Steaua Roşie, septembrie 1961 (Anul 10, nr. 207-232)

1961-09-12 / nr. 216

La laboratorul regional pentru controlul seminţelor Laboratorul regional pentru con­trolul seminţelor din Tg. Mureş este aşezat pe o stradă liniştită, într-o clădire înaltă şi frumoasă. Drumul ce duce pînă acolo este mai puţin cunoscut tîrgumureşe­­nilor, decit celor­­ din regiune. Aici, sosesc zilnic din toate colţu­rile regiunii seminţe pentru ca să li se controleze puterea de germi­naţie. Zilele trecute, împreună cu fo­toreporterul nostru, am făcut o vizită lucrătorilor de la labora­torul regional pentru controlul seminţelor. Tovarăşul Papp Zoltán, şeful la­boratorului, ne informează că pî­­nă acum au sosit seminţe pentru control în proporţie de 85—90 la sută faţă de sarcinile de plan. Rezultatele sunt mulţumitoare.­­Ca­litatea seminţelor este mai bună­­decit în anii precedenţi. Seminţele trimise de gospodăriile colective din Laslăul Mic, Răzoare, Chendu Mare, Cucerdea etc., au obţinut buletin roşu. Dar mai sunt şi unele unităţi care nu au dat atenţia cuvenită condiţionării seminţelor. întovă­răşirea „Recolta nouă" din Poar­ta, de pildă, a adus pentru probă grîu murdar, cu peste 1.000 buc. corpuri străine la 1 kg. Vizităm apoi laboratorul, sala de analiza purităţii. Aici un colec­tiv mic­ se străduieşte să facă în cit mai scurt timp analizele se­minţelor. Tocmai se face analiza orzului adus de G.A.S.­ruci — secţia Bogata. S-a constatat că din cauza impurităţilor, pe care le conţine orzul nu corespunde pen­tru sămînţă (fotografia de sus). Însoţit de inginerul Victor Bu­­gariu, ajungem în sala de germi­naţie. Aici se examinează şi con­trolează cu multă atenţie puterea germinativă a seminţelor (fotogra­fia de jos)* Două trenuri cu fier vechi trimise oţelăriilor De la începutul anului utemiştii din raionul Topliţa au colectat şi predat I.C.M.-ului 800 tone fier vechi. Această cantitate de fier vechi, trimisă oţelăriilor din Hune­doara, este echivalentă cu încăr­cătura a două trenuri de marfă, cu cîte 40 de vagoane. La obţinerea acestor rezultate un aport însemnat au avut orga­nizaţiile de bază U.T.M. de la I.F. Topliţa, C.I.L. Gălăuţaş şi I.F. Răstoliţa, precum şi unităţile de pionieri de la şcoala de 7 ani din Gălăuţaş şi de la şcoala nr. 3 Topliţa. ŞTEFAN IVAŞ corespondent voluntar (Urmare din pag. 1) ■oooooooo■ Cum a folosit U.R.C.C. fondurile de investiţii?­ crările de finisaj. Este de dorit ca la Mereşti, recepţia lucrărilor să se facă într-un termen cît mai scurt. De multă nepăsare au dat do­vadă conducerea U.R.C.C.-ului din Reghin, respectiv sfatul popular şi conducerea cooperativei din Periş, care nu au luat măsuri energice pentru darea în folosin­ţă în termen a magazinului mixt cu bufet. Varul pentru construcţie nu s-a stins din timp, n-i a fost a­­dus nisip în cantitate suficientă, deşi valea Mureşului era destul de aproape; lemnul necesar pen­tru şarpantă nu s-a procurat de­cit în ultimul timp. Directivele Congresului al III- lea al P.M.R. trasează sarcina micşorării duratei de execuţie a noilor construcţii industriale şi de locuinţe, astfel încît termenul de intrare în funcţiune a primelor capacităţi de producţie ale între­prinderilor industriale noi, să nu depăşească în general 24 de luni de la deschiderea şantierului, iar construcţiile de locuinţe în blo­curi de 40—60 apartamente să se realizeze în circa 4—5 luni. Dacă un bloc cu 40 apartamente se poa­­te termina în 4—5 luni, oare con­strucţia unui magazin este mai dificilă ? _ . Faptele dovedesc că începînd cu propunerea şi elaborarea documen­taţiei, în cazurile arătate mai sus treaba a mers slab. Mult timp s-a pierdut şi pentru aprobarea docu­mentaţiei de către Centrocoop Bucureşti. După aprobarea documentaţiei de către Centrocoop, este nevoie de obţinerea autorizaţiei de construc­ţie şi de o serie întrea­gă de referate şi avize ale­ P.C.I.