Steaua Roşie, octombrie 1961 (Anul 10, nr. 233-258)

1961-10-31 / nr. 258

2 Cu tot timpul excelent pentru fotbal, întîlnirea de duminică de pe Stadionul „23 August“ din Tg. Mureş dintre formaţia locală Mureşul şi C.S.M.D. Baia Mare, n-a reuşit să satisfacă exigenţele miilor de spectatori, care aşteptau mult mai mult de la aceste for­maţii fruntaşe în clasamentul se­riei a IlI-a a diviziei „B“. A ne­mulţumit în primul rînd evoluţia sub nivel a echipei locale. Aşa stînd lucrurile, deşi în această partidă s-au marcat 4 goluri — 2 de către gazde şi 2 de către oaspeţi — rezultatul final, după aspectul jocului şi evo­luţia scorului, nedreptăţeşte echipa din Baia-Mare, care putea cîştiga această partidă. Spunem aceasta, întrucît înflăcăraţii susţinători ai echipei Mureşului, deşi au sperat pînă în ultimul minut de joc într-o revenire la normal a unsprezecelui favorit, aceasta nu s-a produs, cei mai periculoşi pe contraatac rămînînd tot băimărenii. Simpla notaţie a evoluţiei scorului — 0—1; 1—1; 1—2; 2—2 — oglin­deşte ineficacitatea jucătorilor tîr­­gumureşeni, care, prestînd un joc anost şi fără orizont, comiţînd multe greşeli tehnice (suficiente pentru un întreg sezon fotbalistic), au trebuit să piardă un punct pre­ţios pe teren propriu. Oaspeţii, mai siguri pe ei, mai robuşti şi cu mai multă siguranţă în acţiuni, au desfăşurat un fotbal clar, sim­plu şi în adîncime, avînd în cen­trul atacant Toma, dar în special în extremul dreapta Gergely 111, doi oameni foarte periculoşi la poarta lui Boroş. Acest rezultat de egalitate o să-i facă pe unii să creadă că în par­tida cu C.S.M.D. Baia-Mare, cvin­tetul ofensiv al Mureşului ar fi jucat foarte slab. Fără să mena­jăm acest cvintet, care-şi are lip­surile lui — imprecizie în trasul la poartă, dribling excesiv (Sely­­mesi şi Nagy II), lipsă de orien­tare în careu — compartimentul cel mai slab al echipei locale a fost apărarea, din rîndul căreia n-au corespuns decît Tuzson, Kiss (inconstant totuşi), şi — atunci cînd a fost inspirat — şi portarul Boroş. Restul — Gierling, Nagy I (ce-o fi cu Nagy?) şi Szakács — au jucat pur şi simplu brambura, şi, pe lîngă faptul că nu alimen­tau înaintarea şi nu acopereau mijlocul terenului, atunci cînd ex­pediau balonul îl trimiteau de re­gulă la adversar, sau aiurea, fără nici o adresă. N-ar strica dacă antrenorii Mureşului ar reflecta mai mult la alcătuirea acestui compartiment, prea standard de acum, cit şi la capitolul „tehnica individuală“, întrucît duminică s-au manifestat numeroase aseme­nea lipsuri. N-ar strica să se insiste puţin şi asupra laturii edu­cative, întrucît jucătorii Mureşului ni s-au părut foarte blazaţi şi lipsiţi de voinţă. Nu de alta, dar e păcat ca după un început atît de frumos şi promiţător, echipa să decadă atît de mult ca valoare de joc. Cu o apărare atît de pene­­trabilă, nu ştim la ce rezultat se va ajunge în viitor, întrucît ra­portul de goluri primite este foar­te mare faţă de golurile înscrise. Primele şapte minute aparţin localnicilor. Józsi — bun atît în apărare cit şi în atac, — îşi aduce singur un balon de la apă­rare şi