Steaua Roşie, iulie 1961 (Anul 10, nr. 155-180)

1961-07-02 / nr. 156

Din realizările gospodăriei noastre Gospodăria agricolă colectivă din Iernut, raionul Luduş, se nu­mără printre gospodăriile mari din regiunea noastră. Iată cîteva cifre care vin să confirme acest lucru: griul îl cul­tivăm pe o suprafaţă de 400 ha, iar porumbul pentru boabe pe alte 230 ha. Celelalte cereale păioase, ca orzul, ovăzul şi secara, le cul­tivăm pe o suprafaţă de aproape 100 ha. O mare atenţie acordăm sfeclei de zahăr, pe care o cultivăm pe 135 ha. Desigur că pe lîngă aces­tea în gospodăria noastră se mai cultivă şi alte culturi. Ştiind că o contribuţie de sea­mă la obţinerea unor recolte spo­rite o are şi felul cum executăm întreţinerea culturilor, pînă zilele trecute noi am terminat praşila a doua la porumbul pentru boabe, cartofi, floarea soarelui şi altele. Sfecla de zahăr a fost prăşită de trei ori. Paralel cu întreţinerea culturi­lor, colectiviştii din Iernut au cosit, uscat şi depozitat trifoiul de pe 150 ha, precum şi fînul de pe 50 ha. Cunoscînd importanţa mare ce o are nutreţul insilozat în hrana animalelor, intr-un timp scurt noi am însilozat peste 7 vagoane de nutreţuri provenite din tocarea trifoiului, a diferitelor ierburi etc. Vorbind despre rezultatele obţi­nute la întreţinerea culturilor nu putem trece cu vederea pe colecti­viştii cei mai silitori, care au efectuat numai lucrări de calitate. Iată cîţiva dintre ei: Fodor Şte­fan brigadier, a cărui brigadă se situează de la începutul anului pe loc de frunte, Szakács Alexandru, Ghip Ioan, membri de partid, Türke Iosif, Stoica Maria, Ghip Ana, Sipos Maria și Szakács Iuliana. Colectiviștii din Iernut sunt buni crescători de animale. Din numă­rul de animale planificat a se cumpăra în acest an, gospodăria colectivă a procurat deja 88 ju­­ninci şi 15 vaci cu lapte. In ceea ce priveşte numărul de animale, pînă la sfîrşitul anului noi vom munci astfel ca să deţinem mai multe animale decît ne-am prevă­zut în planul de producţie. Rezultate bune vom oeţine şi în ceea ce priveşte producţia de lapte pe cap de vacă furajată, care va ajunge la sfîrşitul anului la peste 2.600 litri. In urma realizărilor de pînă a­­cum, gospodăria colectivă a reu­şit să repartizeze membrilor săi de două ori avans în bani, reve­nind cîte 4 lei la zi-muncă, pre­cum şi cîte 2 kg de trifoi la o zi­­muncă. In afară de cele arătate mai sus, gospodăria noastră s-a angajat ca în anul acesta să predea sta­tului pe bază de contract urmă­toarele cantităţi de produse vege­tale şi animale: 105 tone grîu, 124 tone porumb boabe, 12 tone orz, 22 tone floarea-soarelui, 80 tone cartofi, aproape trei milioane kg sfeclă de zahăr, 30 tone semin­ţe de trifoi, peste 65 tone carne de porc şi bovine, 285 tone legu­me şi zarzavaturi şi altele. Sîntem siguri, că urmînd indi­caţiile date de partid, respectînd şi aplicînd regulile agrotehnice înaintate şi executînd numai lu­crări de calitate, vom reuşi să întărim gospodăria noastră