Steaua Roşie, septembrie 1961 (Anul 10, nr. 207-232)
1961-09-26 / nr. 228
întreprinderea „Instalaţii11 Bucureşti str. Pictor Verona nr. 17, angajează ingineri electricieni şi A.M.C., maiştri electricieni şi A.M.C., tehnicieni şi ataşamentişti pentru instalaţii electrice, încălzire şi ventilaţii, lucrători calificaţi, electricieni pentru forţă, automatizări, staţii de 6 kv. pentru Bucureşti şi provincie. I.I.S. Encsel Mauriciu Tg. Mureş angajează pe bază de concurs maiştri In specialitatea lăcătuşi şi frezori Examenul va avea loc la 1 decembrie 1961 la sediul întreprinderii str. Ch. Dózsa nr. 155. Direcţiunea Şcolii tehnice sanitare din Tg. Mureş anunţă pe cei interesaţi că examenul de admitere se va ţine la data de 1 oct. 1961 •COLECŢIONAU ILUSTRATE-VEDERI •FACEŢI SCHIMB CU ELEVII DIN ALTE ORAŞE cârty postate UUStMJtt CEREŢI ÎN LIBRARII ŞI LA COOPERATIVELE SATEST! Colecţia agiptinde opeke are cetift mai de Awmân Miitoli pe careMeSuleca & aawaeca 41MieAiuUe^ exULui Veți cunoaşte astfel noile realizări şi frumusețile patriei noastre ATENŢIUNE Mandatarii întreprinderii D.C.A. cumpără cu preturi avantajoase Lină de orice rasă, calitate, la pieţe, tîrguri, darace de lină, cit şi la domiciliul producătorilor, acordînd ca stimulent mărfuri industriale de mare valoare l CENTRUL ŞCOLAR AGRICOL TG. MUREŞ ANUNŢA In noul şcolar 1961/62 vor funcţiona următoarele Hoflft de şcoli: a) Şcoli tehnice de malffesi cu limbile de predare romînii şi maghiari pentru specialităţil« agriculturi zootehnie veterinari în care se primesc absolvenţii şcolilor profesionale cu trei ani vechime în producţie şi cu stagiul militar satisfăcut sau neîncorporabili pe timpul şcolii. b) Şcoala tehnici veterinari cu limbile de predare români şi maghiari în care se primesc absolvenţii şcolilor medii teoretice, cu şi fără examenul de maturitate, înscrierile pentru examenul de admitere se fac în fiecare zi între orele 7—15, la secretariatul şcolii. Examenele de admitere vor avea loc între 27—30 sept. a. c., iar cursurile vor începe la data de 2 octombrie 1961. Pentru informaţii detailate candidaţii se vor adresa la secretariatul şcolii: Tg. Mureş, str. Kossuth Lajos nr. 108, sau la telefonul 46.23. DIECȚIUNEA Alături de strădania permanentă a muncitorilor de a ridica necontenit nivelul calitativ al produselor, la ILEFOR Tg. Mureş, o contribuţie însemnată dau la îmbunătăţirea producţiei şi maşinile moderne cu care este dotată întreprinderea. In clişeu: Muncitorul Mihai Gheorghe supraveghind mașina de turnat lac, care pe Ungă productivitatea sa ridicată, execută o lăcuire ireproșabilă. Sînt 6 tineri la I.R.T.A. din Miercurea Ciuc, despre care se spun numai cuvinte de laudă. Ei formează o echipă. Conducătorul echipei este tînărul comunist Ludovic Peter. Anul trecut cînd a luat fiinţă echipa, băieţii nu se împăcau prea bine. Nu se potriveau la lucru, patru din ei erau stăpîni pe meserie, doi mai şchiopătau pe ici pe colo. Din această cauză unele reparaţii curente la camioane, la autobuze şi alte autovehicule erau mult întirziate, unele erau de slabă calitate etc. După aproximativ două luni de la înfiinţarea echipei, între şeful de echipă Ludovic Peter şi intre Bokor Andrei, Soós Iosif şi Holo Juliu s-a sudat o trainică prietenie. De altfel ei erau şi „cei 4" care stăpineau bine meseria. Orice se ivea la locul de producţie, în viaţa de zi cu zi, ei o discutau în comun şi astfel fiecare problemă era rezolvată cu succes. Cu toate acestea, cei 4 tineri nu erau mulţumiţi. Nemulţumirea lor se datora prietenilor lor de muncă Ladislau Andrei şi Emeric Vizi, care nu obţineau în producţie acceleaşi rezultate ca ei, aveau activitate slabă şi în cadrul organizaţiei U.T.M., uneori lipseau de la lucru, reparaţiile efectuate de ei erau urmate de reclamaţii din partea multor conducători auto, ş.a.m.d. — Pe Emeric şi Andrei trebuie să-i facem să fie în rind cu noi — le-a spus într-o zi şeful de echipă prietenilor săi. Zis şi făcut. Cum? Au