Steaua Roşie, iulie 1961 (Anul 10, nr. 155-180)
1961-07-02 / nr. 156
Din realizările gospodăriei noastre Gospodăria agricolă colectivă din Iernut, raionul Luduş, se numără printre gospodăriile mari din regiunea noastră. Iată cîteva cifre care vin să confirme acest lucru: griul îl cultivăm pe o suprafaţă de 400 ha, iar porumbul pentru boabe pe alte 230 ha. Celelalte cereale păioase, ca orzul, ovăzul şi secara, le cultivăm pe o suprafaţă de aproape 100 ha. O mare atenţie acordăm sfeclei de zahăr, pe care o cultivăm pe 135 ha. Desigur că pe lîngă acestea în gospodăria noastră se mai cultivă şi alte culturi. Ştiind că o contribuţie de seamă la obţinerea unor recolte sporite o are şi felul cum executăm întreţinerea culturilor, pînă zilele trecute noi am terminat praşila a doua la porumbul pentru boabe, cartofi, floarea soarelui şi altele. Sfecla de zahăr a fost prăşită de trei ori. Paralel cu întreţinerea culturilor, colectiviştii din Iernut au cosit, uscat şi depozitat trifoiul de pe 150 ha, precum şi fînul de pe 50 ha. Cunoscînd importanţa mare ce o are nutreţul insilozat în hrana animalelor, intr-un timp scurt noi am însilozat peste 7 vagoane de nutreţuri provenite din tocarea trifoiului, a diferitelor ierburi etc. Vorbind despre rezultatele obţinute la întreţinerea culturilor nu putem trece cu vederea pe colectiviştii cei mai silitori, care au efectuat numai lucrări de calitate. Iată cîţiva dintre ei: Fodor Ştefan brigadier, a cărui brigadă se situează de la începutul anului pe loc de frunte, Szakács Alexandru, Ghip Ioan, membri de partid, Türke Iosif, Stoica Maria, Ghip Ana, Sipos Maria și Szakács Iuliana. Colectiviștii din Iernut sunt buni crescători de animale. Din numărul de animale planificat a se cumpăra în acest an, gospodăria colectivă a procurat deja 88 juninci şi 15 vaci cu lapte. In ceea ce priveşte numărul de animale, pînă la sfîrşitul anului noi vom munci astfel ca să deţinem mai multe animale decît ne-am prevăzut în planul de producţie. Rezultate bune vom oeţine şi în ceea ce priveşte producţia de lapte pe cap de vacă furajată, care va ajunge la sfîrşitul anului la peste 2.600 litri. In urma realizărilor de pînă acum, gospodăria colectivă a reuşit să repartizeze membrilor săi de două ori avans în bani, revenind cîte 4 lei la zi-muncă, precum şi cîte 2 kg de trifoi la o zimuncă. In afară de cele arătate mai sus, gospodăria noastră s-a angajat ca în anul acesta să predea statului pe bază de contract următoarele cantităţi de produse vegetale şi animale: 105 tone grîu, 124 tone porumb boabe, 12 tone orz, 22 tone floarea-soarelui, 80 tone cartofi, aproape trei milioane kg sfeclă de zahăr, 30 tone seminţe de trifoi, peste 65 tone carne de porc şi bovine, 285 tone legume şi zarzavaturi şi altele. Sîntem siguri, că urmînd indicaţiile date de partid, respectînd şi aplicînd regulile agrotehnice înaintate şi executînd numai lucrări de calitate, vom reuşi să întărim gospodăria noastră colectivă din punct de vedere economic şi o dată cu acestea vor spori şi veniturile membrilor. IOAN DRAGOMIR ing. la G.A.C. „23 August“ din Iernut, raionul Luduş. Siklódi Ludovic este lăcătuş-sculier la I.I.S. „Ludovic Minszki“ EL s-a evidenţiat prin rezultatele obţinute la fabricarea pieselor de schimb pentru maşini textile şi la executarea materialelor pentru fabricarea clapelor de finisaj.Grupa în care lucrează şi-a realizat planul pe iunie în proporţie de 12%, dînd produse de calitate