramatice, s-au conturat limpede nuanţele, au fost îmbogăţite semnificaţiile personajelor din ciocnirea cărora s-a conturat într-o atmosferă proprie mesajul de luptă al lui Wolf. (Păcat că o forţă regizorală atît de autentică e utilizată atît de puţin în acest teatru). Întreg echilibrul spectacolului e întărit prin creaţiile artistice ale actorilor distribuiţi. Din întregul colectiv se detaşează prin aportul pe care-l aduce în rolul titular, acelaşi Kovács György. E ca o primă vioară într-o orchestră bine sudată. Sînt în piesă cîteva momente de tensiune exasperantă, în care cuvintele aproape că devin inutile, — praguri ce nu pot fi trecute decît de un temperament dramatic excepţional. îmbucurător e faptul că majoritatea actorilor distribuiţi au ştiut să intre într-un fel sau altul în incandescenţa atmosferei create de către „profesor“. Astfel , Erdős Irma, intrînd puternic în zbuciumul personajului său, a izbutit prin mijloace simple în inteligenţa şi emoţionalitatea lor directă să dezvăluie întregul conţinut de caldă umanitate a soţiei şi mamei; Illyés Kinga, fiica profesorului, a dovedit un elocvent efort de creaţie, fapt care se înscrie de la sine ca o promiţătoare afirmare de viitor, ca o dovadă a realelor sale posibilităţi scenice. Tarr László în dr Carlsen şi Tamás Ferenc în dr. Hirsch, au realizat, bine gîndit, cu multă măsură, integraţi perfect în atmosferă, personaje viu conturate şi prezente continuu pe firul acţiunilor lor lăuntrice, în figura doctorului Seidel, Lchinszky Loránd conjugînd cu mult tact elemente de umor reţinut, pondere şi sobrietate, e un valabil redactor şef al ziarului „Neues Tageblatt“. Tarr, Tamás şi Lohinszky s-au păstrat pe coordonatele interioare ale textului dramatic şi intenţiei autorului de a demasca fără drept de apel acele elemente burgheze care au constituit efectiv baza de pe care s-a lansat apoi demenţa politică hitleristă. Lavotta Károly în dr. Hellpach a izbutit (prin mijloace mai mult sau mai puţin comune) să redea imaginea tipică şi disgraţioasă a medicului fascist, a ofiţerului hitlerist criminal. Faţă în faţă cu această categorie de personaje se găseşte grupa format din Ernst, Rolf, Simon Hedwig, Rănitul şi dr. Inge Ruoff Grupul simbolizează lupta proletariatului, sau ataşamentul faţă de această luptă. Pornit de pe poziţia concepţiilor sale comuniste, Fr Wolf acordă acestor personaje un tratament deosebit, plin de căldură şi simpatie. In figura proletarului Ernst Csorba András utilizează elemente artistice simple, cu multe nuanţe de adîncă bogăţie psihică, multă şi sinceră căldură lăuntrică. De aici puterea de convingere pe care actorul izbuteşte s-o transmită dincolo de rampă. Apropiat, însă mai puţin interiorizat, Tóth Tamás în Rolf, Kiss László în Simon, Lőrinczi Ioa în sora Hedwig şi Borovszky Oszkár în Rănitul, ne-au dat imaginea unor personaje luminoase, sincere, convingătoare. In Inge Ruoff Tomai Bella a ştiut graţie unor mijloace artistice subtile să ducă pînă la limita pateticului un rol inegal dramaturgic. Acţionînd ca un tot omogen pe coordonatele unei viziuni regizorale juste, colectivul de actori a avut avantajul să-şi desfăşoare măestria într-un decor adecvat, de stil şi gust rafinat (semnat de Háry Lajos) şi care, a contribuit în bună măsură la sublinierea puternică a mesajului piesei. Prin tot ce au dat, regia şi actorii au izbutit să fixeze în conştiinţa spectatorilor adevărul istoric al zilelor noastre şi anume : lupta împotriva oricăror recrudescenţe nu trebuie şi nu poate fi uitată niciodată. Astăzi mai ales, cînd problema reînvierii militarismului german se pune atît de acut în occident, cînd Bundeswehrul este pus pe picioare, piesa lui Wolf sapă adînc în conştiinţa oamenilor cuvintele de mare rezonanţă: „...nu vom uita niciodată, nu vom putea uita niciodată ...