Steaua Roşie, decembrie 1960 (Anul 9, nr. 866-874)

1960-12-24 / nr. 872

2 Ringuri moderne, de mare productivitate Secţia de filatiă a uzinelor texti­le „Doja Gheorghe“ din Sf. Gheo­rghe, a fost înzestrată cu ringuri moderne de o înaltă productivitate. In fotografie: Ing. Bucşi Iosif, tehniciană Hossu Ana şi ajutorul de maistru Imbre Lajos, suprave­ghind funcţionarea unui ring. Invăţămîntul agrozootehnic - la un nivel mai Înalt Agrotehnica - un bun sfătuitor Să lichidăm cu formalismul De trei ani consecutiv, lecţiile la cercul agrozootehnic din Lue­­riu sunt predate de inginerul a­­gronom Giurgiu Petru. In fiecare an tematica lecţiilor a fost axată pe problemele cele mai importante ce-i frămîntă­­pe colectivişti. Şi nu în general, ci concret ce anu­me trebuie făcut ca­ pămîntul din hotarul satului să fie folosit cît mai raţional şi să producă cît mai mult. — Agrotehnica e un bun sfă­tuitor — spune Moraru Simion, directorul căminului cultural.­­ La cercul agrozootehnic colecti­viştii noştri au învăţat că dealu­rile golaşe deasupra satului pot fi şi ele folosite prin plantarea cu viţă de vie şi pomi fructiferi. Aici, s-au plantat în ultimii ani peste 5 hectare cu viţă de vie. Anul acesta, colectiviştii ciocnesc pahare cu vin, din prima recoltă din via gospodăriei. Sălăcean Ilie, de pildă, pentru zilele-muncă efectuate în gospodăria colectivă a primit şi 130 kg vin. Iată deci ro­dul concret al cercului agrozoo­tehnic. Prima lecţie s-a ţinut la data de 4 decembrie şi a tratat sarcinile măreţe puse în faţa agriculturii de Congresul al IlI-lea al P.M.R. şi posibilităţile de sporire ,a pro­ducţiei agricole în următorii ani, în cadrul comunei. Pentru anul de învăţămînt agri­col 1960—1961 s-au planificat 16 lecţii. Şi acum, tematica lecţiilor e axată pe sarcinile economice concrete ca : importanţa arături­lor adinei de toamnă pentru în­­sămînţările de primăvară; preve­nirea şi combaterea eroziunii solu­lui; folosirea raţională a îngrăşă­mintelor naturale şi chimice; cul­tura porumbului şi agrotehnica lui; cultura sfeclei de zahăr şi agrotehnica sa; importanţa şi a­­vantajele creşterii animalelor; po­rumbul însilozat — furajul de ba­ză în hrana animalelor, pentru creşterea rapidă a producţiei de lapte şi carne; creşterea animale­lor tinere şi a vacilor cu lapte; eficacitatea creşterii oilor cu lînă fină şi semifină; etc. In fiecare miercuri seara, colec­tiviştii se adună la cercul agro­zootehnic. Moraru Ionel, preşedin­tele gospodăriei, Poenaru Teodor brigadier, Sîplăcan Ilie de la fer­ma zootehnică, Graur Teodor, O­­prea Floarea­, Crăciun Florentina şi alţi şi alţi colectivişti tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, cu caietele în faţă îşi însuşesc noi şi noi cunoştinţe a­­grozootehnice menite să ajute pe colectivişti să realizeze cu cinste, măreţele sarcini puse în faţa agri­culturii de Congresul al IlI-lea al P.M.R. Invăţămîntul agrozootehnic de masă a început şi în comuna Bei­­ca de Jos, raionul Reghin. Prima lecţie s-a ţinut în ziua de 13 de­cembrie. — Cursanţi ? — Avem 32 înscrişi — spune tehnicianul agronom Bereczki Gá­bor, lectorul cercului. — Nu e cam puţin ? — Nu, fiindcă am ales­­pe „cei mai buni“. Dar de ce la învăţăm­întul agro­zootehnic de masă să fie recrutaţi numai cei mai buni gospodari din sat ? Oare nu toţi cei peste 200 de întovărăşiţi d­in sat sunt dornici de a obţine producţii tot mai mari? Importanţa aplicării pe