hotărit ca Peter Ludovic şi Bokor Andrei să-l „ia în primire" pe Ladislau Andrei, iar Soós Iosif şi Holo Iuliu pe Vizi Emeric. Măsura luată a dat şi rezultate: în timp de două luni, cei doi codaşi din echipă au devenit fruntaşi. La începutul acestui an, cei 6 tineri s-au angajat să-şi depăşească planul în fiecare lună cu 15—20 la sută, şi ca reparaţiile efectuate de ei să fie de cea mai bună calitate. Treaba mergea bine. In prima lună angajamentul a fost depăşit, în a doua la fel şi aşa in continuare. In cele 8 luni trecute, media lunară de depăşire a angajamentului s-a ridicat la 35—40 la sută, iar reparaţiile efectuate au fost de cea mai bună calitate. Echipa ocupă primul loc în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în întreprindere, între echipele ce efectuează reparaţii. Dar activitatea acestor tineri nu se rezumă numai la producţie. Preocupările lor sunt mult mai largi şi variate. După terminarea orelor de producţii ei îşi pregătesc împreună lecţiile. Sunt elevi ai şcolii medii serale, vizionează împreună filme şi alte spectacole, sunt pasionaţi cititori de literatură beletristică şi tehnică. Sîmbăta, duminica, cînd n-au program încărcat „încalecă“ pe motociclete şi pleacă împreună, să-şi petreacă ore plăcute în frumoasa staţiune balneară Tuşnad-Băi. Astăzi, cu toţii poartă un suflet un sentiment de mindrie. Sunt cu toţii mindri că unul din echipa lor se află la Bucureşti pentru pregătire în vederea examenului de admitere la politehnică. Este vorba despre Bokor Andrei, care In primăvara anului acesta a terminat liceul seral. Pe oricare din ei l-ai întreba ce are de glnd să facă in viitor îți va răspunde: să mă pregătesc încontinuu pentru a deveni un bun constructor al socialismului. C. CROITORU 1 —— ■ .......— ■■■■■ ii ■■ I i» STEAUA ROȘIE InvStgiviul«» librăavSilnv Anuarul statistic al R.P.R.— 1961. Editată de Direcţia Generală de Statistică. 460 pag., 15 lei (perg)VALENTIN URUMU Laos — sfîrșitul unei aventuri. Editura politica, 80 pag., —- 1,35 if! »,*«,»- -• BLAGA !., BURTAN F. Principiul leninist al cointeresării materiale. Colecţia „Probleme de bază ale teoriei marxistleniniste “. Editura politică 80 pag., 1,45 lei „Realizarea unui climat de creaţie " * deosebit ne preocupa în mare măsura" — Convorbire cu Radu Beligan, Artist Emerit, Laureat al Premiului de Stat — Cînd acum doi ani, mai precis pe la finele lui august 1959 poposise încă o dată la Tg. Mureş, Radu Beligan, una din personalităţile marcante ale teatrului romînesc era încă membru al Naţionalului. De atunci, cerinţele culturale mereu crescinde ale maselor, revoluţia culturală condusă de partid, au chemat la viaţă un nou gen teatral. Tocmai despre împrejurările în care a luat fiinţă Teatrul de Comedie din Capitală, l-am rugat să ne vorbească în „prologul" interviului luat de la acest popular om de teatru, directorul tinerei instituţii de artă, cu prilejul turneului întreprins în oraşul nostru cu „Celebrul 702“, de Al. Mirodan. Şi, Radu Beligan, cu modestia sa caracteristică, cu un uşor zimbet binevoitor, cîntărind cu răspundere fiecare cuvînt, începe să ne vorbească despre începuturile teatrului ale cărui spectacole au fost date, fără excepţie, cu „casa închisă“, ca o mărturie a popularităţii de care se bucură încă din primele momente ale înfiinţării lui. De altfel, despre această popularitate ne-am putut convinge şi cu prilejul spectacolelor date la Tg. Mureş, care s-au desfăşurat cu săli arhipline. Dar să-i dăm cuvîntul, în sfîrşit, interlocutorului nostru. In dorinţa de a da o diferenţiere şi mai bună teatrelor ca profil, pentru a face ca paleta teatrelor să fie şi mai bogată, organele de partid şi de statau socotit că este necesar să se creeze încă două teatre, cu profiluri foarte precise: unul de tineret şi copii, cu un repertoriu destinat copiilor de toate vîrstele, şi un teatru de comedie şi satiră, care să răspundă unei necesităţi vitale a poporului nostru, vesel şi optimist din fire. Deci, teatrul