“. E un mesaj luminos adresat raţiiunii şi inimii omului. Iar faptul ca spectacolul are succese dovedeşte că spectatorii înţeleg lecţia lui actuală. O contribuţie meritorie în apropierea mesajului îi revine formei impecabile a limbii din versiunea maghiară, semnată de K Jakab Erzsébet, ION CHEREJI Kovács György, Artist al Poporului și Tanai Bella în piesa „Profesorul Mamlock“. STEAUA ROȘIE • In vederea îndeplinirii şi chiar a depăşirii sarcinilor de plan peanul 1961, colectivul de muncitori de la Depoul C.F.R. Tg. Mureş şi-a luat diferite angajamente. Printre altele, după fiecare drum efectuat mecanicul revizuieşte cu atenţie starea locomotivei respective şi împreună cu fochistul execută singuri micile reparaţii. La şcoala personalului, mecanicii cu experienţă bogată împărtăşesc celorlalţi cunoştinţele lor tehnice privind conducerea şi întreţinerea locomotivelor. Frumoase realizări în muncă au obţinut în această privinţă mecanicul Suciu Ioan şi fochistul Lupu Gheorghe care cu locomotiva 150.1086 au remorcat trenul cu 70 de tone supratonal, care a ajuns fără nici o întîrziere la destinaţie. (CIRLOMAN FLORIAN, fochist). „ Pentru a putea participa la excursiile din timpul vacanţei de vară, elevii şcolilor din raionul Reghin se întrec să economisească tot mai mulţi bani prin C.E.C. Astfel, fiecare elev din comuna Dedrad — comună cu agricultura complet cooperativizată — este un depunător la C.E.C. Frumoase rezultate în economisire au obţinut şi elevii şcolilor din Solovăstru, Gorneşti, Batoş, Brîncoveneşti, Apatina şi oraşul Reghin, unde la şcoala Nr. 2 de 11 ani sunt 442 depunători din rîndul elevilor. Rezultate asemănătoare sunt şi la şcoala Nr. 1 de 11 ani, la şcoala nr. 3 de 7 ani, şi la cea din Ierbuş-Reghin. (SAMAR IOAN). • Zilele trecute lucrătorii centrului cooperatist Deda au analizat frumoasele rezultate obţinute în acest an şi totodată au dezbătut sarcinile ce le revin în realizarea planului economic pe anul 1961. Astfel, valoarea produselor achiziţionate în 1961 va fi cu 6,7 la sută mai mare decit valoarea mărfurilor desfăcute în 1960. Producţia globală prevăzută pentru anul viitor este cu 5 la sută mai mare decit cea din 1960. Din această prevedere de plan semiindustrializarea (ca pulpele de legume şi fructe) reprezintă 210 tone fructe şi 40 tone sucuri. Planul de măsuri pune un accent deosebit pe reducerea cheltuielilor de circulaţie, la care nivelul maxim anual în sectorul comerţ va fi de 5,28, iar în sectorul achiziţii de 11 la sută, faţă de 6 şi 14,65 la sută realizat în anul 1960. În cadrul discuţiilor purtate pe marginea planului de măsuri, lucrătorii din cooperaţie au făcut propuneri şi şi-au luat angajamente frumoase, menite să contribuie la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce le stau în faţă. (COCIŞ GHEORGHE). O FAMILIE FERICITA Cutreierînd satele noastre, în care ţărănimea muncitoare a păşit pe calea indicată de partid, peste tot, în faţa ochilor ţi se înfăţişează case noi, frumoase şi luminoase, în care a intrat belşugul şi fericirea. Aparatul de radio, maşina de cusut, mobila lustruită sau covorul persan nu mai constituie azi o raritate sau articole de lux. Gospodăria agricolă colectivă a deschis ţărănimii muncitoare drumul spre o viaţă tot mai îndestulată. Colectivizarea agriculturii va deschide posibilităţi nelimitate pentru continua înflorire şi dezvoltare a satelor noastre, pentru bunăstarea şi fericirea ţăranilor muncitori. Podul casei este acum plin. Jos porumb, iar sus carne şi... cîrnaţi. Peste 200 kg a avut porcul tăiat de colectivistul Varga Imre din Porumbenii Mari. Casă frumoasă, mobilă nouă, aparat de radio, o viaţă îndestulată. Iată ce a adus gospodăria colectivă familiei colectivistului Varga Imre din Porumbenii Mari. Cum să folosim nutreţul Însilozat în hrana animalelor Numeroase gospodării colective ca cele din Chilieni, Valea Caşului, Ghidfalău, Crăciuneşti, Nicoleşti-Ciba, Curteni, etc. au însilozat în acest an cîte 2.000— 3.000 tone de furaje. La G.A.C. Crăciuneşti, la G.A.S. Batoş şi în alte unităţi agricole folosirea nutreţului murat în hrana vacilor a început încă din luna noiembrie, dînd rezultate foarte bune. Producţia de lapte obţinută zilnic este totatît de mare (în unele cazuri chiar mai mare) ca şi în timpul verii, cînd animalele consumau nutreţ verde. Unele vaci dau în medie peste 20 litri de lapte pe zi. Pentru