Steaua Roşie, septembrie 1961 (Anul 10, nr. 207-232)

1961-09-26 / nr. 228

întreprinderea „Instalaţii11 Bucureşti str. Pictor Verona nr. 17, angajează ingineri electricieni şi A.M.C., maiştri electricieni şi A.M.C., tehnicieni şi ataşamentişti pentru instalaţii electrice, încălzire şi ventilaţii, lu­crători calificaţi, electricieni pentru forţă, automatizări, staţii de 6 kv. pentru Bu­cureşti şi provincie. I.I.S. Encsel Mauriciu Tg. Mureş angajează pe bază de concurs maiştri In specialitatea lăcătuşi şi frezori Examenul va avea loc la 1 decembrie 1961 la sediul întreprinderii str. Ch. Dózsa nr. 155. Direcţiunea Şcolii tehnice sanitare din Tg. Mureş anunţă pe cei interesaţi că exa­menul de admitere se va ţine la data de 1 oct. 1961 •COLECŢIONAU ILUSTRATE-VEDERI •FACEŢI SCHIMB CU ELEVII DIN ALTE ORAŞE cârty postate UUStMJtt CEREŢI ÎN LIBRARII ŞI LA COOPERATIVELE SATEST! Colecţia a­giptinde opeke are cetift mai de Awmân Miitoli pe careMeSuleca & aawaeca 41MieAi­uUe^ e­x­ULu­i Veți cunoaşte astfel noile realizări şi frumusețile patriei noastre ATENŢIUNE Mandatarii întreprinderii D.C.A. cumpără cu preturi avan­tajoase Lină de orice rasă, calitate, la pieţe, tîrguri, darace de lină, cit şi la domiciliul producătorilor, acordînd ca stimulent mărfuri industriale de mare valoare l CENTRUL ŞCOLAR AGRICOL TG. MUREŞ ANUNŢA In noul şcolar 1961/62 vor funcţiona următoarele Hoflft de şcoli: a) Şcoli tehnice de malffesi cu limbile de predare romînii şi maghiari pentru specialităţil«­ agriculturi zootehnie veterinari în care se primesc absolvenţii şcolilor profesionale cu trei ani vechime în producţie şi cu stagiul militar satisfăcut sau neîncorporabili pe timpul şcolii. b) Şcoala tehnici veterinari cu limbile de predare români şi maghiari în care se primesc absolvenţii şcolilor medii teoretice, cu şi fără examenul de maturitate, înscrierile pentru examenul de admitere se fac în fie­care zi între orele 7—15, la secretariatul şcolii. Examenele de admitere vor avea loc între 27—30 sept. a. c., iar cursurile vor începe la data de 2 octombrie 1961. Pentru informaţii detailate candidaţii se vor adresa la secretariatul şcolii: Tg. Mureş, str. Kossuth Lajos nr. 108, sau la telefonul 46.23. DI­ECȚIUNEA Alături de strădania permanentă a muncitorilor de a ridica necontenit nivelul calitativ al produse­lor, la ILEFOR Tg. Mureş, o contribuţie însemnată dau la îmbunătăţirea producţiei şi maşinile mo­derne cu care este dotată întreprinderea. In clişeu: Muncitorul Mi­hai Gheorghe supraveghind ma­șina de turnat lac, care pe Ungă productivitatea sa ridicată, execută o lăcuire ireproșabilă. Sînt 6 tineri la I.R.T.A. din Miercurea Ciuc, despre care se spun numai cuvinte de laudă. Ei formează o echipă. Condu­cătorul echipei este tînărul co­munist Ludovic Peter. Anul trecut cînd a luat fiin­ţă echipa, băieţii nu se îm­păcau prea bine. Nu se potri­veau la lucru, patru din ei erau stăpîni pe meserie, doi mai şchiopătau pe ici pe colo. Din această cauză unele repa­raţii curente la camioane, la autobuze şi alte autovehicule erau mult întirziate, unele erau de slabă calitate etc. După aproximativ două luni de la înfiinţarea echipei, între şeful de echipă Ludovic Peter şi intre Bokor Andrei, Soós Io­sif şi Holo Juliu s-a sudat o trainică prietenie. De altfel ei erau şi „cei 4" care stăpineau bine meseria. Orice se