foarte bună. Lucrări pentru alimentarea oraşului Reghin cu apă potabilă La începutul lunii iunie, între Reghin şi comuna Voivodeni au fost începute lucrările pentru instalarea unor conducte care să alimenteze cu apă potabilă oraşul Reghin. Oamenii muncii din întreprinderile oraşului au răspuns cu entuziasm la chemarea organelor locale de a contribui prin acţiuni patriotice la aceste lucrări. Astfel muncitorii de la întreprinderile „Republica“, I.F. Reghin, „I.P.M. Sport“ etc., au săpat prin muncă patriotică 600 metri cubi de pămînt. Valoarea lucrărilor se ridică la 3.000 lei. In curind constructorii din Reghin vor începe lucrările de amenajare a două mari bazine pentru apă potabilă, cu o capacitate totală de 1.500 mtri cubi. ALEX. BACIU corespondent voluntar Anunţ OOOOOOOQ oooooooo întreprinderea nr. 2 „Construcţii“ Tirgu Mureş angajează MAIŞTRI absolvenţi ai şcolilor tehnice de maiştri sau maiştrii cu îndeplinirea condiţiilor cerute de dispozițiile legale în vigoare, pe bază de concurs. Concursul va avea loc la 15 iulie 1961, la sediul întreprinderii nr. 2 Construcții Tg.-Mureş, Str. Gheorghe Dózsa nr. 3S. întreprinderea USE.Fi.Caf.Ciirgu mureş furnizează întreprinderilor socialiste şi cooperatiste, fără comandă, SCAUNE LUSTRUITE, TAPIŢATE de calitate, tip Voiniceni întreprinderea locală de materiale de construcţii Tg. Mureş, Str. Evreilor Martiri Nr. 4, anunţă CONCES pentru ocuparea postului de maistru la Fabrica de cărămizi din Suseni (Raionul Reghin). Cei interesaţi vor prezenta pînă la data de 20 iulie 1961 următoarele documente la serviciul de cadre al întreprinderii: ^ cerere —• dovadă sau diplomă despre pregătirea profesională şi adeverinţă că a muncit pînă la data de 1 iulie 1956, 12 arai în postul de maistru. — autobiografie Cererile depuse fără documentele de mai sus nu se vor lua în considerare. Lămuriri mai detailate pentru ocuparea postului de mai sus se vor primi la Serv. cadre I. L. M. C. Tg. Mureş. Concursul va avea loc în ziua de 22 iulie 1961, la orele 8, la sediul întreprinderii. Direcțiunea I. L. M. C. Angajăm revizor contabil cu practică de cel puţin 5 ani în probleme de contabilitate comercială. Informaţii suplimentare la Biroul central al cap.i-ului Tg. Mureş, str. Kossuth nr. 10. Intrepr. instalaţii Bucureşti str. Pictor Verona nr. 17, raionul I. V. Stalin angajează pentru marile şantiere din provincie (Brazi, Oneşti, Suceava.) — ingineri — maiştri — tehnicieni — şi muncitori specialişti în instalaţii electrice de forţă şi aparate de măsură şi control.___________ FABRICA DE CIMENT SI PRODUSE DIN AZBOCIMENT BUxxX tfiicON 22 • Livrează: Tuburi din azbociment Pentru transport — apă — canalizare — produse petroliere — industria alimentară — ape acide și gazoase Pentru presiuni de regim: 5 atm. 8 atm. 10 atm. Dimensiuni 80—300 mm diametru STEAUA ROȘIE Aţi ştiut, dragi cititori, că baia populară din Luduş nu are stăpîn? Ea a fost construită o dată cu fabrica de zahăr, cu cvartalul de blocuri şi cu complexul comercial din apropierea fabricii de zahăr. Este o construcţie cît se poate de frumoasă. Au fost instalate aici vane şi duşuri, a fost introdusă apa şi încălzirea, într-un cuvînt a fost amenajată o baie populară aşa cum scrie la carte. Nimic de zis, după terminare, baia a fost pusă în funcţiune. Dar pentru un timp destul de scurt. Neavînd stăpîn, baia a fost închisă, şi închisă este şi astăzi. Mai bine zis, baia este deschisă, dar nu pentru ca