folosirea raţională a cantităţilor de nutreţ murat existente în fiecare gospodărie, în scopul obţinerii unor producţii sporite de lapte şi carne, este necesar să dăm cîteva îndrumări practice. Se ştie că prin fermentare, nutreţul însilozat păstrează aproape toate calităţile furajului verde şi este consumat cu plăcere de animale în tot timpul anului. Pentru a se evita pierderile prinalterare, silozurile în formă de groapă, tranşee în pămînt, cele de la suprafaţa pămîntului, saucele dintre sire se deschid la unul din capete. Mai întîi se îndepărtează stratul de pămînt acoperitor, pe o lungime de 1—2 m. După aceea, stratul de nutreț care a venit în contact cu pămîntul se transportă imediat la platforma de gunoi. La silozurile construite din beton se procedează la fel. După deschiderea silozului se face aprecierea calităţii nutreţului. Un nutreţ bine murat are miros plăcut ca de pîine dospită ; gustul său este acrişor iar culoarea verde-gălbuie. Dacă la deschiderea silozului se constată că nutreţul murat este de bună calitate, se scoate atîta furaj cît este necesar să se dea animalelor ca hrană într-o singură zi. Apoi, peste porţiunea de siloz descoperită se aşează rogojini, paie sau coceni, spre a feri nutreţul de îngheţ, de soare etc. In zilele următoare se scot noi straturi de nutreţ, pînă se ajunge la fundul silozului; după aceea se descoperă o nouă porţiune de 1—2 m. Pentru ca animalele să se obişnuiască cu nutreţul murat, introducerea acestuia în hrana lor la început trebuie să se facă în cantităţi mici, eventual în amestec cu alte nutreţuri (fîn, pleavă, tărîţe etc.). După cîteva zile raţia se măreşte treptat, pînă se ajunge la cantitatea normală. Din experienţa G.A.S.-urilor din Batoş, Reghin şi Sîncrai s-a constatat că cele mai bune rezultate în producţia vacilor se obţin ,atunci cînd în raţia zilnică se dă cel puţin 1 kg de fîn, la fiecare 5 kg nutreţ însilozat. La vacile gestante, în ultimele săptămîni înaintea fătării, nutreţul însilozat va fi scos din raţie şi înlocuit cu alte furaje, mai puţin voluminoase. Tineretul bovin pentru prăsilă poate primi zilnic cîte 20—25 kg nutreţ însilozat. La scroafe, vieri sau grăsuni se pot da zilnic cîte 3—4 kg nutreţ murat amestecat cu uruieli. Nutreţul murat dat porcilor trebuie să fie de cea mai bună calitate. De preferinţă, acest nutreţ să parvină din plante leguminoase. La oi se pot da cîte 2—3 kg pe zi, avîndu-se însă grijă ca în ultima perioadă a gestaţiei să fie scos din raţie. Păsările de curte pot consuma de asemeni nutreţ murat, cîte 100— 200 g pe zi. Administrînd în mod raţional nutreţul murat în hrana animalelor, unităţile agricole socialiste din regiunea noastră vor contribui la mărirea continuă a producţiei de lapte şi carne. GABOR TRAIAN ■OOOO" SPECTACOLE TG. MUREŞ N. BALCESCU : Zafra (26 XII — 1 L). PROGRESUL: Eşalonul de aur (26 XII.—1 I.). STEAGUL ROŞU : Povestea tinerilor căsătoriţi. Completare : In lumea măsurii (26 XII.— 1 L). TINERETULUI : Cei patru de pe Moana (26 XII.—1 L). MUNCITORESC: Lanţul (26—28 XII.). Casa părintească (29 XII.— 1 I.) DÓZSA GHEORGHE : Surorile (26—27 XII.). Anul 1918 (28—29 XII.). Dimineaţa mohorîtă. Completare : Bucureştiul de ieri şi de azi 130 XII.—1 I.). CASA DE CULTURA A SINDICATELOR : Balada soldatului (25—29 XII.). REGHIN VICTORIA: Nunta lui Figaro (26—28 XII.). Ea te iubeşte (29 XII.—1 L). TOPLIŢA MUNCITORESC : Abuz de încredere (26—28 XII.). Părinţi şi copii (29 XII.— 1 I.). — Cyrano de Bergerac (26 XII. orele 20). — Profesorul Mamlock (27 XII. orele 20). — Scrisori de dragoste (28 XI orele 20). — Profesorul Mamlock (29 XII. orele 20). — Cyrano de Bergerac (31 XII- orele 20). PROGRAMUL CASEI PRIETENIEI romîno-sovietice — Ore de poveşti. Filme de basme (duminică, 2- XII, orele 11). —— „Probleme actuale ale situaţiei internaţionale“ — conferinţă ţipată de Gonda Miklós, director în Ministerul Afacerilor Externe. După conferinţă va rula un film. (joi, 29 XII., orele 18).. — „A 13-a aniversare a proclamării Republicii Populare Romíne“ — conferenţiarKoczián László, profesor (vineri O V TI nrnm 1 Hi V I* )