ivea la locul de producţie, în viaţa de zi cu zi, ei o discutau în comun şi astfel fiecare proble­mă era rezolvată cu succes. Cu toate acestea, cei 4 tineri nu erau mulţumiţi. Nemulţumirea lor se datora prietenilor lor de muncă Ladislau Andrei şi Emeric Vizi, care nu obţineau în producţie acceleaşi rezultate ca ei, aveau activitate slabă şi în cadrul organizaţiei U.T.M., uneori lipseau de la lucru, re­paraţiile efectuate de ei erau urmate de reclamaţii din par­tea multor conducători auto, ş.a.m.d. — Pe Emeric şi Andrei tre­buie să-i facem să fie în rind cu noi — le-a spus într-o zi şeful de echipă prietenilor săi. Zis şi făcut. Cum? Au hotă­­rit ca Peter Ludovic şi Bokor Andrei să-l „ia în primire" pe Ladislau Andrei, iar Soós Iosif şi Holo Iuliu pe Vizi Emeric. Măsura luată a dat şi rezulta­te: în timp de două luni, cei doi codaşi din echipă au de­venit fruntaşi. La începutul acestui an, cei 6 tineri s-au angajat să-şi depă­şească planul în fiecare lună cu 15—20 la sută, şi ca repa­raţiile efectuate de ei să fie de cea mai bună calitate. Treaba mergea bine. In prima lună an­gajamentul a fost depăşit, în a doua la fel şi aşa in conti­nuare. In cele 8 luni trecute, media lunară de depăşire a an­gajamentului s-a ridicat la 35—40 la sută, iar reparaţiile efectuate au fost de cea mai bună calitate. Echipa ocupă primul loc în întrecerea socia­listă ce se desfăşoară în între­prindere, între echipele ce efec­tuează reparaţii. Dar activitatea acestor tineri nu se rezumă numai la produc­­ţie. Preocupările lor sunt mult mai largi şi variate. După ter­minarea orelor de producţii ei îşi pregătesc împreună lecţiile. Sunt elevi ai şcolii medii serale, vizionează împreună filme şi alte spectacole, sunt pasionaţi cititori de literatură beletristică şi tehnică. Sîmbăta, duminica, cînd n-au program încărcat „încalecă“ pe motociclete şi pleacă împreună, să-şi petrea­că ore plăcute în frumoasa staţiune balneară Tuşnad-Băi. Astăzi, cu toţii poartă un su­flet un sentiment de mindrie. Sunt cu toţii mindri că unul din echipa lor se află la Bucureşti pentru pregătire în vederea examenului de admitere la po­litehnică. Este vorba despre Bokor Andrei, care In primă­vara anului acesta a terminat liceul seral. Pe oricare din ei l-ai întreba ce are de glnd să facă in viitor îți va răspunde: să mă pregătesc încontinuu pentru a deveni un bun con­structor al socialismului. C. CROITORU 1 —— ■ .......— ■■■■■ ii ■■ I i» STEAUA ROȘIE In­vStgiviul«» librăavSilnv Anuarul statistic al R.P.R.— 1961. Editată de Direcţia Generală de Statistică. 460 pag., 15 lei (perg)­VALENTIN URUM­U Laos — sfîrșitul unei aventuri. Editura politica, 80 pag., —- 1,35 if! »,*«,»- -• BLAGA !., BURTAN F. Principiul leninist al cointere­sării materiale. Colecţia „Proble­me de bază ale teoriei marxist­­leniniste “. Editura politică 80 pag., 1,45 lei „Realizarea unui climat de creaţie " * deosebit­ ne preocupa în mare măsura" — Convorbire cu Radu Beligan, Artist Emerit, Laureat al Premiului de Stat — Cînd acum doi ani, mai precis pe la finele lui august 1959 po­posise încă o dată la Tg. Mureş, Radu Beligan, una din personali­tăţile marcante ale teatrului ro­­mînesc era încă membru al Na­ţionalului. De atunci, cerinţele culturale mereu crescinde ale ma­selor, revoluţia culturală condusă de partid, au chemat la viaţă un nou gen teatral. Tocmai