scară tot mai largă a metodelor agrotehni­ce înaintate s-a văzut limpede şi în anul acesta. Pe cele 10 hectare cultivate în sat cu sfeclă de zahăr s-a realizat o producţie medie de 27 000 kg la hectar. Pe 7 hectare, unde sfecla s-a însămînţat în te­ren arat din toamnă, producţia a fost mult mai mare. Neaplicarea regulilor indicate de agrotehnică prin neexecutarea arăturilor de toamnă pe întreaga suprafaţă, a dus la scăderea producţiei medii. După cum se vede însă, în co­muna Beica cercul agrozootehnic a fost înfiinţat numai pentru ca cei însărcinaţi cu aceasta, să se achite de o obligaţie. Acest lucru­ îl demonstrează şi faptul că nici în prezent lectorul nu are tematica lecţiilor ce urmează să fie ţinute. Prima lecţie ce a avut loc în ziua­ de 13 decembrie, la care au participat doar cîţiv­a din cei 32 înscrişi, a tratat problema pomi­­culturii. Nimic de zis şi această temă este deosebit de importantă. Insă, avînd în vedere timpul fa­vorabil, era mult mai bine să se dezbată importanţa executării ară­turii adînci de toamna, pentru în­­sămînţările de primăvară, lucrare ce­ este rămasă în urmă în comu­nă. Aşa este cînd se lucrează la în­­tîmplare, formal, Organizaţia de bază P.M.R. şi Comitetul executiv al sfatului popular comunal au datoria de a se ocupa mai temeinic de organiza­rea şi îndrumarea învăţămîntului agrozootehnic de masiv Tovarăşu­­lui Fazakas, instructor teritorial al comitetului raional de partid, îi revine sarcina de a controla mai îndea­proape felul cum se des­făşoară învăţămîntul agrozooteh­nic în cadrul cercului din Beria. Să se lichideze odată şi pentru tot­deauna cu formalismul, pentru ca lunile de iarnă să fie folosite din plin în vederea ridicării nivelului de cunoştinţe agrozootehnice ale ţăranilor muncitori. P. POPŞOR .Profesorul Mamlock" Pe scena teatrului din Tg.-Mureş „Profesorul Mamlock“ face im­presia unei piese de teatru a unor „vieţi paralele“ desfăşurate pe planuri etice total diferite. Unul — al victimelor, altul — al călăilor omenirii, al treilea — cel al eroilor. Primul, plin de durere, de suferinţă, de tragism, plin de năzuinţă spre un înalt umanita­rism, este concretizat în străduin­ţa dezvoltării ştiinţei şi culturii puse în slujba omului. Al doilea, e plin de porniri tenebre, meschine şi criminale, fiind privat de orice rază de omenie, unde nu licăreşte decît lustrul fals al cataramelor de pe cingătoarele cămăşilor bru­ne. Al treilea, plin de prospeţimea elanului eroic al reprezentanţilor proletariatului, e gata să-şi dea fără preget viaţa pentru binele şi progresul omului eliberat de că­tuşele teroarei şi a exploatării sîngeroase. Infăţişînd fapte uluitoare, zu­grăvite pe un fond de infern hit­­lerist, piesa lui Wolf are darul de a multiplica la infinit înţelege­rea noastră pentru om, pentru năzuinţele lui, — în aceeaşi măsu­ră în care înţelegem greşelile lui fatale, şi pe care nu şi le poate lichida datorită unei prea puter­nice integrări în falsa ideologie a clasei din care face parte, are da­rul de a ne ţine vigilenţi şi de a păstra neîmpăcată ura noastră faţă de toţi homunculii pe care îi naşte bestial propaganda fascist­­hitleristă de aiurea din zilele noas­tre. Utilizînd elemente vii, furni­zate în mod abundent de către istoria anilor venirii lui Hitler la putere, Wolf atrage, astăzi din nou, atenţia asupra pericolului prezentat de recrudescenţele te­roarei brune sub alte forme. Spectatorul este zguduit, aminti­rile lui sînt împrospătate, iar pen­tru tineri „Profesorul Mamlock“ e o lecţie de istorie drastică. Introducerea „Profesorului Mam­lock“ în repertoriul teatrului din Tg. Mureş pledează pentru per­manenţa preocupărilor colectivu­lui de conducere pe linia întări­rii şi creşterii nivelului ideologic­­politic al spectatorilor. E un scop nobil pentru realizarea căruia nu s-a precupeţit n­iei de data aceas­ta nici un efort. Faptul e dove­dit prin risipa de grije şi atenta preocupare faţă de toate com­ponentele spectacolului : regie, interpretare scenică, decor. Con­jugate perfect toate aceste elemen­te au dus la izbînda indiscutabilă a spectacolului. Descifrînd de pe poziţii strict ştiinţifice întregul conţinut de idei, regizorul Kovács György, Artist al poporului, a ştiut să im­prime spectacolului o ţinută artis­tică superioară, contribuind astfel la păstrarea şi sublinierea inte­grală a purităţii mesajului politic al piesei. Deşi piesă de interior, regizorul a izbutit să evite perico­lul discursivităţii, imprimînd spec­tacolului un ritm susţinut printr-o adîncă pătrundere în psihologia personajelor, în frămîntările şi pro­cesele lor lăuntrice. Graţie aces­tui fapt a crescut intens dinamica acţiunii dramatice, s-au conturat limpede nuanţele, au fost îmbogă­ţite semnificaţiile personajelor din ciocnirea cărora s-a conturat într-o atmosferă proprie mesajul de luptă al lui Wolf. (Păcat că o forţă re­gizorală atît de autentică e utili­zată atît de puţin în acest teatru). Întreg echilibrul spectacolului e întărit prin creaţiile artistice ale actorilor distribuiţi. Din întregul colectiv se detaşează prin aportul pe care-l aduce în rolul titular, acelaşi Kovács György. E ca o primă vioară într-o orchestră bine sudată. Sînt în piesă cîteva mo­mente de tensiune exasperantă, în care cuvintele aproape că devin inutile, — praguri ce nu pot fi trecute decît de un temperament dramatic excepţional. îmbucurător e faptul că majo­ritatea actorilor distribuiţi au ştiut să intre într-un fel sau altul în incandescenţa atmosferei create de către „profesor“. Astfel , Erdős Irma, intrînd puternic în zbuciu­mul personajului său, a izbutit prin mijloa­ce simple în inteligenţa şi emoţionalitatea lor directă să dezvăluie întregul conţinut de caldă umanitate a soţiei şi ma­mei; Illyés Kinga, fiica profesoru­lui, a dovedit un elocvent efort de creaţie, fapt care se înscrie de la sine ca o promiţătoare afirmare de viitor, ca o dovadă a realelor sale posibilităţi scenice. Tarr László în dr Carlsen şi Tamás Ferenc în dr. Hirsch, au realizat, bine gîn­­dit, cu multă măsură, integraţi perfect în atmosferă, personaje viu conturate şi prezente continuu pe firul acţiunilor lor lăuntrice, în figura doctorului Seidel, Lc­­hinszky Loránd conjugînd cu mult tact elemente de umor reţinut, pondere şi sobrietate, e un valabil redactor şef al ziarului „Neues Tageblatt“. Tarr, Tamás şi Lo­­hinszky s-au păstrat pe coordona­tele interioare ale textului drama­tic şi intenţiei autorului de a de­masca fără drept de apel acele elemente burgheze care au consti­tuit efectiv baza de pe care s-a lansat apoi demenţa politică hitle­­ristă. Lavotta Károly în dr. Hell­­pach a izbutit (prin mijloace mai mult sau mai puţin comune) să redea imaginea tipică şi disgra­­ţioasă a medicului fascist, a ofi­ţerului hitlerist criminal. Faţă în faţă cu această catego­rie de personaje se găseşte grupa format din