în minutul 5 il deschide „printre“, pe Hajdú. Ultimul, şu­­tează fulgerător din viteză, dar balonul întîlneşte bara. Hajdú re­■ ' ' ...... x ■ ■■■ ia, dar alături. De acum apăra­rea imediată a gazdelor se prezin­tă ca­ un şvaiţer cu multe găuri. Gierling, Nagy II, Szakács, pe lîngă faptul că nu au un plasa­ment corespunzător, fac lufturi copilăreşti, lasă jucători nemar­caţi complet. In minutul 20, Torna pătrunde nestingherit in careu, îl lasă în urmă pe Nagy, dar Boroş blochează extraordinar un gol ca şi tăcut. In minutul 21, tot din­­tr-o greşeală a apărării, Torna primeşte o pasă în careu şi, ne­marcat de nici un apărător (!), înscrie imparabil la păianjen: 0—1. Tîrgumureşenii joacă de acum şi mai nervoşi, nu-şi găsesc locul pe teren, nu le merg păsurile. Cu toate acestea, după o serie de schimbări în linia de atac, Solyom, trecut ca centru atacant, reuşeşte în minutul 37 (dintr-o pasă primi­tă de la Hajdú), să-l „înşele“ pe Újvári, şi să înscrie in poarta lui Vlad II: 1-1. La reluare, „focul de paie“ al Mureşului este stins repede de acelaşi Tom­a, şi Gergely III, care, profitînd tot de o greşeală a apă­rării pe partea lui Tuzson şi Gier­ling, primul marchează în minutul 52 pe sub săritura voit acrobatică a lui Boros! In minutul 57 (Józsi) şi în minutul 60 (Hajdú), în urma unor combinaţii frumoase cu Só­lyom expediază năprasnic dar Vlad reţine sigur. După alte 7 minute, spre satisfacţia publicului, Józsi aduce egalarea dintr-o si­tuaţie la învălmăşeală, ce putea fi fructificată mult mai clar de Hajdú, cu cîteva clipe înainte. Arbitrajul lui Pădureanu (Buc.) a fost foarte bun. ATANASIE POPA Prestînd un joc anost şi fără orizont Mureşul Tîrgu-Mureş — C.S.M.D. Baia Mare 2-2 (1-1) A.S.A. Crişul Oradea 2—2 Cele două echipe care au intrat anul acesta în rîndul formaţiilor de categoria „B" au desfăşurat un joc plăcut. Mureşenii au mar­cat 4 goluri şi totuşi rezultatul a fost de 2—2. Aceasta,­­ deoarece Muszka şi Kovács au înscris în propria poartă. Cu toate că I.R.A. domină în primele minute, apărarea este în­tărită prin retragerea mijlocaşului Kovács, pentru a anihila pericu­loasele contra-atacuri ale gazdelor. In minutul 10, Anderson primeşte o minge de pe extremă şi reia din apropiere in plasă: 0—1. Orădenii îşi revin şi atacă dezlănţuit poarta Lui Rosonczi. In minutul 20, înain­taşul Varga, care se retrăsese in apărare, comite fault la 20 metri de poartă. Execută fundaşul oră­dean, mingea din capul lui Muszka intră in poartă, auto gol: 1—1. După acest gol I.R.A. din nou tre- — I.R.A. Tg.-Mures o y (1.2) ce la atac si încearcă poarta oră­­denilor cu şuturi de la distantă. La un astfel de atac Cziridit pri­meşte o minge laterală, înaintează şi, de la 20 metri, expediază un şut puternic in poarta orătieniilor. 