despre împrejurările în care a luat fiinţă Teatrul de Comedie din Capitală, l-am rugat să ne vorbească în „prologul" interviului luat de la acest popular om de teatru, direc­torul tinerei instituţii de artă, cu prilejul turneului întreprins în oraşul nostru cu „Celebrul 702“, de Al. Mirodan. Şi, Radu Beligan, cu modestia sa caracteristică, cu un uşor zim­­bet binevoitor, cîntărind cu răs­pundere fiecare cuvînt, începe să ne vorbească despre începuturile teatrului ale cărui spectacole au fost date, fără excepţie, cu „casa închisă“, ca o mărturie a popu­larităţii de care se bucură încă din primele momente ale înfiinţă­­rii lui. De altfel, despre această popularitate ne-am putut convinge şi cu prilejul spectacolelor date la Tg. Mureş, care s-au desfăşu­rat cu săli arhipline. Dar să-i dăm cuvîntul, în sfîrşit, interlocutorului nostru. In dorinţa de a da o diferenţie­re şi mai bună teatrelor ca profil, pentru a face ca paleta teatrelor să fie şi mai bogată, organele de partid şi de stat­­au socotit că es­te necesar să se creeze încă două teatre, cu profiluri foarte precise: unul de tineret şi copii, cu un re­pertoriu destinat copiilor de toate vîrstele, şi un teatru de comedie şi satiră, care să răspundă unei necesităţi vitale a poporului nos­tru, vesel şi optimist din fire. Deci, teatrul nostru s-a născut, pentru că trebuia să se nască. Teatrul nostru nu se limitează în­să numai la comedia propriu-zi­­să. Chiar piesa prezentată la Tg. Mureş, cu aspecte grave, denotă acest lucru. Avînd totuşi un pro­fil distinct, aceasta nu înseamnă că teatrul îşi îngustează activita­tea, lucru ce ar fi dăunător colec­tivului nostru. De altfel, colectivul Teatrului­­ de Comedie din Bucureşti este cel ,mai mic din ţară, numără doar 28 de actori şi nici nu dorim să­­ mărim acest nu­măr, deoarece pu­tem face faţă pe deplin chemării noastre. Referindu-se la politica de re­pertoriu a teatrului pe care-l con­duce, Radu Beligan ne-a spus ur­mătoarele: Tendinţa noastră este ca să ju­căm in majoritate covirşitoare piese romineşti contemporane, ceea ce a şi fost respectată pînă acuma. Deocamdată avem în re­pertoriu trei asemenea piese, şi anume: „Celebrul 702“ de Al. Mi­rodan, „Prietena mea Pix“ de Em. Galan şi „Mi se pare romantic“, de Radu Cosaşu, cît şi o piesă clasică din dramaturgia univer­sală „Burghezul gentilom“. Din­tre cei trei autori români, Em. Ga­­lan şi Radu Cosaşu au debutat în teatru pe scena noastră. Deoarece am fost informaţi că Teatrul de Comedie are metode bune în ce priveşte munca cu dra­maturgii — metodă ce ar putea fi însuşită şi de alte teatre — în­trebarea noastră următoare s-a referit tocmai la această problemă* Iată răspunsul dat de Beligan: Ne adresăm în special prozato­rilor, reporterilor, care iau un con­tact viu cu viata, îndemnindu-i să scrie piese de teatru. In­­acelaşi timp în această muncă le dăm şi ajutor. In viitor ne vom ia­dresa, de pildă, lui Geo Bogza, Nicuţă Tănase, Nicolaie Ţie şi altor scrii­tori, scrisul cărora se apropie de tendinţele teatrului nostru, şi ca tematică şi ca stil. Al. Mirodan pregăteşte în momentul de faţă pentru teatrul nostru o nouă pie­să, pe care o va termina în cu­­rînd. In căutarea unor forme teatrale noi am inventat jurnalul teatral, care ar corespunde jurnalului de actualitate cinematografic. Acest jurnal teatral durează 10—15 mi­nute