nostru s-a născut, pentru că trebuia să se nască. Teatrul nostru nu se limitează însă numai la comedia propriu-zisă. Chiar piesa prezentată la Tg. Mureş, cu aspecte grave, denotă acest lucru. Avînd totuşi un profil distinct, aceasta nu înseamnă că teatrul îşi îngustează activitatea, lucru ce ar fi dăunător colectivului nostru. De altfel, colectivul Teatrului de Comedie din Bucureşti este cel ,mai mic din ţară, numără doar 28 de actori şi nici nu dorim să mărim acest număr, deoarece putem face faţă pe deplin chemării noastre. Referindu-se la politica de repertoriu a teatrului pe care-l conduce, Radu Beligan ne-a spus următoarele: Tendinţa noastră este ca să jucăm in majoritate covirşitoare piese romineşti contemporane, ceea ce a şi fost respectată pînă acuma. Deocamdată avem în repertoriu trei asemenea piese, şi anume: „Celebrul 702“ de Al. Mirodan, „Prietena mea Pix“ de Em. Galan şi „Mi se pare romantic“, de Radu Cosaşu, cît şi o piesă clasică din dramaturgia universală „Burghezul gentilom“. Dintre cei trei autori români, Em. Galan şi Radu Cosaşu au debutat în teatru pe scena noastră. Deoarece am fost informaţi că Teatrul de Comedie are metode bune în ce priveşte munca cu dramaturgii — metodă ce ar putea fi însuşită şi de alte teatre — întrebarea noastră următoare s-a referit tocmai la această problemă* Iată răspunsul dat de Beligan: Ne adresăm în special prozatorilor, reporterilor, care iau un contact viu cu viata, îndemnindu-i să scrie piese de teatru. Inacelaşi timp în această muncă le dăm şi ajutor. In viitor ne vom iadresa, de pildă, lui Geo Bogza, Nicuţă Tănase, Nicolaie Ţie şi altor scriitori, scrisul cărora se apropie de tendinţele teatrului nostru, şi ca tematică şi ca stil. Al. Mirodan pregăteşte în momentul de faţă pentru teatrul nostru o nouă piesă, pe care o va termina în curînd. In căutarea unor forme teatrale noi am inventat jurnalul teatral, care ar corespunde jurnalului de actualitate cinematografic. Acest jurnal teatral durează 10—15 minute și se axează pe o problemă la zi, pe un eveniment, important al zilei, politic sau cultural, intern sau extern. Am inaugurat acest nou gen cu un jurnal despre primul om în Cosmos, scris de Victor Birlădeanu, care a fost prezentat la numai 4 zile după evenimentul epocal: zborul lui Iuri Gagarin in Cosmos. Acest jurnal a produs un ecou foarte mare. Chiar o revistă din Moscova a amintit de el, într-un articol însoţit de fotografii. Ceea ce ne preocupă în foarte mare măsură este realizarea unui climat de creaţie deosebit. Munca colectivă este la noi un lucru efectiv. Cînd pornim la o acţiune complicată, tot colectivul teatrului e mobilizat. Fiecare contribuie cu ceva, cu vreo idee, ne ajută la documentare. Repetiţiile sunt urmărite de oameni cu experienţă, de „bătrînii tribului". In continuarea convorbirii noastre, l-am rugat pe directorul Teatrului de Comedie să informeze cititorii noştri despre planurile sale de viitor, mai precis despre noua stagiune, cit şi despre unele amănunte ale planului de repertoriu al teatrului, despre citeva „secrete de fabricaţie’, cum le-a numit însuşi Beligan. Noua stagiune o vom deschide cu piesa lui Radu Cosaşu, „Mi se pare romantic“. Ca temă generală, piesa înfăţişează lupta dintre vechiul şi noul în conştiinţa omului. Insă, spre deosebire de celelalte piese de acest gen, Cosaşu tratează această temă pe o treaptă superioară. Şi anume, de data aceasta este vorba de consolidarea noului, în timp ce vechiul e învins. In centrul acţiunii se află un trib strungar care vrea să devină inginer. In ajun de examene, acest muncitor, dervind antrenamentul intelectualului în asemenea momente grele, are puternice emoţii. El face cunoştinţă in camera de hotel cu un pictor lipsit de talent, un şmecher de felul lui. In creierul strungarului se naşte ideea unei intervenţii la sfatul popular, prin intermediul pictorului. Pînă la urmă însă, el singur îşi elimină această idee, dîndu-şi seama că ea e un corp