1—2. După pauza, Varga schimbă lo­cul cu Székely, însă această schim­bare nu aduce după sine întărirea atacului. In urma unui contra-atac orădean, extrema stingă centrează puternic in faţa porţii, mingea lo­veşte genunchiul lui Kovács şi in­tră în poartă, auto gol: 2—2. După aceasta, ambele echipe au situațai de a înscrie, însă înainta­şii se pripesc şi ratează. Cea mai mare ocazie o are Anderson cu ci­teva minute înainte de sfirşitul jocului, cînd atacantul mureşean aflindu-se singur in faţa porţii, trimite prea încet, lăsind posibili­tate unui fundaş orădean să sal­veze de pe linia porţii. Sticla Tîrnăveni — Avintul Sova a 8—0 (4-8) Sticlarii, într-o bună dispoziţie de joc, şi-iau depăşit net­oadversarii şi iau cîştigat la un scor pe deplin meritat. Încă din primul minut, acţiunile periculoase­­ale sticlari­lor pun la grea încercare pe por­tarul oaspete, Muszka, care s-­a remarcat, deşi ia primit­ şase goluri. Scorul e deschis de Véghin mi­nutul 20, ca lapoi tot el în minu­tele 30 şi 44 şi Krestel în minutul 38 să înscrie, pecetluind scorul primei părţi ia jocului. După re­luare, ambele echipe practică un joc mai deschis. Oaspeţii, deşi conduşi la un scor concludent, în­cearcă să ţină ritmul jocului, însă reuşesc numai parţial. Sticlarii mai înscriu încă de două ori prin Martini (min. 75), şi Szigeti (min. 80). Complet dezaprobată de specta­tori i a fost ieşirea jucătorului Lă­­cătuşu de la Sticla, eliminat din joc pentru lovirea adversarului. Raport de cornere: 7—2 pentru Sticla. A­­arbitrat foarte bine bri­gada din Tg.. Mureș condusă la centru de Mózes Ferenc. Voinţa Tîrnăveni — Cablul Tg.-Mureş 5-0 (1-0) Irrtîlnîrea ia primit aspectul ca­racteristic întrecerilor de campio­nat. S-a jucat în viteză, cu schim­bări de joc, plimbarea balonului pe ambele părţi­­ale terenului şi multă risipă de energie. In prima parte a jocului, gazde­le sunt foarte prudente în apărare şi atacă mai mult pe partea dreaptă, în timp ce oaspeţii se ba­zează pe apărarea supranumerică şi atacă pe trei vîrfuri. In min. 15, Gali de la Voinţa străpunge apărarea mureşenilor şi este faul­tat în careu, penialtiru­l fiind trans­format de Papp. Din min. 35 am­bele echipe joacă numai în 10 oa­meni, în urma eliminării lui Dem­­brovski de la Voinţa şi­­a lui Be­­reczki de la Cablul, ceea ce a im­pus o suplimentare a eforturilor de ambele părţi. După reluare, Voinţa joacă calm, depăşind cate­goric pe oaspeţi. Multiplele ocazii în repriza secundară iau fost fructi­ficate numai în minutele 46, 75, 85 și 89 de extrema dreaptă Gartner, cel mai bun de pe teren. Victoria gazdelor este pe deplin meritată. Raport de cornere: 6-0 pentru Voința. A arbitrat bine brigada din Reghin condusă la centru de Bartha Jóska II, ION H. MOTOCICLISM Sporivii de la Rapid Tîrgu-Mureş aia cucerit „Cupa Face şi Prietenie6* In cinstea zilei de 7 Noiembrie, asociaţia sportivă Rapid (I.R.A.) Tg. Mureş ia organizat duminică dimineaţa un reuşit concurs moto­­ciclist de viteză pe circuit închis, dotat cu „Cupa Pace şi Prietenie", la care­­au participat sportivi frun­taşi din Cluj, Cîmpia Turzii, Bis­triţa, Reghin şi Tg. Mureş. La întreceri, care s-au desfăşu­rat la 10 probe, au participat 70 motociclişti. Concursul care a fost bine organizat, a fost urmărit cu viu interes de un numeros public. Traseul concursului ia fost sta­bilit în centrul oraşului, pe o por­ţiune variată cu multe viraje, ur­cuş, coborîre, fapt ce ia