colec­tivă din punct de vedere economic şi o dată cu acestea vor spori şi veniturile membrilor. IOAN DRAGOMIR ing. la G.A.C. „23 August“ din Iernut, raionul Luduş. Siklódi Ludovic este lăcătuş-sculier la I.I.S. „Ludovic Minszki“ EL s-a evidenţiat prin rezultatele obţinute la fabricarea pieselor de schimb pentru maşini textile şi la executarea materialelor pen­tru fabricarea clapelor de finisaj.Grupa în care lucrează şi-a reali­zat planul pe iunie în proporţie de 12­%, dînd produse de cali­tate foarte bună. Lucrări pentru alimentarea oraşului Reghin cu apă potabilă La începutul lunii iunie, între Reghin şi comuna Voivodeni au fost începute lucrările pentru in­stalarea unor conducte care să alimenteze cu apă potabilă oraşul Reghin. Oamenii muncii din întreprin­derile oraşului au răspuns cu en­tuziasm la chemarea organelor locale de a contribui prin acţiuni patriotice la aceste lucrări. Astfel muncitorii de la întreprinderile „Republica“, I.F. Reghin, „I.P.M. Sport“ etc., au săpat prin muncă patriotică 600 metri cubi de pă­­mînt. Valoarea lucrărilor se ridică la 3.000 lei. In curind constructorii din Re­ghin vor începe lucrările de ame­najare a două mari bazine pentru apă potabilă, cu o capacitate to­tală de 1.500 m­­tri cubi. ALEX. BAC­IU corespondent voluntar Anunţ OOOOOOOQ oooooooo întreprinderea nr. 2 „Construcţii“ Tirgu Mureş angajează MAIŞTRI absolvenţi ai şcolilor tehnice de maiştri sau maiştrii cu în­deplinirea condiţiilor cerute de dispozițiile legale în vigoa­re, pe bază de concurs. Concursul va avea loc la 15 iulie 1961, la sediul întreprinderii nr. 2 Construcții Tg.-Mureş, Str. Gheorghe Dózsa nr. 3S. întreprinderea U­SE.Fi.Caf.C­iirgu mureş furnizează întreprinderilor socialiste şi cooperatiste, fără comandă, SCAUNE LUSTRUITE, TAPIŢATE de calitate, tip Voiniceni întreprinderea locală de materiale de construcţii Tg. Mureş, Str. Evreilor Martiri Nr. 4, anunţă CONCES pentru ocuparea postului de maistru la Fabrica de cărămizi din Suseni (Raionul Reghin). Cei interesaţi vor prezenta pînă la data de 20 iulie 1961 urmă­toarele documente la serviciul de cadre al întreprinderii: ^ cerere —• dovadă sau diplomă despre pregătirea profesională şi adeverinţă că a muncit pînă la data de 1 iulie 1956, 12 arai­ în postul de maistru. — autobiografie Cererile depuse fără documentele de mai sus nu se vor lua în considerare. Lămuriri mai detailate pentru ocuparea postului de mai sus se vor primi la Serv. cadre I. L. M. C. Tg. Mureş. Concursul va avea loc în ziua de 22 iulie 1961, la orele 8, la sediul întreprinderii. Direcțiunea I. L. M. C. Angajăm revizor contabil cu practică de cel puţin 5 ani în probleme de conta­bilitate comercială. Informaţii suplimentare la Biroul central al cap.i-ului Tg. Mureş, str. Kossuth nr. 10. Intrepr. instalaţii Bucureşti str. Pictor Verona nr. 17, ra­ionul I. V. Stalin angajează pentru ma­rile şantiere din pro­vincie (Brazi, Oneşti, Suceava.) — ingineri — maiştri — tehnicieni — şi muncitori specialişti în instalaţii electri­ce de forţă şi aparate de măsu­­ră şi control.