străin, incompatibil cu morala omului înaintat. O mare reuşită a piesei este faptul că toate personajele pozitive, ca secretarul de partid sau şeful secţiei de invăţămint şi culturi, sunt extrem de simpatice, sunt figuri profund umane şi se fac îndrăgite din primul moment de spectatori. Piesa va fi pusă în scenă de tinărul regizor David Esrig, care de altfel, împreună cu celălalt regizor al nostru, Lucian Giurchescu, precum şi cu cei doi scenografi, face parte dintre cei mai tineri membri ai colectivului nostru artistic. Noi vrem ca teatrul nostru să fie un teatru viu, adică să ne orientăm repertoriul după cerinţele momentului respectiv in domeniul vieţii politice. In domeniul vieţii sociale ş.a.m.d. In momentul de faţă, problema centrală a vieţii internaţionale fiind problema încheierii tratatului de pace german, am inclus în repertoriul nostru piesa „Sveik in cel de-al doilea război mondial“, a marelui scriitor german contemporan Berthold Brecht, care, într-un chip foarte sugestiv reia personajul lui Haşek şi îl plantează în condiţiile războiului dezlănţuit de hitlerişti. Piesa este o satiră ucigătoare la adresa hitlerismului, a fascismului în general, la adresa revanşarzilor şi militariştilor de ieri şi de astăzi. Ea se termină cu o întîlnire dintre Hitler şi Sveik, în care, după ce Hitler, dezorientat, înnebunit, dispare in flăcări, Sveik îşi scoate toate atributele militare şi le aruncă în groapă. Este un gest cit se poate de simbolic. După punerea în scenă a acestei piese, vom face o încercare foarte grea. La anul se împlinesc 50 de ani de la moartea şi 110 ani de la naşterea marelui scriitor român I. L. Caragiale. La comemorarea acestui eveniment, vrem să punem pe scenă piesele „O noapte furtunoasă“ şi „Conu! Leonida faţă cu reacţiunea“, intr-o manieră cu totul nouă, privind aceste piese cu ochi proaspeţi. Rolurile vor fi distribuite unor actori care pînă acum niciodată n-au jucat piese de Caragiale. Vrem să demonstrăm cu această ocazie, că I. L. Caragiale este nu numai cel mai mare dramaturg român, dar şi unul din cei mai mari dramaturgi ai literaturii universale. Cu toată concepţia această nouă de interpretare, spiritul lui Caragiale va fi mereu prezent. Vrem să realizăm ceva in sensul celor spuse de Romain Rolland, şi anume, că atunci cînd ne adresăm clasicilor, nu trebuie să luăm de la ei cenuşa, ci flacăra. Desigur, acest lucru presupune o susţinere teoretică deosebită, o documentare foarte amplă şi complexă asupra epocii şi a întregii opere a lui Caragiale. Sperăm, ca, sub direcţia de scenă a lui Esrig, vom oferi publicului un lucru interesant. In încheiere, referindu-se la turneul actual. Radu Beligan ne-a spus: Am venit la Tg. Mureş ca într-unul din cele mai importante centre culturale. Am plecat din Bucureşti avînd asigurate toate condiţiile pentru a satisface exigenţele publicului din acest oraş, foarte cult şi iubitor de teatru, distribuţie ca la premieră, decorul integral, instalaţii acustice etc. Din păcate însă, din cauza deficienţelor scenei Palatului cultural, considerăm că reprezentaţiile noastre nu au putut atinge nivelul corespunzător in ce priveşte decorurile. După ce i-am mulţumit eminentului artist pentru bunăvoinţa Cu care a răspuns la întrebările noastre, Radu Beligan a adresat in scris, un călduros salut cititorilor noştri, pe care l-am reprodus in facsimil, ŞTEFAN IZSÁK RECOLTE MARI PRIN IRIGAŢII Pentru creşterea producţiei agricole la hectar şi obţinerea de recolte constante în fiecare an, Directivele celui deal 111-lea Congres al P.M.R. au indicat ca pînă în anul 1965 amenajările de irigaţii în agricultură să ajungă la 800.000 ha. Rezultatele obţinute pînă în prezent în acest domeniu demonstrează că, atunci cînd amenajările de irigaţie şi utilajele se folosesc cu grijă, cînd munca este bine organizată şi se aplică totodată măsuri agrotehnice înaintate, efectul economic al irigaţiei este deosebit de bun. Aşa de pildă, la gospodăria agricolă de stat