solicitat multă îndemînare din partea mo­­tocicliştilor. Iată clasamentul pe­­asociaţii: 1. Rapid (I.R.A.) Tg. Mureş 57 puncte; 2. Victoria Bistriţa 29 puncte; 3. Progresul Cluj 20 punc­te; 4. Oţelul Roşu Tg. Mureş 19 puncte; 5. Tehnofrig Cluj 16 punc­te; 6. Industria Sîrmei Cîmpia Turzii 14 puncte; 7. Oţelul „En­­csel Mauriciu“ Tg Mureş 3 punc­te; 8. Producţia Reghin. La cele 10 probe desfăşurate în cadrul concursului, pe primele locuri s-au clasat următorii moto­ciclişti: Categoria 125 cmc începători: Beham Ladislau (Rapid Tg. Mureş). Categoria 125 cmc avansaţi: Gyárfás Bernáth (Rapid Tg. Mureş). Categoria 175 cmc sport: Biró Zoltán (Oţelul Roşu Tg. Mureş). Categoria 175 cmc­­: Novak Alexandru (Rapid Tg. Mureş). Categoria 250 cmc sport: Gagyi Petru (Rapid Tg. Mureş). Categoria 350 cmc sport: Galea Alexandru (Victoria Bis­triţa). Categoria 350 cmc I.J.: Bujdos Eugen (Progresul Cluj). Categoria nelimitat: Galea Alexandru (Victoria Bis­triţa). Categoria ataş: Csorvásy Ştefan­i—­ Csorvásy Ioan (Rapid Tg. Mureş). Categoria femei: Zalk Elena (Victoria Bistriţa)], Biró Zoltán de la „Oţelul roşu“ Tg. Mureş, la proba de 175 cm3. Celelalta rezultate a.'â scrisi Corvinul Hunedoara—C.F.R. A­­rad 2—1; Vagonul Arad—A.S.M.D. Satu Mire 4—3; Recolta Cărei— Arieşul Turda 2—0; Industria Sîrm­ei Cîmpia Turzii — C.S.M. Cluj 0—6; C.F.R. Timișoara— C.S.M. Crişana Oradea 1—0. ST­EAUA ROȘI­E. CUPA AGRICULTURII Sportivii regiunii Mureş* * Autonomă Maghiară au cucerit primul joc în noea competiţie sportivă de masă In 6 localităţi din Raionul Tg. Mureş, Găieşti, Vărgata, Troiţa, M. Niraj, Şardul Nirajului, Sovata s-au desfăşurat timp de două zile întrecerile fazei finale (interre­gionale) a competiţiei sportive de masă rezervată sportivilor din me­diul sătesc, dotată cu „Cupa Agri­culturii“, la care s-au întrecut pes­te 400 ţărani muncitori câştigăto­rii fazei regionale din 4 regiuni ale ţării. întrecerea a fost cîştigată de sportivii Regiunii Mureş Autonomă Maghiară, care au totalizat 521 puncte. Pe locurile următoare s-au clasat în ordine: 2. Regiunea Ba­cău cu 456 puncte; 3. Regiunea Suceava cu 343 puncte şi 4. Regiu­nea Iaşi cu 260 puncte. Asupra acestor întreceri o să revenim. ----------------CXXK----------------­ Campionatul regional Timp de două zile la Reghin s-au desfăşurat campionatele re­gionale pentru juniori şi junioare la tenis de masă. Concurenţii în general au dat dovadă de o­bunii pregătire tehnică, întîlnirile fiind spectaculoase. Iată rezultatele teh­nice înregistrate: Juniori: Péter P. (Tg. Mureş). Junioare: Csizmadia (Tîrnăveni). Dublu juniori: Tan­kó—Jakab (Miercurea Ciuc). Dublu junioare: Csizmadia—Ady (Tirnă­­veni-Tg. Mureş). Dublu mixt: Csizmaida— Luţan (Tîrnăveni). Reuşit concurs interregional la Tg. Mureş Timp de 3 zile, în sala clubului „Alimentara“ din Tg Mureş s-au desfăşurat, în faţa unui public numeros, întrecerile s celei de a VII-a ediţii a „Cupei Szabó István“ la şah, la care s-au întrecut 68 dintre cei mai buni şahişti maeştri, candidaţi de maeştri şi spor­tivi de categoria I din regiunile Crişana, Maramureş, Cluj şi