___________ FABRICA DE CIMENT SI PRODUSE DIN AZBOCIMENT BUxxX tfiicON 22 • Livrează: Tuburi din azbociment Pentru transport — apă — canalizare — produse petroliere — industria alimen­tară — ape acide și gazoase Pentru presiuni de regim: 5 atm. 8 atm. 10 atm. Dimensiuni 80—300 mm diametru STEAUA ROȘIE Aţi ştiut, dragi ci­titori, că baia popu­lară din Luduş nu are stăpîn? Ea a fost construită o dată cu fabrica de zahăr, cu cvartalul de blo­curi şi cu complexul comercial din apro­pierea fabricii de za­hăr. Este o construc­ţie cît se poate de frumoasă. Au fost instalate aici vane şi duşuri, a fost intro­dusă apa şi încălzi­rea, într-un cuvînt a fost amenajată o ba­ie populară aşa cum scrie la carte. Nimic de zis, după termina­re, baia a fost pusă în funcţiune. Da­r pentru un timp des­tul de scurt. Neavînd stăpîn, baia a fost în­chisă, şi închisă es­te şi astăzi. Mai bine zis, baia este deschisă, dar nu pen­tru ca cetăţenii să fa­că baie, căci de cî­teva săptămini, baia a fost transformată în dormitor. Un vechi prover­b spune despre risipi­tori că aruncă banii pe fereastră. Aici, la Luduş, nu se aruncă banii pe fereastră, ci se aruncă ferestrele care au costat bani. Cum baia e a nimă­nui, nimeni nu se în­grijeşte de ea. Astfel, geamurile, destul de multe la număr, au fost lăsate deschise. Un vînt puternic, n-a mai lăsat unul tea­făr. Stăpînul băii nu s-a găsit totuşi nici pînă azi. întreprinderea de gospodărie raională nu preia baia pînă cînd nu primeşte dis­­pozifiuni scrise în acest sens de la fo­rul tutelar, adică de la raion. Sfatul popu-\ Iar raional nu dă« astfel de dispozifiuni] pînă nu primeşte şi c­el din partea regiu-\ nii. Nu de alta, dar nici unii, nici alţii nu­ vor să... „intre la­ apă". Şi în felul a-, cesta, nici cetăţenii oraşului nu pot in-J tra la baie. Problema redeschi-\ derii băii populare' din Luduş nu mai poate fi tărăgănată. Baia trebuie pusă la* dispoziţia cetăţenilor■ în cel mai scurt timp.­ Iar acelora care pînă acum au amînat re­­zolvarea acestei pro-', b­lerne, ca să nu\ „intre la apă", să li\ se facă este un dus: recei PASCU POPSOR ! NOTE Ca să nu . . . „intre la apă“ Clasamentul definitiv al campionatului raional de fotbal SERIA A II-A 1. Textila Sf. Gheorghe 26 26 0 0 116:16 52 2. Avîntul Comandau 26 16 2 8 72:49 34 3. A.S.M. Odorhei 26 15 2 9 57:33 32 4. R.S.E. Tg. Secuiesc 26 14 3 9 65:39 31 5. Carpați Covasna 26 11 8 7 64:32 30 6. Avintul Odorhei 26 13 0 13 57:48 26 7. Metalul Vlăhiţa 26 11 2 13 51:47 24 8. Minerul Bălan 26 9 5 12 36:77 23 9. Minerul Căpeni 26 10 2 14 38:73 22 10. Progresul Gheorghieni 26 6 8 12 39:52 20 11. Minerul M. Ciuc 26 8 4 14 43:72 20 12. Şoimii Baraolt 26 7 5 14 38:57 19 13. Mureşul Remetea 26 6 5 15 44:64 17 14. Şoimii Tuşnad 26 7 0 19 27:88 14 DUMINICĂ 2 IULIE TG. MUREŞ „N. Bălcescu“: Regele Neapolu­­lui. „Progresul“: Cerasella. La orele 21: Dama de pică. „Steagul roşu“: Sfioasa. „Tineretului“: Bravul soldat Svejk (ambele serii). „Muncitoresc“: Cu orice preţ. „Dó­zsa Gh“: Rosemarie. In parcul „Lázár Ödön“: Cerasella. Casa de cultură a sindicatelor: Vise pen­tru duminică. GHEORGHIENI „7 Noiembrie“: Scrisoare neex*­pediată. LUDUŞ „30 Decembrie“: Drumul Hris­­tinei. MIERCUREA CIUC „Dózsa' Gh“: In pragul vieţii ODORHEI „Muncitoresc“: Cocoşatul REGHIN „Victoria“: Haiducul de pe Ce­­remuş. TÎRNĂVENI „23 August“: Mîndrie TOPLIŢA „Muncitoresc“. Nu vreau să mă însor LUNI 3 IULIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 5,10 — Emisiunea pentru sate. Veşti despre strîngerea re­coltei; 9,50 — Program de cîntece pioniereşti; 10,10 — Muzică popu­lară rusă; 11,40 — Cîntă fluieraşul Niţă Vădeanu şi violonistul Cos­­tică Dură; 12,00 — Cîntece despre primul cosmonaut; 13,05 — Cîn­tece şi jocuri populare romîneşti; 15,30 — Muzică din operete; 18,00 — Noi înregistrări primite din par­tea Radiodifuziunii maghiare; 18,30 — Program muzical pentru fruntaşii în producţie; 19,00 — Almanah ştiinţific; 20,50 — Tri­buna Radio. O problemă actuală: încheierea tratatului de pace cu Germania; 21,30 — Cu cîntecul şi jocul pe plaiurile bănăţene. Programul II: 14,30 — Orches­tre de muzică populară romîneas­­­că; 16,30* — Vorbeşte Moscova; 17,00 — Simfonietta de Ion Du­­mitrescu; 17,35 — Melodii popu­lare romîneşti şi ale minorităţlor naţionale; 18,05 — Muzică din operete; 19,40 — Cîntă Emil Ga­­vriş; 21,30 — Lecturi la cererea ascultătorilor. ; TG. MUREŞ. 5—5,30 în limba romînă. Mozaic radiofonic. 5,30— 6 în limba maghiară. Vorbesc faptele — Ceardaşuri — Cînd directorul căminului cultural îşi neglijează munca — Muzică dis­tractivă pentru fanfară. 14,30—15 în limba maghiară: Ştiri — Muzi­că distractivă — Ghid cultural. 17—17,30 în limba romînă: Jurna­lul nostru. 17,30—18,30 în limba maghiară: Buletin de ştiri — Muzică dedicată fruntaşilor din în­­văţăm­înt — Cronică sportivă. MARŢI 4 IULIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 5,10 — Emisiunea pentru sate. Sfatul agronomului. Recol­­tarea în două faze a păioaselor; 10,10 — Solişti instrumentişti de muzică populară romînească; 12,40 — Jocuri populare romîneşti; 13,05 — Muzică din operete; 14,30 — Suita I din baletul „Păcală“ de Viorel Doboş; 15,10 — Muzică uşoară rominească; 16,15 — Vor­beşte Moscova; 17,15 — Muzică uşoară romînească; 19,00 — Re­vista economică Radio; 20,30 — Muzică populară romînească; 21,15 — Jurnalul satelor; 21,40 — Cîntece şi jocuri populare. Programul II: 12,10 — Muzică populară romînească şi a minorită­ţilor naţionale; 12,40 — Program interpretat de Ansamblul de cîn­tece şi dansuri „Ciocîrlia“; 14,03 — Muzică populară din R.P. Un­gară; 16,30 — Melodii populare olteneşti; 18,15 — Muzică popu­lară romînească; 19,30 — Premieră pe ţară: Opera „Don Carlos“ de Verdi. * TG. MUREŞ. 5-5.30 în limba romînă: Pe drumul vieţii , noi — Jocuri populare — Ne scriu cores­pondenţii — Muzică distractivă. 