cetăţenii să facă baie, căci de cîteva săptămini, baia a fost transformată în dormitor. Un vechi proverb spune despre risipitori că aruncă banii pe fereastră. Aici, la Luduş, nu se aruncă banii pe fereastră, ci se aruncă ferestrele care au costat bani. Cum baia e a nimănui, nimeni nu se îngrijeşte de ea. Astfel, geamurile, destul de multe la număr, au fost lăsate deschise. Un vînt puternic, n-a mai lăsat unul teafăr. Stăpînul băii nu s-a găsit totuşi nici pînă azi. întreprinderea de gospodărie raională nu preia baia pînă cînd nu primeşte dispozifiuni scrise în acest sens de la forul tutelar, adică de la raion. Sfatul popu-\ Iar raional nu dă« astfel de dispozifiuni] pînă nu primeşte şi cel din partea regiu-\ nii. Nu de alta, dar nici unii, nici alţii nu vor să... „intre la apă". Şi în felul a-, cesta, nici cetăţenii oraşului nu pot in-J tra la baie. Problema redeschi-\ derii băii populare' din Luduş nu mai poate fi tărăgănată. Baia trebuie pusă la* dispoziţia cetăţenilor■ în cel mai scurt timp. Iar acelora care pînă acum au amînat rezolvarea acestei pro-', blerne, ca să nu\ „intre la apă", să li\ se facă este un dus: recei PASCU POPSOR ! NOTE Ca să nu . . . „intre la apă“ Clasamentul definitiv al campionatului raional de fotbal SERIA A II-A 1. Textila Sf. Gheorghe 26 26 0 0 116:16 52 2. Avîntul Comandau 26 16 2 8 72:49 34 3. A.S.M. Odorhei 26 15 2 9 57:33 32 4. R.S.E. Tg. Secuiesc 26 14 3 9 65:39 31 5. Carpați Covasna 26 11 8 7 64:32 30 6. Avintul Odorhei 26 13 0 13 57:48 26 7. Metalul Vlăhiţa 26 11 2 13 51:47 24 8. Minerul Bălan 26 9 5 12 36:77 23 9. Minerul Căpeni 26 10 2 14 38:73 22 10. Progresul Gheorghieni 26 6 8 12 39:52 20 11. Minerul M. Ciuc 26 8 4 14 43:72 20 12. Şoimii Baraolt 26 7 5 14 38:57 19 13. Mureşul Remetea 26 6 5 15 44:64 17 14. Şoimii Tuşnad 26 7 0 19 27:88 14 DUMINICĂ 2 IULIE TG. MUREŞ „N. Bălcescu“: Regele Neapolului. „Progresul“: Cerasella. La orele 21: Dama de pică. „Steagul roşu“: Sfioasa. „Tineretului“: Bravul soldat Svejk (ambele serii). „Muncitoresc“: Cu orice preţ. „Dózsa Gh“: Rosemarie. In parcul „Lázár Ödön“: Cerasella. Casa de cultură a sindicatelor: Vise pentru duminică. GHEORGHIENI „7 Noiembrie“: Scrisoare neex*pediată. LUDUŞ „30 Decembrie“: Drumul Hristinei. MIERCUREA CIUC „Dózsa' Gh“: In pragul vieţii ODORHEI „Muncitoresc“: Cocoşatul REGHIN „Victoria“: Haiducul de pe Ceremuş. TÎRNĂVENI „23 August“: Mîndrie TOPLIŢA „Muncitoresc“. Nu vreau să mă însor LUNI 3 IULIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,10 — Emisiunea pentru sate. Veşti despre strîngerea recoltei; 9,50 — Program de cîntece pioniereşti; 10,10 — Muzică populară rusă; 11,40 — Cîntă fluieraşul Niţă Vădeanu şi violonistul Costică Dură; 12,00 — Cîntece despre primul cosmonaut; 13,05 — Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 15,30 — Muzică din operete; 18,00 — Noi înregistrări primite din partea Radiodifuziunii maghiare; 18,30 — Program muzical pentru fruntaşii în producţie; 19,00 — Almanah ştiinţific; 20,50 — Tribuna Radio. O problemă actuală: încheierea tratatului de pace cu Germania; 21,30 — Cu cîntecul şi jocul pe plaiurile bănăţene. Programul II: 14,30 — Orchestre de muzică populară romînească; 16,30* — Vorbeşte Moscova; 17,00 — Simfonietta de Ion Dumitrescu; 17,35 — Melodii populare romîneşti şi ale minorităţlor naţionale; 18,05 — Muzică din operete; 19,40 — Cîntă Emil Gavriş; 21,30 — Lecturi la cererea ascultătorilor. ; TG. MUREŞ. 