din Iernut, pe terenurile irigate s-au obţinut cu 1.354 kg de grîu la hectar mai mult decit pe terenurile neirigate. De asemenea şi la gospodăria agricolă de stat Jidvei pe terenurile irigate s-a obţinut o producţie medie ce întrece cu 730 kg grîu la hectar pe cea realizată pe terenurile neirigate. Transformarea socialistă a agriculturii a creat condiţiile pentru aplicarea unei agrotehnici înaintate în scopul obţinerii de producţii mari şi in gospodăriile agricole colective. Pentru aceasta este necesară cunoaşterea elementelor principale ale tehnicii de amenajare şi a metodelor de irigare. Metodele de irigare se deosebesc, în special, după felul cum se introduce apa în sol. Irigaţia de suprafaţă, cînd conducerea apei se face la suprafaţa solului, de la sursa de apă pînă la plantă; — irigaţia prin brazde, prin fîşii şi prin inundări. Irigaţia prin aspersiune (ploaie artificială): cînd apa se pulverizează cu ajutorul unor instalaţii speciale peste cimpul de irigat, asemănătoare cu ploaia naturală. Irigaţia subterană: cînd aducţiunea apei de la sursa de apă şi pînă la plantă se face prin conducte îngropate în pămînt, iar apa este pusă la dispoziţia plantelor pe principiul capilarităţii solului. Dintre metodele enumerate mai sus, cea mai des folosită in gospodăriile agricole colective este irigaţia de suprafaţă. Astfel de amenajări există la gospodăriile agricole colective din Curteni, Sintana, Cristuru Secuiesc etc. In gospodăriile de stat, în ultimii ani, s-a extins irigaţia prin aspersiune la gospodăriile agricole de stat Reghin, Filiaş, Jidvei, Seuca etc. Menţionăm că irigaţia subterană se aplică numai în cîmpuri experimentale ştiinţifice. Alegerea unei anumite metode de irigare este condiţionată de cerinţele economice şi tehnice, precum şi de condiţiile climaterice, topografice şi pedologice. Fiecărei metode de irigare ii corespunde o anumită amenajare a reţelei de irigare, precum şi o tehnică specifică de udare. Problemele tehnicii de irigare au o mare însemnătate pentru folosirea raţională şi cu succes a terenurilor amenajate pentru irigaţie. Tehnica irigaţiei este in funcţie de cerinţele irigaţiei şi anume: —a menţine în sol regimul necesar de apă, de aer, nutriţie, săruri şi căldura care asigură o fertilitate mare solului şi contribuie la obţinerea unor recolte bogate. — a menţine o structură glomerurală pe terenul irigat, — a mecaniza la maximum lucrările pe suprafaţa irigată. A realiza regimul de udare necesar cu consum minim de apă adică, cu un randament maxim, va asigura cea mai mare productivitate a muncii la efectuarea udării. Pentru respectarea acestor cerinţe, sistemul de irigaţie trebuie să corespundă naturii, culturii şi condiţiilor economice în care se face udarea. Condiţiile de mai sus sunt asigurate pe baza proiectelor care sînt întocmite şi executate de Oficiul regional de îmbunătăţiri funciare. întocmirea acestor proiecte se bazează pe studiile efectuate anterior pe terenurile respective. Ing. MAJOR DOMINIC, HIRSCHHORN TIBERIU Plantări de pomi fructiferi In numeroase gospodării de stat din regiunea noastră se fac intense pregătiri pentru plantări de pomi fructiferi. In toamna aceasta, gospodăriile de stat din regiune vor planta peste 100 hectare cu pomi fructiferi, valorificînd în acest scop terenurile de coastă şi degradate. Pînă în prezent, în gospodăriile de stat din Batoş, Reghin, Sînmiclăuş şi Sîncrai au fost făcute aproape 15.000 gropi. Mare parte din materialul săditor este asigurat din pepinierele pomicole din regiune. Noi construcţii gospodăreşti Avînd in vedere că numărul de animale creşte mereu, membrii gospodăriei agricole colelative din Miheşul de Cimpie acordă o atenţie deosebită asigurării adăposturilor ce le sint necesare. In acest scop, pe lingă celelalte construcţii, ei construiesc anul acesta încă un grajd cu o capacitate de 100 capete. Grajdul este ridicat sub acoperiș. In prezent se lucrează de zor pentru terminarea acestei construcții. 3