și se axează pe o problemă la zi, pe un eveniment, important al zilei, politic sau cultural, in­tern sau extern. Am inaugurat acest nou gen cu un jurnal despre primul om în Cosmos, scris de Victor Birlădea­­nu, care a fost prezentat la numai 4 zile după evenimentul epocal: zborul lui Iuri Gagarin in Cos­mos. Acest jurnal a produs un ecou foarte mare. Chiar o revistă din Moscova a amintit de el, în­­tr-un articol însoţit de fotografii. Ceea ce ne preocupă în foarte mare măsură este realizarea unui climat de creaţie deosebit. Mun­ca colectivă este la noi un lucru efectiv. Cînd pornim la o acţiune complicată, tot colectivul teatru­lui e mobilizat. Fiecare contribuie cu ceva, cu vreo idee, ne ajută la documentare. Repetiţiile sunt urmărite de oameni cu experienţă, de „bătrînii tribului". In continuarea convorbirii noas­tre, l-am rugat pe directorul Tea­trului de Comedie să informeze ci­titorii noştri despre planurile sale de viitor, mai precis despre noua stagiune, cit şi despre unele amă­nunte ale planului de repertoriu al teatrului, despre citeva „secre­te de fabricaţie’­, cum le-a numit însuşi Beligan. Noua stagiune o vom deschide cu piesa lui Radu Cosaşu, „Mi se pare romantic“. C­a temă genera­lă, piesa înfăţişează lupta dintre vechiul şi noul în conştiinţa omu­lui. Insă, spre deosebire de cele­lalte piese de acest gen, Cosaşu tratează această temă pe o treaptă superioară. Şi anume, de data aceasta este vorba de consolidarea noului, în timp ce vechiul e învins. In centrul acţiunii se află un tr­­ib­ strungar care vrea să devi­nă inginer. In ajun de examene, acest muncitor, dervind antrena­mentul intelectualului în asemenea momente grele, are puternice emo­ţii. El face cunoştinţă in camera de hotel cu un pictor lipsit de ta­lent, un şmecher de felul lui. In creierul strungarului se naşte ideea unei intervenţii la sfatul popular, prin intermediul pictoru­lui. Pînă la urmă însă, el singur îşi elimină această idee, dîndu-şi seama că ea e un corp străin, in­compatibil cu morala omului înain­tat. O mare reuşită a piesei este faptul că toate personajele pozi­tive, ca secretarul de partid sau şeful secţiei de invăţămint şi cul­turi, sunt extrem de simpatice, sunt figuri profund umane şi se fac îndrăgite din primul moment de spectatori. Piesa va fi pusă în scenă de tinărul regizor David Esrig, care de altfel, împreună cu celălalt regizor al nostru, Lu­cian Giurchescu, precum şi cu cei doi scenografi, face parte dintre cei mai tineri membri ai colectivu­­­lui nostru artistic. Noi vrem ca teatrul nostru să fie un teatru viu, adică să ne o­­rientăm repertoriul după cerinţe­le momentului respectiv in dome­niul vieţii politice. In domeniul vieţii sociale ş.a.m.d. In momentul de faţă, problema centrală a vie­ţii internaţionale fiind problema încheierii tratatului de pace ger­man, am inclus în repertoriul nostru piesa „Sveik in cel de-al doilea război mondial“, a marelui scriitor german contemporan Berthold Brecht, care, într-un chip foarte sugestiv reia persona­jul lui Haşek şi îl plantează în condiţiile războiului dezlănţuit de hitlerişti. Piesa este o satiră ucigătoare la adresa hitlerismu­­lui, a fascismului în general, la adresa revanşarzilor şi militariş­­tilor de ieri şi de astăzi. Ea se termină cu o întîlnire dintre Hit­ler şi Sveik, în care, după ce Hit­ler, dezorientat, înnebunit, dispare