-ului, avizul Sanepidului, al C.T.S.-ului, care adesea se ridică, la volumul devizului. Pentru toate aceste avizări se aşteaptă luni în­tregi. Propunem ca o dată stabi­lită construcţia, să se deplaseze la faţa locului delegaţii acestor organe şi instituţii, şi anume, de­legatul Sanepidului, al P.C.I.-ului, al Centrocoopului şi dacă este nevoie, al C.T.S.-ului, al U.R.C.C.-ului, în aşa fel ca pe loc să se încheie documentele nece­sare care să însoţească dosarul construcţiei, şi să nu trebuiască să se aştepte cîte 15 zile pentru o aprobare. Conducerile U.R.C-C.­­ului regional şi raionale au sarci­na ca sub conducerea organizaţii­lor de partid, să lupte cu energie împotriva birocraţiei, a tărăgănă­rii şi pasivităţii unor oameni care nu privesc cu spirit de răspundere problema construcţiilor. Sunt în lucru mai multe magazine; pentru ele trebuie asigurate de pe acum toate condiţiile de muncă în aşa fel, ca atît lu­crările la roşu cît şi finisajele să se facă cu mult înainte de începutul iernii. Aşa cum se prezintă situaţia realizărilor (numai 25 la sută din totalul fondurilor de investiţii pe 1961), U.R.C.C. Tg. Mureş este pe ultimul loc dintre întreprinde­rile şi instituţiile din regiunea noastră în privinţa folosirii fon­durilor de investiţii­ Recomandăm ca lucrările începute să fie termi­nate la timp, iar fondurile de in­vestiţii să fie gospodărite cu gri­jă. Doar conducerile U.R.C.C.-uri­lor ştiu că nedarea în folosinţă la termen a construcţiilor micşo­rează eficienţa economică a inves­tiţiilor şi ridică preţul de cost al construcţiilor. De aceea Uniunile regională şi raionale ale cooperativelor de con­sum ar trebui să mediteze asupra situaţiei existente, să impulsioneze lucrările de pe şantiere şi să ia cele mai concrete şi eficace măsuri pentru terminarea la timp a con­strucţiilor şi amenajărilor de ma­gazine, GH. BARBULESCU Vedere 4? we_feliÉ» Oreaca CEREŢI IN LIBRARII ŞI LA COOPERATIVELE SĂTEŞTI Colecţia esfycite la 154130 G&facoAdr­m opera a ceBft nud c^AmmâMiUoiipe cate Xtebuie să & cuncaacolo 4i ca ie Atudie&e Avutu­l Institutul pedagogic de 3 ani din Tg.Mureş organizează în ziua de 14 septembrie a. c. un concurs de admitere pentru facultatea dec muzica iar pentru facultăţile de fui?»!«•*£■ matematca­ţi fizică^chimie începînd cu ziua de 20 septembrie a. c. Ca examenul de admitere, în afară de bursierii sfaturilor populare, se pot prezenta şi nebursieri, la toate facultăţile­ Candidaţii prezentaţi şi nereuşiţi la politehnici în sesiunea din 10 septembrie, se vor putea prezenta pînă în ziua de 19 septembrie la facultăţile de matematică şi fizică-chimie din institutul nostru, dînd concursul din aceleaşi obiecte ca şi la politehnici. DIRECŢIUNEA STEAUA ROȘIE Pentru buna furajare şi adăpos­­tire a animalelor Sectorul zootehnic al gospodă­riei colective din Răzoare, raio­nul Luduş, cuprinde peste 210 bo­vine, 500 oi şi frumoase ferme de porci şi păsări. In prezent, colectiviştii lucrează de zor la crearea unor condiţii cit mai bune de furajare şi adăpos­­tire pentru aceste animale. Astfel, numai brigăzile II și III au în­­silozat pînă acum din porumbul necorespunzător pentru boabe pes­te 27 vagoane. Paralel cu însilozatul, echipa de constructori lucrează de zor la terminarea unui grajd pentru 100 capete bovine. In acest an aici s-a mai construit o magazie pentru 50 vagoane cereale, o în­­grăşătorie pentru 150 capete porci, iar pînă la sfîrşitul anului se va termina