5.30— 6 în limba maghiara: Peisaj din Cuci — Cîntece populare ve­sele. Voce Tóth Erzsébet — Acum:­ma e timpul — Muzică corală. 14,30— 15 în limba maghiară: Din cutia cu scrisori — Jocuri popu­lare şi ceardaşuri — Notă. 17— 17,30 în limba romînă: Buletin de ştiri — Din experienţa brigăzilor complexe mici de la Lăpuşna — Program de romanţe. 17,30—18,30 în limba mahiară: Oglinda uzinei: La Lăpuşna — Muzică de dans — Tinerilor despre tineret — Maros Rudolf: Jocuri populare. ★ 9 Taberele de pionieri şi şcolari ■. U.T.M., în colaborare cu secţia de­­­J învăţămînt şi cultură a Sfatului­­­ popular regional. Pe cuprinsul regiunii noastre avem asemenea tabere în pitorea­sca Vale a Mureşului, începînd cu Izvorul Mureşului, şi continu­­înd cu Răstoliţa şi Lunca­ Bradu­­lui. In Valea Gurghiului, la Lăpuş­­na, funcţionează de asemenea o tabără, la fel ca şi la Băile Chi­­rui, lîngă Odorhei şi la Homorod­­-Băi, tot în apropierea acestui oraş. Dar în seriile care vor începe la 3 iulie, pionierii vor avea posibili­tatea să-şi petreacă vacanţa în­­ asemenea tabere şi la Miercurea- Ciuc, Gheorghieni, Borsec şi To­­pliţa. Dar să nu creadă nimeni, că în taberele din regiunea noastră vin numai copii din împrejurimi. Aceste tabere găzduiesc cu cea mai mare ospitalitate pionieri şi şcolari din Bucureşti, Braşov, Ga­laţi, Ploieşti, sau chiar din Re­giunea Dobrogea, şi, bineînţeles un număr mare de elevi din ora­şele regiunii noastre. Să vedem acum, ce preocupări au copiii în aceste tabere?! Zilele trecute, de pildă, pionierii şi şcolarii din tabăra de la Lunca­ Bradului, originari în mare parte din regiunea Braşov, au făcut o excursie amuzantă şi în acelaşi timp instructivă, pentru cunoaşte­rea împrejurimilor. O parte din ei au făcut o vizită la un parchet de exploatare forestieră, spre a vedea personal, cum se doboară buştenii, întorşi la Lunca­ Bradu­­lui ei ţineau neapărat să vizitele şi fabrica de cherestea, pentru a urmări procesul de industrializa­re a lemnelor exploatate sus, la pădure. Pionierii din oraşul Bucureşti şi din regiunea noastră care-şi pe­trec vacanţa în tabăra de la Răs­­toliţa au avut o întîlnire intere­santă cu preşedintele Comitetului executiv al sfatului popular co­munal, care le-a făcut o expunere interesantă despre trecutul şi pre­zentul Răstoliţei. Tot aici, a avut loc un carna­val.­­Nu mai puţin interesantă este viaţa şi în tabăra de la Homorod. In programul acestei tabere au figurat: învăţarea unor cîntece revoluţionare şi pioniereşti, ca: „Părinte drag, partid iubit“, „Sînt pionier“ şi altele. Pe lîngă plimbări şi jocuri, în taberele de pionieri şi şcolari au loc concursuri de creaţii originale (versuri, proză, cîntece) pe tema „In tabără la noi), activităţi mu­zicale, zile ale cîntecului şi jocu­lui etc. întreg programul acestor tabe­re are un caracter pronunţat recreativ, şi în acelaş timp edu­cativ. După un rodnic an şcolar, pio­nierii şi şcolarii se bucură din plin de miile de surprize ale vacanţei bine meritate. Printre aceste sur­prize, un loc de frunte îl