Mureş- Autonomă Maghiară. Echipele reprezentative ale regiunilor respective au fost formate din cîte 15 şahişti (10 seniori, 2 juniori şi 3 femei), şi s-au între­cut sistem turneu. Partidele din cadrul întrecerii au fost deosebit­­de interesante şi foarte disputate. Toate echipele iau luptat serios pentru a obţine un rezultat cit mai bun. Dintre şahiştii fruntaşi participanţi la concurs remarcăm pe Szabó Iuliu (Maramureş), maestrul Şuta Mihai, Fischer Ioan (Crişana), Buza Adrian (Cluj), Páll György (Tg. Mureş), candidaţi de maeştri şi alţii. Iată clasamentul pe echipe: 1. Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară 28 puncte; 2. Crişana 23 1/2 puncte; 3. Cluj 23 puncte; 4. Maramureş 15 1/2 puncte. Deci în acest an „Cupa Szabó István“ a revenit pentru­­a doua oară consecutiv echipei reprezentative a regiunii noastre I. PAUS Timp de 3 zile, pe terenul din parcul sportiv „Voinţa“ din Tg. Mureş s-au desfăşurat întrecerile din cadrul fazei regionale a cam­pionatului republican de calificare la handbal ,în 7, la care au parti­cipat 4 echipe masculine şi 4 echi­pe feminine. Clasament (masculin): 1. Rapid (I.R.A.) Tg. Mureş 6 puncte; 2. Harghita Tg. Mureş 4 puncte; 3. înainte Odorhei 2 puncte; 4. U.M.T.E. Odorhei 0 puncte. Clasament (feminin): 1. Har­ghita Tg. Mureş 6 puncte; 2. Voin­ţa O­dorhei 4 puncte; 3. Progresul Cristur 2 puncte; 4. Voinţa Tg. Mureş 0 puncte. In zilele de 3, 4 şi 5 noiembrie la Tîrnăveni vor avea loc întrece­rile fazei regionale la campionatu­lui republican de calificare pentru echipele de seniori și senioare la handbal în 11. * Un sat cu care ne mîndrim După ce face ocolul dealului din stingă, drumul de la Rîciu coboară drept ca luminarea, tăind în lat comuna Pogăceaua. De o parte şi alta străjuie ansamblul impunător al construcţiilor gospodăriei colec­tive, aparute ca din pamint. De jur­­împrejurul satului, cîmpia își des­fășoară laturile, parcă pînă la marginea zării, cuprinzînd în imensul ogor tarlalele întinse­­ale gospodăriei colective. A crescut oare pămîntul ? Calea Dumitru, cu mina strași­­nă la ochi, privi cu mîndrie întin­sele tarlale. Parcă numai ieri acest pamint, negru ca păcura, era numai panglici înguste, despăr­­ţite de răzoare înţelenite. Dar, de atunci au trecut mulţi ani. . Mai bine de un deceniu. Atunci, în iunie 1950, urmînd în­demnul partidului şi dornici de o viaţă tot mai bună, 57 familii de­ ţărani muncitori din Pogăceaua şi-au unit cele 87 ha de pămînt,­­ punînd bazele gospodăriei colecti­ve. Aceasta era averea gospodă­riei, plus două vaci şi un taur.­­ Aceste citeva familii aveau să arate tuturor ţăranilor muncitori din­­ sat că drumul pe care­­au pornit ei este drumul drept, pe care tre-­­­buie să păşească toţi ţăranii mun­citori din sat. Şi, într-adevăr, au­­arătat. Azi, din gospodăria agri­colă colectivă „Partizanul“ fac parte toate cele 536 familii de ţă­rani muncitori din sat. Suprafaţa gospodăriei depăşeşte 1.560 ha pă­mînt. Cit cuprinzi cu privirea, ve­zi numai pămînt, numai tarlale fă­ră haturi. — Şi înainte suprafaţa a fost aceeaşi — spune tovarăşul Calea Dumitru. Dar