5—5,30 în limba romînă. Mozaic radiofonic. 5,30— 6 în limba maghiară. Vorbesc faptele — Ceardaşuri — Cînd directorul căminului cultural îşi neglijează munca — Muzică distractivă pentru fanfară. 14,30—15 în limba maghiară: Ştiri — Muzică distractivă — Ghid cultural. 17—17,30 în limba romînă: Jurnalul nostru. 17,30—18,30 în limba maghiară: Buletin de ştiri — Muzică dedicată fruntaşilor din învăţămînt — Cronică sportivă. MARŢI 4 IULIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,10 — Emisiunea pentru sate. Sfatul agronomului. Recoltarea în două faze a păioaselor; 10,10 — Solişti instrumentişti de muzică populară romînească; 12,40 — Jocuri populare romîneşti; 13,05 — Muzică din operete; 14,30 — Suita I din baletul „Păcală“ de Viorel Doboş; 15,10 — Muzică uşoară rominească; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 17,15 — Muzică uşoară romînească; 19,00 — Revista economică Radio; 20,30 — Muzică populară romînească; 21,15 — Jurnalul satelor; 21,40 — Cîntece şi jocuri populare. Programul II: 12,10 — Muzică populară romînească şi a minorităţilor naţionale; 12,40 — Program interpretat de Ansamblul de cîntece şi dansuri „Ciocîrlia“; 14,03 — Muzică populară din R.P. Ungară; 16,30 — Melodii populare olteneşti; 18,15 — Muzică populară romînească; 19,30 — Premieră pe ţară: Opera „Don Carlos“ de Verdi. * TG. MUREŞ. 5-5.30 în limba romînă: Pe drumul vieţii , noi — Jocuri populare — Ne scriu corespondenţii — Muzică distractivă. 5.30— 6 în limba maghiara: Peisaj din Cuci — Cîntece populare vesele. Voce Tóth Erzsébet — Acum:ma e timpul — Muzică corală. 14,30— 15 în limba maghiară: Din cutia cu scrisori — Jocuri populare şi ceardaşuri — Notă. 17— 17,30 în limba romînă: Buletin de ştiri — Din experienţa brigăzilor complexe mici de la Lăpuşna — Program de romanţe. 17,30—18,30 în limba mahiară: Oglinda uzinei: La Lăpuşna — Muzică de dans — Tinerilor despre tineret — Maros Rudolf: Jocuri populare. ★ 9 Taberele de pionieri şi şcolari ■. U.T.M., în colaborare cu secţia deJ învăţămînt şi cultură a Sfatului popular regional. Pe cuprinsul regiunii noastre avem asemenea tabere în pitoreasca Vale a Mureşului, începînd cu Izvorul Mureşului, şi continuînd cu Răstoliţa şi Lunca Bradului. In Valea Gurghiului, la Lăpuşna, funcţionează de asemenea o tabără, la fel ca şi la Băile Chirui, lîngă Odorhei şi la Homorod-Băi, tot în apropierea acestui oraş. Dar în seriile care vor începe la 3 iulie, pionierii vor avea posibilitatea să-şi petreacă vacanţa în asemenea tabere şi la Miercurea- Ciuc, Gheorghieni, Borsec şi Topliţa. Dar să nu creadă nimeni, că în taberele din regiunea noastră vin numai copii din împrejurimi. Aceste tabere găzduiesc cu cea mai mare ospitalitate pionieri şi şcolari din Bucureşti, Braşov, Galaţi, Ploieşti, sau chiar din Regiunea Dobrogea, şi, bineînţeles un număr mare de elevi din oraşele regiunii noastre. Să vedem acum, ce preocupări au copiii în aceste tabere?! Zilele trecute, de pildă, pionierii şi şcolarii din tabăra de la Lunca Bradului, originari în mare parte din regiunea Braşov, au făcut o excursie amuzantă şi în acelaşi timp instructivă, pentru cunoaşterea împrejurimilor. O parte din ei au făcut o vizită la un parchet de exploatare forestieră, spre a vedea personal, cum se doboară buştenii, întorşi la Lunca Bradului ei ţineau neapărat să vizitele şi fabrica de cherestea, pentru a urmări procesul de industrializare a lemnelor exploatate sus, la pădure. Pionierii din oraşul Bucureşti