ocupă taberele de pioneri şi şcolari, or­ganizate de Comitetul regional ŞCOALA MEDIE „PAPIU ILA­­RIAN“ TG. MUREŞ — Comisia nr. 1— secţie mixtă. Se vor pre­zenta candidaţii de la Şcoala me­die „Papiu Ilarian“ Tg. Mureş, (curs de zi şi restanţieri), de la Şcoala medie „Bolyai Farkas“ (curs de zi şi restanţieri). Preşe­dinte: conf. univ. Ion Mesaroşiu, Universitatea „Babeş-Boly­ai“ — Cluj, ŞCOALA MEDIE „PAPIU ILARIAN“ TG. MUREŞ, — Comi­sia nr. 2 — secţie reală. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Papiu Ilarian“ Tg. Mureş (curs seral) şi de la Şcoala medie „Bolyai Farkas“ (curs fără frec­venţă). Preşedinte: lector univ. Aurel Turcu, Universitatea „Ba­­beş-Bolyai“ — Cluj, ŞCOALA MEDIE „PAPIU ILARIAN“ TG. MUREŞ, — Comisia nr. 3 — secţie reală. Se vor prezenta can­didaţii de la Şcoala medie „Papiu Ilarian (curs seral şi restanţieri). Preşedinte: conf. univ. Paul Soos, Institutul de medicină şi farmacie — Tg. Mureş; ŞCOALA MEDIE „UNIREA“ TG. MUREŞ — Co­misia nr. 4 — secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Unirea“ (curs de zi şi restanţieri) şi de la Şcoala muncitorească de pe lîngă Şcoa­la medie ,Unirea“ (curs fără frecvenţă). Preşedinte: lector univ. Timotei Enăchescu, Institutul pe­dagogic de 3 ani, Tg. Mureş; ŞCOALA MEDIE „UNIREA“ TG. MUREŞ — Comisia nr. 5 — sec­ţie reală. Se vor prezenta candi­daţii de la Şcoala medie „Unirea“ (curs de zi) şi de la Şcoala mun­citorească de pe lîngă Şcoala medie „Unirea“ (curs fără frec­venţă), limba maghiară. Preşedin­te: lector univ. A­largareta Szilá­gyi, Institutul pedagogic de 3 ani Tg. Mureş, ŞCOALA MEDIE „U­­­NI­REA“ TG. MUREŞ, — Comisia nr. 6 — secţie mixtă. Se vor pre­zenta candidaţii de la Şcoala me­die „Unirea“, de la Şcoala de muzică şi de la Şcoala de arte plastice din Tg. Mureş (curs de zi şi restanţieri), limba maghiară. Preşedinte: conf. univ. Ladislau Kekedi, Universitatea „Babeş- Bolyai“ — Cluj, ŞCOALA MEDIE „BOLYAI FARKAS“ TG. MUREŞ, — Comisia nr. 7 — secţie reală. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Bolyai Farkas“ (curs de zi şi restanţieri), limba maghiară. Preşedinte: prof. János Gáspár, director al Şcolii medii „Unirea“ din Tg. Mureş, ŞCOA­LA MEDIE „BOLYAI FARKAS“ TG. MUREŞ, — Comisia nr 8 — secţie rnvală. Se vor prezenta can­didaţii de la Şcoala medie „Bolyai Farkas“ şi de la Şcoala medie „Papiu Ilarian“ (curs de zi) lim­ba maghiară. Preşedinte: conf. univ. Árpád Kiss, Institutul de medicină şi farmacie, Tg. Mureş. ŞCOALA MEDIE „BOLYAI FAR­KAS“ TG. MUREŞ, — Comisia nr. 9 — secţie reală. Se vor pre­zenta candidaţii de la Şcoala medie „Bolyai Farkas“ (curs fără frecvenţă), limba maghiară. Pre­şedinte: prof. Vilmos Barabás, di­rector al şcolii medii din Cristur; ŞCOALA MEDIE SOVATA, CU LIMBA DE PREDARE MAGHIA­RA — Comisia nr. 10 — secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie Miercurea Ni­­raj, de la Şcoala medie Sovata, de la Şcoala medie Sîngeorgiu de Pădure şi de la Şcoala medie Tîrnăveni (cursuri de zi, serale