Ernst, Rolf, Simon Hedwig, Rănitul şi dr. Inge Ruoff Grupul simbolizează lupta­ prole­tariatului, sau ataşamentul faţă de această luptă. Pornit de pe poziţia concepţiilor sale comuniste, Fr Wolf acordă acestor personaje un tratament deosebit, plin de căl­dură şi simpatie. In figura proletarului Ernst Csorba András utilizează elemente artistice simple, cu multe nuanţe de adîncă bogăţie psihică, multă şi sinceră căldură lăuntrică. De aici puterea de convingere pe care actorul izbuteşte s-o transmită dincolo de rampă. Apropiat, însă mai puţin interiorizat, Tóth Tamás în Rolf, Kiss László în Simon, Lő­­rinczi Ioa în sora Hedwig şi Bo­­rovszky Oszkár în Rănitul, ne-au dat imaginea unor personaje lu­minoase, sincere, convingătoare. In Inge Ruoff Tomai Bella a ştiut graţie unor mijloace artistice sub­tile să ducă pînă la limita pateti­cului un rol inegal dramaturgic. Acţionînd ca un tot omogen pe coordonatele unei viziuni regizo­rale juste, colectivul de actori a avut avantajul să-şi desfăşoare măestria într-un decor adecvat, de stil şi gust rafinat (semnat de Háry Lajos) şi care, a contribuit în bună măsură la sublinierea pu­ternică a mesajului piesei. Prin tot ce au dat, regia şi ac­torii au izbutit să fixeze în con­ştiinţa spectatorilor adevărul isto­ric al zilelor noastre şi anume : lupta împotriva oricăror recrudes­cenţe nu trebuie şi nu poate fi ui­tată niciodată. Astăzi mai ales, cînd problema reînvierii militaris­mului german se pune atît de acut în occident, cînd Bundeswehrul este pus pe picioare, piesa lui Wolf sapă adînc în conştiinţa oamenilor cuvintele de mare rezonanţă: „...nu vom uita niciodată, nu vom putea uita niciodată ...“. E un mesaj luminos adresat raţiiunii şi inimii omului. Iar faptul ca spectacolul are succese dovedeşte că spectatorii înţeleg lecţia lui ac­tuală. O contribuţie meritorie în apropierea mesajului îi revine formei impecabile a limbii din ver­siunea maghiară, semnată de K Jakab Erzsébet, ION CHEREJI Kovács György, Artist al Poporu­lui și Tanai Bella în piesa „Prof­esorul Mamlock“. STEAUA ROȘIE • In vederea îndeplinirii şi chiar a depăşirii sarcinilor de plan pe­­anul 1961, colectivul de muncitori de la Depoul C.F.R. Tg. Mureş şi-a luat diferite angaja­mente. Printre altele, după fieca­re drum efectuat mecanicul revi­zuieşte cu atenţie starea­ locomo­tivei respective şi împreună cu fochistul execută singuri micile reparaţii. La şcoala personalului, mecanicii cu experienţă bogată împărtăşesc celorlalţi cunoştinţe­le lor tehnice privind conducerea şi întreţinerea locomotivelor. Fru­moase realizări în muncă au obţi­nut în această privinţă mecanicul Suciu Ioan şi fochistul Lupu Gheorghe care cu locomotiva 150.1086 au remorcat trenul cu 70 de tone supratonal, care a a­­juns fără nici o întîrziere la des­tinaţie. (CIRLOMAN FLORIAN, fochist). „ Pentru a putea participa la excursiile din timpul vacanţei de vară, elevii şcolilor din raionul Reghin se întrec să economiseas­că tot mai mulţi bani prin C.E.C. Astfel, fiecare elev din comuna Dedrad — comună cu agricultura complet cooperativi­zată — este un depunător la C.E.C. Frumoase rezultate în economisire au obţi­nut şi elevii şcolilor din Solovăs­­tru, Gorneşti, Batoş, Brîncove­­neşti, Apatina şi oraşul Reghin, unde la şcoala Nr. 2 de 11 ani sunt 442 depunători din rîndul e­­levilor. Rezultate asemănătoare sunt şi la şcoala Nr. 1 de 11 ani, la şcoala nr. 3 de 7 ani, şi la cea din