construcţia unui coteţ pentru 1.000 păsări. O dată cu terminarea acestor construcţii, fondul de bază al gospodăriei se va mări cu aproa­pe 300.000 lei, ajungînd la sfîrşi­­tul anului la peste 1.600.000 lei. ŞTEFAN POP preşedintele G.A.C. Răzoare 3 Sä trăim rezonabil şi sä luptăm pentru ca nimeni sä nu înceapă un război Răspunsurile lui N. S. Hruşciov la întrebările unui ziarist american MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: După cum s-a mai anunţat, preşedintele Consiliului de Mini­ştri al U.R.S.S. N. S. Hruşciov, l-a primit recent pe comentatorul de politică externă al ziarului american „New York Times“, Cyrus Sulzberger, cu care a avut o convorbire. Iată cîteva din întrebările puse de C. Sulzberger şi răspunsurile lui N. S. Hruşciov. După ce a precizat poziţia so­vietică în problema interzicerii experienţelor cu arme nucleare, poziţie cuprinsă şi în declaraţia de răspuns a preşedintelui Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S. la declaraţia comună a preşedintelui Kennedy şi a premierului britanic Macmillan, N. S. Hruşciov a răs­puns la o întrebare pusă de zia­ristul american în legătură cu crearea unei bombe nucleare cu o putere de explozie egală cu aceea a 100 milioane de tone de materii explozive obişnuite. Această bombă — a spus N. S. Hruşciov — are o foarte mare putere şi o forţă uriaşă de distru­gere. Dar atunci cînd ni se im­pune războiul şi sîntem amenin­ţaţi cu distrugerea ţării noastre şi a poporului nostru trebuie să ţinem seama în mod lucid de aceasta. Dacă agresorii ne vor ataca nu ne vom da în lături de la nimic, vom folosi toate mij­loacele pentru a le da o contra­­lovitură. De aceea, cîteva aseme­nea bombe supraputernice vor spo­ri considerabil capacitatea de apă­rare a tării noastre. Atunci agre­sorii vor sta pe gînduri: merită să ne atace? Ei își vor da seama că hotărîrea de a întreprinde o a­­gresiune împotriva noastră va fi egală pentru ei cu hotărîrea de a se sinucide. In ceea ce ne pri­vește, am declarat nu o dată că nu intenţionăm să atacăm şi nu vom ataca pe nimeni. Noi creăm mijloace numai pentru apărarea lagărului nostru socialist, pentru asigurarea păcii. Popoarele Uniunii Sovietice, po­poarele ţărilor socialiste ştiu ce înseamnă războiul. Ele nu vor ca un nou Hitler, purtînd alt nume, de pildă numele de Ade­nauer, Brandt sau Strauss, să declanşeze un nou război şi să se dedea la nelegiuiri şi mai săl­batice decît cele săvîrşite de fascişti împotriva poporului nos­tru. M-am referit la ţara noastră, dar hitleriştii au ocupat şi Polo­nia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ro­­mînia, Ungaria, Bulgaria şi alte ţări. Nu mai vorbesc despre ţările vest-europene — Franţa şi altele­­— ei au săvîrşit pretutindeni a­­trocităţi şi silnicii monstruoase..? Cei care visează la o nouă a­­gresiune să ştie că vom avea o bombă cu o putere egală cu 100.000.000 tone trotil, că noi a­­vem deja această bombă şi experi­mentăm mecanismul exploziv al acestei bombe şi că dacă vom fi atacaţi, aceasta va însemna pen­tru ei pieirea sigură. Nu avem altă soluţie. Pentru a evita răz­boiul noi propunem dezarmarea sub control general. Este necesară o rezolvare radicală a problemelor fundamentale La întrebarea dacă U.R.S.S. ar fi de acord să declare că nu va folosi niciodată prima arma nu­cleară în caz de război, N. S. Hruşciov a răspuns: Niciodată nu vom începe noi primii războiul împotriva vreunei ţări. Vrem să trăim în pace cu toate popoarele şi nu vrem să atacăm pe nimeni, absolut pe nimeni. Trebuie însă să vă spun, dom­nule Sulzberger, că ar fi prematur să se spună în momentul de faţă că în caz de război nu va fi folo­sită arma