acum totuşi pare mai mare. Să fi crescut oare pă­mîntul? Pămîntul nu creşte şi totuşi creşte. Dacă ai măsura acum su­prafaţa­­arabilă a gospodăriei co­lective ai găsi cu peste 12 ha mai mult decît era cu 2—3 ani în urmă. Şi acest lucru tocmai dato­rită colectivizării­­agriculturii. Nu­mai prin desfiinţarea celor 10 dru­muri de hotar, care s-au dovedit că nu sînt necesare,­-colectiviştii au cîştigat aproape 3 hectare de pămînt. S-au defrişat şi viile hi­bride împrăştiate pe tot cimpul şi perdelele de protecţie care nu şi ■­ aveau rostul şi bineînţeles hatu­rile ce despărţeau ogoarele. Astfel suprafaţa­­arabilă a gospodăriei a crescut numai pe această cale cu peste 12 hectare. Aceasta înseam­­­­na peste 38.0­00 kg de grîu în plus, socotind 3.200 kg la hectar, cit au obţinut anul acesta colectiviştii de aici la soiurile Harrach şi Ponca. Iată deci, ce aduce colectiviza­rea: tă­ia lui Tuşinean Ioan —­ ne lă­mureşte colectivistul Calea Dumi­tru. Toate sunt construite anul a­­cesta. Putem spune că majoritatea caselor din sat­­au fost construite in anii de după înfiinţarea gospo­dăriei. S-a schimbat înfăţişarea satului, s-a schimbat viaţa oamenilor. Oa­menii îşi construiesc case noi, îşi cumpără aparate de radio, au biblioteci personale. Şi au cu ce-şi face toate acestea. Să privim puţin borderourile de repartizare a­­avansurilor din acest­­an. Iată-l bunăoară, pe Şu­­teu Petru. El a dus acasă 2.415 kg grîu. A primit şi 2.848 lei în numerar. Moldovan Avram de ase­menea a primit avans 2.190 kg grîu şi 2.628 lei, Fodor loan 2.175 kg grîu şi 2.610 lei în numerar etc. Cîteva nume de oameni şi cîte­­va cifre. Citeva exemple care ne demonstrează că gospodăria colectivă asigură membrilor o via­ţă tot mai îndestulată. De pe aceeaşi supra­faţa—venituri tot mai mari In anul 1960 valoarea zilei-mun­­că în gospodăria agricolă colecti­vă din Pogăceaua a fost de 27 lei. Anul acesta, valoarea zilei muncă va fi şi mai mare. Consiliul de conducere al gospodăriei, îndru­mat de organizaţia de bază, a căutat să descopere şi să dea via­ţă la noi şi noi izvoare aducătoare de venituri. Anul trecut, de pildă, veniturile băneşti realizate de gos­podărie s-au cifrat la 1.357.968 lei. Anul acesta ele vor depăşi 2.000.000 lei, iar în anul viitor desigur vor ajunge la 3.000.000 lei. Colectiviştii de aici se strădu­iesc ca an de an să obţină veni­turi tot mai mari pe unitatea de­­ suprafaţă.­­ Metodele prin care se realizează acest lucru nu sunt secrete. Din­ contră, colectiviştii din Pogăceaua­­le împărtăşesc şi altora pentru ca* toate gospodăriile colective să sej ridice la nivelul celor fruntaşe.­­ Valoarea fondului de ba-­ ză creşte an de an tot* mai mult. Din veniturile băneşti* realizate, 15—20 la sută se repar-* tizează în scopul ridicării fondului* de bază. Anul acesta, de pildă,* din veniturile bănești 381.782 lei* sînt destinate în acest scop. Pînă* în prezent s-au și repartizat* 113.000 iei. La sfîrșitul acestui an, valoarea fondului de bază al gos-î podăriei va­­ajunge la 3.000.000* lei. In averea obştească un loc im­portant îl ocupă şi sectorul zoo­tehnic. In