Ierbuş-Reghin. (SAM­AR IOAN). • Zilele trecute lucrătorii centrului cooperatist Deda au analizat frumoasele rezultate obţinute în acest an şi totodată au dezbătut sarcinile ce le revin în realizarea planului economic pe anul 1961. Astfel, valoarea produselor achiziţionate în 1961 va fi cu 6,7 la sută mai mare decit valoarea mărfurilor des­făcute în 1960. Producţia globa­lă prevăzută pentru anul viitor este cu 5 la sută mai mare de­cit cea din 1960. Din această prevedere de plan semiindus­­trializarea (ca pulpele de legu­me şi fructe) reprezintă 210 to­ne fructe şi 40 tone sucuri. Pla­nul de măsuri pune un accent deosebit pe reducerea cheltuie­lilor de circulaţie, la care nive­lul maxim anual în sectorul co­merţ va fi de 5,28, iar în secto­rul achiziţii de 11 la sută, faţă de 6 şi 14,65 la sută realizat în a­­nul 1960. În cadrul discuţiilor purtate pe marginea planului de mă­suri, lucrătorii din cooperaţie au făcut propuneri şi şi-au luat angajamente frumoase, menite să contribuie la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce le stau în faţă. (COCIŞ GHEORGHE). O FAMILIE FERICITA Cutr­eierînd satele noastre, în care ţărănimea muncitoare a pă­şit pe calea indicată de partid, peste tot, în faţa ochilor ţi se înfă­ţişează case noi, frumoase şi lumi­noase, în care a intrat belşugul şi fericirea. Aparatul de radio, ma­şina de cusut, mobila lustruită sau covorul persan nu mai con­stituie azi o raritate sau articole de lux. Gospodăria agricolă co­lectivă a deschis ţărănimii mun­citoare drumul spre o viaţă tot mai îndestulată. Colectivizarea agriculturii va deschide posibilităţi nelimitate pentru continua înflorire şi dez­voltare a satelor noastre, pentru bunăstarea şi fericirea ţăranilor muncitori. Podul casei este acum plin. Jos porumb, iar sus carne şi... cîr­­naţi. Peste 200 kg a avut porcul tăiat de colectivistul Varga Imre din Porumbenii Mari. Casă frumoasă, mobilă nouă, a­­parat de radio, o viaţă îndestula­tă. Iată ce a adus gospodăria colectivă familiei colectivistului Varga Imre din Porumbenii Mari. Cum să folosim nutreţul Însilozat în hrana animalelor Numeroase gospodării colective ca cele din Chilieni, Valea Ca­şului, Ghidfalău, Crăciuneşti, Ni­­coleşti-Ciba, Curteni, etc. au în­silozat în acest an cîte 2.000— 3.000 tone de furaje. La G.A.C. Crăciuneşti, la G.A.S. Batoş şi în alte unităţi agricole folosirea nutreţului murat în hrana vacilor a început încă din luna noiem­brie, dînd rezultate foarte bune. Producţia de lapte obţinută zilnic este tot­­atît de mare (în unele cazuri chiar mai mare) ca şi în timpul verii, cînd animalele con­sumau nutreţ verde. Unele vaci dau în medie peste 20 litri de lapte pe zi. Pentru folosirea raţională a cantităţilor de nutreţ murat exis­tente în fiecare gospodărie, în scopul obţinerii unor producţii sporite de lapte şi carne, este necesar să dăm cîteva îndrumări practice. Se ştie că prin fermentare, nu­treţul însilozat păstrează aproa­pe toate calităţile furajului verde şi este consumat cu plăcere de animale în tot timpul anului. Pen­tru a se evita pierderile prin­­al­terare, silozurile în formă de groapă, tranşee în pămînt, cele de la suprafaţa pămîntului, sau­­cele dintre sire se deschid la u­­nul din capete. Mai întîi se înde­părtează stratul de pămînt aco­peritor, pe o lungime de 1—2 m. După aceea, stratul de nutreț ca­re a venit în contact cu pămîntul se transportă imediat la platfor­ma de