atomică. Cine ar face o asemenea declaraţie s-ar putea dovedi că a vorbit fără temei chiar dacă în momentul în care a făcut această promisiune ar fi vorbit sin­cer, nu ar fi minţit. Să presupunem că ambele părţi ar promite să nu folosească arme­le nucleare, dar ar menţine sto­curile de asemenea arme. Ce s-ar întîmpla în cazul în care imperia­liştii ar dezlănţui un război? Dacă în decursul războiului vre­una din părţi şi-ar da seama că va fi înfrîntă, nu va face oare uz de arma nucleară pentru a evita pierderea războiului? Cu siguran­ţă că ea şi-ar întrebuinţa bombele nucleare! Dacă vor fi păstrate armele ato­mice şi dacă se va declanşa un război acesta va fi un război ter­monuclear. De aceea, trebuie asi­gurată pacea în întreaga lume nu prin obligaţia de a nu folosi arme nucleare, ci printr-o rezolvare ra­dicală a problemelor fundamenta­le. Şi cea mai bună garanţie a păcii ar fi distrugerea armamen­telor şi lichidarea armatelor, adică dezarmarea. Răspunzînd la o altă întrebare, N. S. Hruşciov a declarat: Ar fi lipsit de raţiune, ar fi chiar stupid să se dezlănţuie un război pe motiv că noi vom sem­na tratatul de pace. Ar fi crimi­nal să se declanşeze un , război din cauza Berlinului, din cauză că Berlinul occidental va deveni oraş liber şi că accesul în acest oraş va fi asigurat nu pe baza regimului de ocupaţie existent în prezent, ci pe baza unui acord cu guvernul R. D. Germane. In afară de aceasta, cred că oamenii de stat din ţările occiden­tale nu şi-au pierdut raţiunea şi nu sunt gata să răspundă cu răz­boi la semnarea tratatului de pace. Ei îşi dăau seama ce ar însemna în timpurile noastre să ne atace, ar însemna să fie distruşi. Cred că Franţa, Anglia, Italia nu vor consimţi vreodată să răs­pundă cu război la semnarea Tra­tatului de pace. Chiar şi în ca­zul cînd în America s-ar găsi oa­meni nesocotiţi care să-l silească pe preşedinte să înceapă un război din pricina semnării Tratatului de pace, cred că oamenii de stat din aceste ţări ar da dovadă de des­tulă înţelepciune de stat şi răs­pundere politică pentru a nu ad­mite aşa ceva. Sîntem convinşi că va învinge raţiunea Sîntem convinşi că va învinge raţiunea, că nu va fi război şi că vom coexista. Fiecare popor îşi va dezvolta economia şi cultura aşa cum va dori. Noi vom construi comunismul, dv. trăiţi cum vă place. Cred totuşi că vi se vor deschide ochii şi văzînd cît de bine se trăieşte în comunism, ne veţi urma, dar veţi fi în întîr­­ziere, noi vom fi înainte. întrebat în legătură cu poziţia U.R.S.S. faţă de războaiele de eli­berare, N. S. Hruşciov a spus: Noi nu recunoaştem dreptul vre­unei ţări de a purta un război pen­tru eliberarea altei ţări. Numai imperialiştii şi colonialiştii fac război sub steagul mincinos al eliberării altor popoare. Noi recunoaştem dreptul poporu­lui de a lupta pentru eliberarea sa, asta este cu totul altceva. Luaţi, de pildă, Algeria. In mo­mentul de faţă ea se află în situa­ţia de colonie. Algerienii cer eli­berarea iar Franţa nu le-o acordă. Ce să facă algerienii? S­ă stea cu­minţi cu mîinile încrucişate, să se împace cu situaţia de sclavi? Ar fi imposibil. De aceea spunem că noi ne pronunţăm împotriva răz­boaielor imperialiste, colonialiste şi în general împotriva oricăror r­ăzboaie, cu excepţia­­ celor pe care le duc popoarele pentru pro­pria lor eliberare. întrebat de C. Sulzberger dacă nu consideră că ar fi indicat ca Uniunea Sovietică şi Statele Uni­te să cadă de acord asupra regle­mentării problemelor legate de folosirea spaţiului cosmic, N. S. Hruşciov a răspuns: Pare-se că trebuie să se facă ceva în aceas­tă direcţie. Statele Unite propuse­seră cîndva să se creeze un organ internaţional de colaborare în domeniul cuceririi spaţiului cos­mic. Consider că aceasta este o propunere rezonabilă. Dar aplica­rea ei practică ar fi cu neputinţă dacă nu s-ar realiza un acord cu privire la dezarmare. Doar cuce­rirea Cosmosului este strîns legată de­ folosirea rachetelor balistice intercontinentale. Dacă vom accep­ta o colaborare serioasă în cuce­rirea Cosmosului, va trebui să divulgăm secretele producerii şi acţiunii rachetelor. Dar nici o ţară nu va accepta acest lucru dacă nu va avea garanţii de securitate. Aceste garanţii ar putea fi ob­ţinute doar pe calea unui acord de dezarmare. Rugat de ziaristul american să aprecieze diferenţa pe care o ve­de între noţiunile „pace“ şi „co­existenţă paşnică“, N. S. Hruşciov a arătat printre altele: Este a­­proape acelaşi lucru, dar există şi o oarecare deosebire. „Pace“ înseamnă inexistenţa războiului. „Coexistenţă paşnică“ înseamnă ceva mai mult. Ea presupune exis­tenţa unor state cu orînduiri so­ciale diferite, deosebirile avînd un caracter antagonist. Aşa sînt sis­temul capitalist şi sistemul socia­list. Pentru ca ele să trăiască în pace se cere ca sistemul capita­list, din care s-a născut sistemul socialist, să ţină seama de exis­tenţa lumii noi şi să nu se între­prindă măsuri militare pentru li­chidarea ei. La rîndul său siste­mul socialist nu trebuie să între­prindă măsuri militare împotriva vechii lumi capitaliste. Renunţa­rea de către fiecare din părţi la intervenţia armată în treburile ce­leilalte înseamnă recunoaşterea coexistenţei statelor cu orînduiri sociale şi economice diferite. C. Sulzberger a pus apoi o în­trebare în legătură cu hotărîrea Uniunii Sovietice de a da o con­­tralovitură bazelor de pe care ar decola avioane militare care ar zbura deasupra teritoriului Uniu­nii Sovietice şi altor ţări socia­liste. N. S. Hruşciov a răspuns: Am vrea să nu existe nici o dată zbo­ruri militare şi să nu fie necesare contralovituri. Vă referiţi în mod concret la Iugoslavia. Ea nu face parte din Tratatul de la Varşovia, şi cînd deasupra Iugoslaviei zboa­ră avioane străine noi nu ştim dacă ele încalcă sau nu suverani­tatea acestei ţări, poate că zboară conform unei înţelegeri cu guver­nul Iugoslaviei. Prin urmare, de­claraţia mareşalului Malinovski nu se extinde asupra Iugoslaviei. Dar fireşte că noi considerăm Iu­goslavia ţară socialistă şi dacă ea ar fi atacată de vreun stat imperialist şi ne-ar cere ajutor cred că nu am refuza-o şi i-am veni în ajutor. Dacă vreo ţară socialistă ar fi atacată şi ne-ar cere ajutor, fireş­te că am ajuta-o, întrebat dacă consideră Cuba ţară socialistă, N. S. Hruşciov a răspuns: Deocamdată ştim ca Fi­del Castro nu face parte din par­tidul comunist. El este un revo­luţionar, un patriot al ţării sale. Dacă ar intra în partidul comunist l-aş felicita, aceasta ar constitui o completare bună a rîndurilor comuniştilor. Dar asta depinde numai de el însuşi. Recunoaştem că Cuba este un stat independent şi de aceea are dreptul la orînduirea internă pe care o doreşte poporul ei. Dar da­că Cuba va fi supusă unei agre­siuni, ea va fi îndreptăţită să conss­teze pe ajutorul tuturor ţărilor iubitoare de pace care sunt gata să lupte împotriva agresiunii. Nu avem nici un fel de acord cu Cuba, dar dacă ne va cere ajutor în cazul unei agresiuni împotriva ei, desigur că nu vom lăsa aceas­tă cerere fără răspuns. Dv. nu vă place orînduirea din Cuba, dar poate că nici Cubei nu-i place orîn­duirea dv. Concluzia? A profita de faptul că sînteţi o ţară mare şi puternică pentru a vă amesteca în treburile ţărilor mici nu este lege ci samavolnicie. Nu se poate admite aşa ceva, pentru că altfel se poate ajunge