in flăcări, Sveik îşi scoate toate atributele militare şi le aruncă în groapă. Este un gest cit se poa­te de simbolic. După punerea în scenă a aces­tei piese, vom face o încercare foarte grea. La anul se împlinesc 50 de ani de la moartea şi 110 ani de la naşterea marelui scrii­tor român I. L. Caragiale. La co­memorarea acestui eveniment, vrem să punem pe scenă piesele „O noapte furtunoasă“ şi „Conu! Leonida faţă cu reacţiunea“, in­tr-o manieră cu totul nouă, pri­vind aceste piese cu ochi proas­peţi. Rolurile vor fi distribuite u­­nor actori care pînă acum nicio­dată n-au jucat piese de Cara­giale. Vrem să demonstrăm cu a­­ceastă ocazie, că I. L. Caragiale este nu numai cel mai mare dra­maturg român, dar şi unul din cei mai mari dramaturgi ai literaturii universale. Cu toată concepţia a­­ceastă nouă de interpretare, spiri­tul lui Caragiale va fi mereu pre­zent. Vrem să realizăm ceva in sensul celor spuse de Romain Rol­land, şi anume, că atunci cînd ne adresăm clasicilor, nu trebuie să luăm de la ei cenuşa, ci flacăra. Desigur, acest lucru presupune o susţinere teoretică deosebită, o documentare foarte amplă şi com­plexă asupra epocii şi a întregii opere a lui Caragiale. Sperăm, ca, sub direcţia de scenă a lui Esrig, vom oferi publicului un lu­cru interesant. In încheiere, referindu-se la tur­neul actual. Radu Beligan ne-a spus: Am venit la Tg. Mureş ca în­­tr-unul din cele mai importante centre culturale. Am plecat din Bucureşti avînd asigurate toate condiţiile pentru a satisface exi­genţele publicului din acest oraş, foarte cult şi iubitor de teatru, distribuţie ca la premieră, deco­rul integral, instalaţii acustice etc. Din păcate însă, din cauza de­ficienţelor scenei Palatului cultu­ral, considerăm că reprezentaţiile noastre nu au putut atinge nive­lul corespunzător in ce priveşte decorurile. După ce i-am mulţumit eminen­tului artist pentru bunăvoinţa Cu care a răspuns la întrebările noas­tre, Radu Beligan a adresat in scris, un călduros salut cititorilor noştri, pe care l-am reprodus in facsimil, ŞTEFAN IZSÁK RECOLTE MARI PRIN IRIGAŢII Pentru creşterea producţiei a­­gricole la hectar şi obţinerea de recolte constante în fiecare an, Directivele celui deal 111-lea Con­gres al P.M.R. au indicat ca pînă în anul 1965 amenajările de iri­gaţii în agricultură să ajungă la 800.000 ha. Rezultatele obţinute pînă în pre­zent în acest domeniu demonstrea­ză că, atunci cînd amenajările de irigaţie şi utilajele se folosesc cu grijă, cînd munca este bine orga­nizată şi se aplică totodată mă­­suri agrotehnice înaintate, efec­tul economic al irigaţiei este de­osebit de bun. Aşa de pildă, la gospodăria agricolă de stat din Iernut, pe terenurile irigate s-au ob­ţinut cu 1.354 kg de grîu la hectar mai mult decit pe terenurile neirigate. De asemenea şi la gospodăria agricolă de stat Jidvei pe terenurile irigate s-a obţinut o producţie medie ce în­trece cu 730 kg grîu la hectar pe cea realizată pe terenurile neiri­gate. Transformarea socialistă a agri­culturii a creat condiţiile pentru aplicarea unei agrotehnici înain­tate în scopul obţinerii de produc­ţii mari şi in gospodăriile agri­cole colective. Pentru aceasta este necesară cunoaşterea elementelor principale ale tehnicii de amena­jare şi a metodelor de irigare. Metodele de irigare se deose­besc, în special, după felul cum se