gunoi. La silozurile con­struite din beton se procedează la fel. După deschiderea silozului se face aprecierea calităţii nutreţu­lui. Un nutreţ bine murat are mi­ros plăcut ca de pîine dospită ; gustul său este acrişor iar cu­loarea verde-gălbuie. Dacă la deschiderea silozului se constată că nutreţul murat es­te de bună calitate, se scoate a­­tîta furaj cît este necesar să se dea animalelor ca hrană într-o singură zi. Apoi, peste porţiunea de siloz descoperită se aşează rogojini, paie sau coceni, spre a feri nutreţul de îngheţ, de soare etc. In zilele următoare se scot noi straturi de nutreţ, pînă se a­junge la fundul silozului; după aceea se descoperă o nouă por­ţiune de 1—2 m. Pentru ca animalele să se obiş­nuiască cu nutreţul murat, intro­ducerea acestuia în hrana lor la început trebuie să se facă în can­tităţi mici, eventual în amestec cu alte nutreţuri (fîn, pleavă, tă­­rîţe etc.). După cîteva zile raţia se măreşte treptat, pînă se ajun­ge la cantitatea normală. Din experienţa G.A.S.-urilor din Batoş, Reghin şi Sîncrai s-a con­statat că cele mai bune rezultate în producţia vacilor se obţin ,a­­tunci cînd în raţia zilnică se dă cel puţin 1 kg de fîn, la fiecare 5 kg nutreţ însilozat. La vacile gestante, în ultimele săptămîni înaintea fătării, nutreţul însilozat va fi scos din raţie şi înlocuit cu alte furaje, mai puţin voluminoa­se. Tineretul bovin pentru prăsilă poate primi zilnic cîte 20—25 kg nutreţ însilozat. La scroafe, vieri sau grăsuni se pot da zilnic cîte 3—4 kg nutreţ murat ames­tecat cu uruieli. Nutreţul murat dat porcilor trebuie să fie de cea mai bună calitate. De preferinţă, acest nutreţ să parvină din plan­te leguminoase. La oi se pot da cîte 2—3 kg pe zi, avîndu-se însă grijă ca în ultima perioadă a­ gestaţiei să fie scos din raţie. Păsările de curte pot consuma de asemeni nutreţ murat, cîte­ 100— 200 g pe zi. Administrînd în mod raţional nutreţul murat în hrana anima­lelor, unităţile agricole socialis­te din regiunea noastră vor con­tribui la mărirea continuă a pro­ducţiei de lapte şi carne. GABOR TRAIAN ■OOOO" SPECTACOLE TG. MUREŞ N. BALCESCU : Zafra (26 XII — 1 L). PROGRESUL: Eşalonul de aur (26 XII.—1 I.). STEAGUL ROŞU : Povestea tine­rilor căsătoriţi. Completare : In lumea măsurii (26 XII.— 1 L). TINERETULUI : Cei patru de pe Moana (26 XII.—1 L). MUNCITORESC: Lanţul (26—28 XII.). Casa părintească (29 XII.— 1 I.) DÓZSA GHEORGHE : Surorile (26—27 XII.). Anul 1918 (28—29 XII.). Dimineaţa mohorîtă. Completa­re : Bucureştiul de ieri şi de azi 130 XII.—1 I.). CASA DE CULTURA A SINDI­CATELOR : Balada soldatului (25—29 XII.). REGHIN VICTORIA: Nunta lui Figaro (26—28 XII.). Ea te iubeşte (29 XII.—1 L). TOPLIŢA MUNCITORESC : Abuz de încre­dere (26—28 XII.). Părinţi şi copii (29 XII.— 1 I.). —­ Cyrano de Bergerac (26 XII. orele 20). — Profesorul Mamlock (27 XII. orele 20). — Scrisori de dragoste (28 XI orele 20). — Profesorul Mamlock (29 XII. orele 20). — Cyrano de Bergerac (31 XII- orele 20). PROGRAMUL CASEI PRIETE­NIEI romîno-sovietice — Ore de poveşti. Film­e de bas­me (duminică, 2-­ XII, orele 11). —— „Probleme actuale ale situa­ţiei internaţionale“ — confe­rinţă ţipată de Gonda Miklós, director în Ministerul Afaceri­lor Externe. După conferinţă va rula un film. (joi, 29 XII., orele 18)..­­ — „A 13-a aniversare a procla­mării Republicii Populare Ro­míne“ — conferenţiarKo­­czián László, profesor (vineri O V TI nrnm­ 1 Hi V I* )

Next