şi din regiunea noastră care-şi petrec vacanţa în tabăra de la Răstoliţa au avut o întîlnire interesantă cu preşedintele Comitetului executiv al sfatului popular comunal, care le-a făcut o expunere interesantă despre trecutul şi prezentul Răstoliţei. Tot aici, a avut loc un carnaval.Nu mai puţin interesantă este viaţa şi în tabăra de la Homorod. In programul acestei tabere au figurat: învăţarea unor cîntece revoluţionare şi pioniereşti, ca: „Părinte drag, partid iubit“, „Sînt pionier“ şi altele. Pe lîngă plimbări şi jocuri, în taberele de pionieri şi şcolari au loc concursuri de creaţii originale (versuri, proză, cîntece) pe tema „In tabără la noi), activităţi muzicale, zile ale cîntecului şi jocului etc. întreg programul acestor tabere are un caracter pronunţat recreativ, şi în acelaş timp educativ. După un rodnic an şcolar, pionierii şi şcolarii se bucură din plin de miile de surprize ale vacanţei bine meritate. Printre aceste surprize, un loc de frunte îl ocupă taberele de pioneri şi şcolari, organizate de Comitetul regional ŞCOALA MEDIE „PAPIU ILARIAN“ TG. MUREŞ — Comisia nr. 1— secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Papiu Ilarian“ Tg. Mureş, (curs de zi şi restanţieri), de la Şcoala medie „Bolyai Farkas“ (curs de zi şi restanţieri). Preşedinte: conf. univ. Ion Mesaroşiu, Universitatea „Babeş-Bolyai“ — Cluj, ŞCOALA MEDIE „PAPIU ILARIAN“ TG. MUREŞ, — Comisia nr. 2 — secţie reală. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Papiu Ilarian“ Tg. Mureş (curs seral) şi de la Şcoala medie „Bolyai Farkas“ (curs fără frecvenţă). Preşedinte: lector univ. Aurel Turcu, Universitatea „Babeş-Bolyai“ — Cluj, ŞCOALA MEDIE „PAPIU ILARIAN“ TG. MUREŞ, — Comisia nr. 3 — secţie reală. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Papiu Ilarian (curs seral şi restanţieri). Preşedinte: conf. univ. Paul Soos, Institutul de medicină şi farmacie — Tg. Mureş; ŞCOALA MEDIE „UNIREA“ TG. MUREŞ — Comisia nr. 4 — secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Unirea“ (curs de zi şi restanţieri) şi de la Şcoala muncitorească de pe lîngă Şcoala medie ,Unirea“ (curs fără frecvenţă). Preşedinte: lector univ. Timotei Enăchescu, Institutul pedagogic de 3 ani, Tg. Mureş; ŞCOALA MEDIE „UNIREA“ TG. MUREŞ — Comisia nr. 5 — secţie reală. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Unirea“ (curs de zi) şi de la Şcoala muncitorească de pe lîngă Şcoala medie „Unirea“ (curs fără frecvenţă), limba maghiară. Preşedinte: lector univ. Alargareta Szilágyi, Institutul pedagogic de 3 ani Tg. Mureş, ŞCOALA MEDIE „UNIREA“ TG. MUREŞ, — Comisia nr. 6 — secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Unirea“, de la Şcoala de muzică şi de la Şcoala de arte plastice din Tg. Mureş (curs de zi şi restanţieri), limba maghiară. Preşedinte: conf. univ. Ladislau Kekedi, Universitatea „Babeş- Bolyai“ — Cluj, ŞCOALA MEDIE „BOLYAI FARKAS“ TG. MUREŞ, — Comisia nr. 7 — secţie reală. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Bolyai Farkas“ (curs de zi şi restanţieri), limba maghiară. Preşedinte: prof. János Gáspár, director al Şcolii medii „Unirea“ din Tg. Mureş, ŞCOALA MEDIE „BOLYAI FARKAS“ TG. MUREŞ, — Comisia nr 8 — secţie rnvală. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Bolyai Farkas“ şi de la Şcoala medie „Papiu Ilarian“ (curs de zi) limba maghiară. Preşedinte: conf. univ. Árpád Kiss, Institutul de medicină şi farmacie, Tg. Mureş. ŞCOALA MEDIE „BOLYAI FARKAS“ TG. MUREŞ, — Comisia nr. 9 — secţie reală. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Bolyai Farkas“ (curs fără frecvenţă), limba maghiară. Preşedinte: prof. Vilmos Barabás, director al şcolii medii din Cristur; ŞCOALA MEDIE SOVATA, CU LIMBA DE PREDARE MAGHIARA — Comisia nr. 10 — secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie Miercurea Niraj, de la Şcoala medie Sovata, de la Şcoala medie Sîngeorgiu de Pădure şi de la Şcoala medie Tîrnăveni (cursuri de zi, serale şi fără frecvenţă), limba maghiară. Preşedinte: lector univ. Emeric Asztalos, Institutul pedagogic de 3 ani — Tg. Mureş, ŞCOALA MEDIE NR. 1 „PETRU MAIOR“ REGHIN, — Comisia nr. 11 — secţia mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie nr. 1 „Petru Maior“ şi de la Şcoala medie nr. 2 Reghin (cursuri de zi, serale, fără frecvenţă şi restanţieri). Preşedinte: lector univ. Aurelia Gîrboveanu, Institutul pedagogic de 3 ani — Cluj, ŞCOALA MEDIE NR 2 REGHIN, — Comisia nr. 12 — secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie nr. 1 „Petru Maior“, de la Şcoala medie nr. 2 Reghin (cursuri de zi, serale, fără frecvenţă şi restanţieri), limba maghiară. Preşedinte: Bela Barabas, şef de lucrări, Institutul de medicină şi farmacie Tg. Mureş; ŞCOALA MEDIE TOPLIŢA, — Comisia nr. 3 — secţie reală. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie Topliţa şi de la Şcoala medie Gheorghieni (curs de zi, fără frecvenţă şi restanţieri). Preşedinte: conf. univ. Maria Nemeş, Institutul agronomic ,,Dr. Petru Groza“ — Cluj; ŞCOALA MEDIE „DR. PETRU GROZA“ ODORHEI, — Comisia nr. 14 — secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Dr. Petru Groza“ Odorhei (curs de zi), limba maghiară. Preşedinte: prof. Iuliu Szász, directorul Şcolii medii din Reghin. ŞCOALA MEDIE „DR. PETRU GROZA“ ODORHEI, — Comisia nr. 15 — secţie reală. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Dr. Petru Groza“ Odorhei şi de la Şcoala medie Vlăhiţa (cursuri de zi, serale, fără frecvenţă şi restanţieri), limba maghiară. Preşedinte: lector univ. Árpád Pál, Universitatea „Babeş-Bolyai“ — Cluj; ŞCOALA MEDIE CRISTUR, cu limba de predare maghiară — Comisia nr. 16 — secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie din Cristur (cursuri de zi, fără frecvenţă). Preşedinte: conf. univ. Iuliu Gál, Institutul de medicină şi farmacie Tg. Mureş; ŞCOALA MEDIE „AL. SAHIA“ TIRNAVENI, Comisia nr 17 — secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Al. Sahia“ (curs de zi şi restanţieri). Preşedinte: lector univ. Octavian Schiau, Universitatea „Babeş- Bolyai“ — Cluj; ŞCOALA MEDIE LUDUŞ, — Comisia nr. 18 — secţie reală. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie Luduş (curs de zi). Preşedinte: Dumitru Roşea, şef de lucrări, Universitatea „Babeş-Bolyai“ — Cluj; ŞCOALA MEDIE MIERCUREA CIUC, — Comisia nr. 19, secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie Miercurea Ciuc (cursuri de zi, serale, fără frecvenţă şi restanţieri), limba maghiară. Preşedinte: prof. univ. Iosif Tóth, Universitatea „Babeş- Bolyai“ — Cluj, ŞCOALA MEDIE GHEORGHIENI, — Comisia nr. 20 — secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie Gheorghieni (cursuri de zi, fără frecvenţă şi restanţieri) şi de la Şcoala medie Ditrău (curs de zi), limba maghiara. Preşedinte: prof. András Krista, directorul Şcolii medii din Miercurea Ciuc. Centrele şi comisiile examenului de maturitate din Regiunea Mureş- Autonomă Maghiară