şi fără frecvenţă), limba maghiară. Preşedinte: lector univ. Emeric Asztalos, Institutul pedagogic de 3 ani — Tg. Mureş, ŞCOALA MEDIE NR. 1 „PETRU MAIOR“ REGHIN, — Comisia nr. 11 — secţia mixtă. Se vor prezenta can­didaţii de la Şcoala medie nr. 1 „Petru Maior“ şi de la Şcoala medie nr. 2 Reghin (cursuri de zi, serale, fără frecvenţă şi restan­­ţieri). Preşedinte: lector univ. Aurelia Gîrboveanu, Institutul pedagogic de 3 ani — Cluj, ŞCOALA MEDIE NR 2 RE­GHIN, — Comisia nr. 12 — secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie nr. 1 „Petru Maior“, de la Şcoala me­die nr. 2 Reghin (cursuri de zi, serale, fără frecvenţă şi restan­ţieri), limba maghiară. Preşedinte: Bela Barabas, şef de lucrări, In­stitutul de medicină şi farmacie Tg. Mureş; ŞCOALA MEDIE TO­­PLIŢA, — Comisia nr. 3 — sec­ţie reală. Se vor prezenta candi­daţii de la Şcoala medie Topliţa şi de la Şcoala medie Gheor­­ghieni (curs de zi, fără frecvenţă şi restanţieri). Preşedinte: conf. univ. Maria Nemeş, Institutul agronomic ,,Dr. Petru Groza“ — Cluj; ŞCOALA MEDIE „DR. PE­TRU GROZA“ ODORHEI, — Comisia nr. 14 — secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Dr. Petru Groza“ Odorhei (curs de zi), limba ma­ghiară. Preşedinte: prof. Iuliu Szász, directorul Şcolii medii din Reghin. ŞCOALA MEDIE „DR. PETRU GROZA“ ODORHEI, — Comisia nr. 15 — secţie reală. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Dr. Petru Groza“ Odorhei şi de la Şcoala medie Vlăhiţa (cursuri de zi, serale, fără frecvenţă şi restanţieri), limba maghiară. Preşedinte: lec­tor univ. Árpád Pál, Universitatea „Babeş-Bolyai“ — Cluj; ŞCOALA MEDIE CRISTUR, cu limba de predare maghiară — Comisia nr. 16 — secţie mixtă. Se vor pre­zenta candidaţii de la Şcoala me­­die din Cristur (cursuri de zi, fără frecvenţă). Preşedinte: conf. univ. Iuliu Gál, Institutul de me­­dicină şi farmacie Tg. Mureş; ŞCOALA MEDIE „AL. SAHIA“ TIRNAVENI,­­ Comisia nr 17 — secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie „Al. Sahia“ (curs de zi şi restanţieri). Preşedinte: lector univ. Octavian Schiau, Universitatea „Babeş- Bo­lyai“ — Cluj; ŞCOALA MEDIE LUDUŞ, — Comisia nr. 18 — sec­ţie reală. Se vor prezenta candi­daţii de la Şcoala medie Luduş (curs de zi). Preşedinte: Dumitru Roşea, şef de lucrări, Universi­­tatea „Babeş-Bolyai“ — Cluj; ŞCOALA MEDIE MIERCUREA CIUC, — Comisia nr. 19, secţie mixtă. Se vor prezenta candidaţii de la Şcoala medie Miercurea Ciuc (cursuri de zi, serale, fără frecvenţă şi restanţieri), limba maghiară. Preşedinte: prof. univ. Iosif Tóth, Universitatea „Babeş- Bolyai“ — Cluj, ŞCOALA ME­DIE GHEORGHIENI, — Comisia nr. 20 — secţie mixtă. Se vor pre­zenta candidaţii de la Şcoala me­die Gh­eorghieni (cursuri de zi, fără frecvenţă şi restanţieri) şi de la Şcoala medie Ditrău (curs de zi), limba maghiara. Preşe­dinte: prof. András Krista, direc­torul Şcolii medii din Miercurea Ciuc. Centrele şi comisiile examenului de maturitate din Regiunea Mureş- Autonomă Maghiară

Next