baza sarcinilor puse în­ faţa agriculturii prin Directivele­ Congresului al Ill-la al P.M.R.,­ colectiviştii de aici sînt hotărîţi­ să ridice creşterea animalelor la nivelul unei ramuri principale de producţie. In prezent, gospodăria deţine 327 bovine, din care 106 vaci şi juninci. Pentru creşterea numărului de animale s-au folo­­sit cu chibzuinţă creditele acorda­te de stat. O creştere simţitoare se realizează prin menţinerea tut­­uror viţeilor obţinuţi de la vacile gospodăriei. O preocupare principală a co­lectiviştilor este creşterea produc­tivităţii animalelor. Anul trecut aici s-a obţinut o producţie medie de 2.7­00 litri lapte pe cap de vacă­­ furajată. Un sector în plină dezvoltare,­­ care constituie un important izvor de venituri, este creşterea porci­lor. Peste 360 de porci deţine în prezent gospodăria. Este unul din cele mai tinere sectoare din ca­drul gospodăriei. Anul trecut, de pildă, gospodăria a valorificat nu­mai 30 de porci. Anul acesta va­lorifica 120, iar în anul viitor 250. Şi desigur, în raport cu creşte­rea cantităţilor de produse agrico­le vegetale şi animale valorificate cresc şi veniturile băneşti. Venituri însemnate aduce el creşterea păsărilor. Colectiviştii nu s-au mulţumit însă numai cu creşterea găinilor, ci au trecut şi la creşterea curcilor. Deocamdată, gospodăria deţine numai 139 de curci. In anul viitor însă numărul lor va depăşi 500. Aceasta înseam­nă mai multă carne pentru oraşe, înseamnă venituri sporite pentru colectivişti. — Vrem să trecem şi la creşte­rea gîştelor şi raţelor — ne spune un colectivist. * — Cit vezi cu ochii, totul este tal nostru — ne declară cu îndrep­tăţită mîndrie colectivistul Calea Dumitru. Al nostru este pămîntul, ale noastre sínt cele două autoca­mioane, cele 6 grajduri pline cu vite, ale noastre sínt cele 12 ha cu vie şi 24 ha cu pomi; al nostru este rodul. P. POPŞOR „ vvvv&jvcvcx, gr/ee-prepararea» Altul e satul —, alţii sunt oamenii . De o parte şi alta a drumurilor se înşiruie case noi, care de care mai frumoase. — Asta-i a lui Moldovan Toa­­der, asta a lui Hoţa Ioan, cealal­ Comunicare Comitetul Regional al Crucii Roşii şi Staţia de Recoltare şi Conservare de Sînge Tg. Mu­reş, anunţă donatorii voluntari că Staţia de Recoltare şi Conservare de Stage şi-a reînceput activitatea cu data de 25 oct. 1961. Prezentarea pentru donare de sînge se va face prin înscrieri­­anticipate la S.R.C.S. Tg. Mu­reş, str. Universităţii nr. 4, sau telefonic prin nr. 46—10 în tim­pul orelor oficiale. # pentru prepararea de l ’ îngheţate, budinci, prăjituri . Se găseşte la toate magazinele­­ alimentare, în ambalaje de ’/, kg. Preţul 3,20 lei ! Este un produs al­­ FABRICII DE AMIDON­­ Sînsimion—Ciuc­i întreprinderea de indusie locală din Gheorghieni, Strada Gării nr. 4. —Telefon: 108. ANGAJEAZA : un controlor de calitate a versat în metalurgie Condiţii: Să fie absolvent al şcolii tehnice, să aibă cinci ani de practică, un maistru tîmplar Condiţii: Să posede diplomă de maistru, pe baza legilor in vigoare. Informaţii mai amănunţite se pot obţine la secţia personal a întreprinderii.

Next