departe şi atunci va începe un război mondial. Priviţi ce se petrece în Turcia — a spus mai departe N. S. Hruş­ciov. — Ea este vecina noastră, dar dv. aţi amenajat acolo baze şi ne ameninţaţi de la aceste baze. Tot aşa v-aţi amplasat baze în Grecia, şi ne ameninţaţi de acolo pe noi şi pe aliatul nostru, Bul­garia. Noi dăm însă dovadă de calm şi de răbdare şi în ce pri­veşte aceste ţări. Ar fi raţional ca şi S.U.A. să se călăuzească după aceleaşi principii în relaţiile lor cu alte state. In ce priveşte bazele dv., situate pe teritorii străine, aţi construit atîtea încît acum v-aţi încurcat în ele. Cel mai raţional ar fi să lichidaţi aceste baze pentru că în prezent ele şi-au pierdut însemnă­tatea de odinioară. Dacă S.U.A. vor dezlănţui un război împotriva noastră, cu ajutorul rachetelor, vom atinge orice bază a dv. la orice distanţă s-ar afla. De aceea, lucrul cel mai impor­tant este dezarmarea generală şi lichidarea bazelor de pe teritorii străine. Să ne întrecem în dezvoltarea economiei Noi credeţi —­­a întrebat Sulz­berger — că comuniştii, care sînt atei şi nu cred în facerea lumii şi în viaţa de apoi, se tem mai mult de război decît credincioşii care, datorită religiei lor, cred în­tr-o viaţă dincolo de mormînt, după existenţa lumească? N. S. Hruşciov a răspuns: Am trăit mult şi am văzut multe, am văzut războiul, am văzut moartea, dar nu am văzut niciodată ca măcar preoţii care se consideră mai aproape de dumnezeu şi, prin urmare, cunosc mai bine decît toţi viaţa de apoi, să se grăbească să ajungă în lumea de dincolo de mormînt. Imperialiştii, monopo­­liştii, colonialiştii care spun că cred în dumnezeu, cu toate că sînt mai degrabă aliaţii diavolului, nu se grăbesc nici ei pentru lu­mea de apoi, ci preferă să-şi tri­mită în război soldaţii, promiţîn­­du-le raiul în caz de moarte, iar ei înşişi preferă să trăiască pe pămînt, lingă safeurile lor, lingi lăzile lor cu aur şi dolari, cît mai mult. Aşadar, nu am constatat nicio­dată la credincioşi dorinţa de a nimeri cît mai repede în raiul ce­resc. Oamenii sovietici, care în majo­ritatea lor nu sînt credincioşi, deşi la noi există şi credincioşi, apre­ciază viaţa pămîntească şi nu nă­zuiesc nici ei spre raiul ceresc. Ei vor să aibă raiul pe pămînt, vor să trăiască, să muncească şi să se bucure de roadele muncii lor. Şi la noi se realizează destul de bine acest lucru. In cei 44 de ani de la înfăptuirea revoluţiei am­ obţinut succese mari, iar acum­ drumul nostru spre adevăratul rai comunist este deschis de proiec­tul noului Program al partidului nostru şi vom depune toate efor­turile pentru ca acest Program să fie îndeplinit, să devină realitate, îndeplinind acest program vom trece pragul societăţii comuniste şi vom construi comunismul. In continuare N. S. Hruşciov a spus: Pe cei care vor dori să repete ceea ce a făcut Hitler ii aşteaptă un sfîrşit şi mai ruşinos. Acum sînt doar alte timpuri, Uniunea Sovietică a devenit alta, puterea ei economică, politică şi militară a crescut şi mai mult. Totodată, acum noi nu mai sîntem singuri, a­­cum există întreaga comunitate socialistă cu o populaţie de peste un miliard de oameni. Dacă vom fi atacaţi, nu numai că ne vom bate, dar vom da agresorilor o lovitură atit de zdrobitoare, încît nu se va mai alege nimic din ei. Să trăim rezonabil şi să luptăm pentru ca nimeni să nu înceapă un război, să folosim forţa noas­tră pentru asigurarea păcii în în­treaga lume, să ne întrecem în dezvoltarea economiei şi în crea­rea de bunuri materiale pentru popoarele noastre. Va învinge sis­temul care va oferi mai multe bu­nuri materiale şi spirituale po­porului său. Istoria să ne judece fără război.

Next