introduce apa în sol. Irigaţia de suprafaţă, cînd con­ducerea apei se face la suprafaţa solului, de la sursa de apă pînă la plantă; — irigaţia prin brazde, prin fîşii şi prin inundări. Irigaţia prin aspersiune (ploaie artificială): cînd apa se pulveri­zează cu ajutorul unor instalaţii speciale peste cimpul de irigat, ase­mănătoare cu ploaia naturală. Irigaţia subterană: cînd aduc­­ţiunea apei de la sursa de apă şi pînă la plantă se face prin con­ducte îngropate în pămînt, iar apa este pusă la dispoziţia plan­telor pe principiul capilarităţii so­lului. Dintre metodele enumerate mai sus, cea mai des folosită in gos­podăriile agricole colective este irigaţia de suprafaţă. Astfel de amenajări există la gospodăriile agricole colective din Curteni, Sintana, Cristuru Secuiesc etc. In gospodăriile de stat, în ultimii ani, s-a extins irigaţia prin as­persiune la gospodăriile agricole de stat Reghin, Filiaş, Jidvei, Seuca etc. Menţionăm că irigaţia subterană se aplică numai în cîmpuri expe­rimentale ştiinţifice. Alegerea unei anumite metode de irigare este condiţionată de cerinţele economice şi tehnice, pre­cum şi de condiţiile climaterice, topografice şi pedologice. Fiecărei metode de irigare ii corespunde o anumită amenajare a reţelei de irigare, precum şi o tehnică specifică de udare. Problemele tehnicii de irigare au o mare însemnătate pentru fo­losirea raţională şi cu succes a terenurilor amenajate pentru iri­gaţie. Tehnica irigaţiei este in funcţie de cerinţele irigaţiei şi anume: —­a menţine în sol regimul necesar de apă, de aer, nutriţie, săruri şi căldura care asigură o fertilitate mare solului şi contri­­buie la obţinerea unor recolte bo­gate. — a menţine o structură glo­­merurală pe terenul irigat, — a mecaniza la maximum lu­crările pe suprafaţa irigată. A realiza regimul de udare necesar cu consum minim de apă adică, cu un randament maxim, v­a asigura cea mai mare pro­ductivitate a muncii la efectuarea udării. Pentru respectarea acestor ce­rinţe, sistemul de irigaţie trebuie să corespundă naturii, culturii şi condiţiilor economice în care se face udarea. Condiţiile de mai sus sunt asigurate pe baza proiectelor care sînt întocmite şi executate de Ofi­ciul regional de îmbunătăţiri fun­ciare. întocmirea acestor proiecte se bazează pe studiile efectuate an­terior pe terenurile respective. Ing. MAJOR DOMINIC, HIRSCHHORN TIBERIU Plantări de pomi fructiferi In numeroase gospodării de stat din regiunea noastră se fac inten­se pregătiri pentru plantări de pomi fructiferi. In toamna aceasta, gospodăriile de stat din regiune vor planta peste 100 hectare cu pomi fructiferi, valorificînd în acest scop terenurile de coastă şi degradate. Pînă în prezent, în gospodăriile de stat din Batoş, Reghin, Sînmi­­clăuş şi Sîncrai au fost făcute aproa­pe 15.000 gropi. Mare parte din materialul săditor este asigurat din pepinierele pomicole din re­giune. Noi construcţii gospodăreşti Avînd in vedere că numărul de animale creşte mereu, membrii gospodăriei agricole colela­tive din Miheşul de Cimpie acordă o aten­ţie deosebită asigurării adăpostu­rilor ce le sint necesare. In acest scop, pe lingă celelalte construcţii, ei construiesc anul a­­cest­a încă un grajd cu o capaci­tate de 100 capete. Grajdul este ridicat sub acoperiș. In prezent se lucrează de zor pentru termina­rea acestei construcții. 3

Next