Steaua Roşie, octombrie 1961 (Anul 10, nr. 233-258)

1961-10-24 / nr. 252

La capătul unui an de activitate rodnică (Conferinţa organizaţiei de partid de la Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni) O seară obişnuită de octombrie. In sala nouă de şedinţe, delegaţii comuniştilor, bărbaţi şi femei, ro­­mîni, maghiari şi de alte naţiona­lităţi, s-au strîns în această seară pentru a analiza activitatea comi­tetului de partid pe perioada de la alegerile din anul trecut, ac­tivitatea lor, a comuniştilor, de a alege noul comitet şi de a hotărî împreună cele mai potrivite mă­suri pentru îmbunătăţirea conti­nuă a activităţii politice şi econo­mice în cadrul Combinatului. Hotărîrile Congresului al IlI-lea al P.M.R. şi alte documente de partid apărute de atunci încoace, hotărîrile organelor locale de par­tid privind îmbunătăţirea vieţii interne de partid, a muncii poli­tice în vederea realizării sarcini­lor de producţie au stat în faţa comitetului de partid, a organiza­ţiilor de bază din Combinat. Mer­gînd pe această linie şi muncind pe bază de plan, membrii comite­tului au fost repartizaţi pe cele 12 organizaţii de bază pentru con­trolul şi ajutorul necesar. Pentru şedinţele de comitet s-au progra­mat în general problemele cele mai importante, iar secretarii or­ganizaţiilor de bază iau fost con­vocaţi periodic la şedinţele comi­tetului, după care apoi, au transmis comuniştilor din sectoa­rele lor de muncă hotărîrile luate de comitetul de partid. In perioada la care ne referim, adică de la alegerile din anul tre­cut şi pînă la cele din acest an, comitetul de partid­­a analizat în şedinţele sale după cum era nor­mal, în primul rînd realizarea pla­nului pe 1960, cauzele depăşirii consumului de energie electrică la secţia carbid, activitatea comi­siei de descoperire şi valorificare a rezervelor interne, desfășurarea învăţă­mîntului de partid şi poli­tic U.T.M., organizarea întrecerii socialiste în lumina Directivelor C.C. al P.M R. privind îmbunătă­țirea calității produselor etc., luînd în general hotărîri corespunzătoa­re fiecărei probleme şi comparti­ment de activitate în parte. In anul care a trecut, cu ajutorul comitetelor raional şi orăşenesc de partid, comitetul de partid din Combinatul chimic a dat o aten­ţie mai mare educării membrilor şi candidaţilor de partid, în pri­mul rînd prin formele organizate ale învăţămîn­tului de partid. Ast­fel, în învăţămîntul de partid au fost cuprinşi toţi membrii şi can­didaţii de partid, precum şi un număr de cca. 160 tovarăşi din activul fără de partid,­­aproape toţi membrii şi candidaţii de par­tid care au urmat învăţămîntul fiind fruntaşi în producţie, iar un număr de 73 dintre ei, printre care Colţa Alexandru, Bota Iosif, Zereş Cornel, Precup Emanoil, Spineanu Nicolaie ş.a., inovatori şi raţio­­nalizatori. Rezultatele bune obţi­nute în învăţămîntul de partid se datoresc şi faptului că în marea lor majoritate propagandiştii au fost bine selecţionaţi şi pregătiţi, evidenţiindu-se în această impor­tantă latură a muncii de partid propagandiştii Nistor Anton, Dră­­guşin Cornel, Diker Iosif, Ciuchi­­nă Vasile, Radu Vasile ş.a. Ţinînd cont de experienţa anu­lui trecut şi în special de lipsu­rile manifestate în desfăşurarea învăţămîntului de partid, comitetul de partid a luat în acest an, prin organizaţiile de bază, măsuri me­nite să­­asigure îmbunătăţirea con­tinuă a învăţămîntului de partid, legarea mai strînsă a propagandei cu sarcinile desăvîrşirii construc­ţiei socialiste. Luptînd pentru continua îmbu­nătăţire a compoziţiei sociale a partidului, organizaţiile de bază d­in Combinat au dat o atenţie deosebită primirii în partid­­a ce­lor mai buni dintre cei mai buni oameni­­ai muncii. In această pe­rioadă au fost primiţi în rîndu­rile candidaţilor şi membrilor de partid 176 tovarăşi din organiza­ţia U.T.M. şi din activul celor fă­ră de partid.­ Trebuie subliniat în mod deose­bit faptul că prin măsurile luate, prin felul just de orientare a co­mitetului de partid şi a organiza­ţiilor de bază,­­a crescut conside­rabil rolul de conducător politic al acestora la locul de muncă; s-a exercitat un control de partid mai competent asupra conducerii Com­binatului şi a conducerilor de sec­tor, ceea ce a dus la îmbunătăţi­rea în ansamblu a activităţii economice. REZULTATELE ECONOMICE — OGLINDA ACTIVITĂŢII POLITICE Măsurile politice şi organizato­rice luate de comitetul de partid şi de organizaţiile de bază, con­trolul de partid asupra activităţii administraţiei, munca politică de masă desfăşurată de comunişti se concretizează în rezultatele econo­mice bune pe care colectivul de muncă al Combinatului chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni le-a obţinut în această perioadă. Si­­tuîndu-se în fruntea întrecerii so­cialiste, comuniştii au organizat şi mobilizat întregul colectiv de muncă la realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, astfel că acum, cu această ocazie, conferinţa de partid a constatat cu legitimă mîndrie că planul producţiei glo­bale ia fost realizat pe 9 luni, în­­ proporţie de 105,3 la sută, iar cel­ al producţiei-marfă, de 105,6 la­­ sută. Pe produse, planul ia fost înde­plinit în proporție de 110,3 la su­tă la P.C.V., de 108,5 la sută la acid sulfuric, de 110,5 la sută la carbid, de 105,1 la sută la cloru­­ră de calciu, de 106 la sută la sulfat de aluminiu etc., ceea ce­ se concretizează în faptul că Com-­ binatul a dat în această perioa­­dă o cantitate de 9.166 tone pro­duse chimice şi ceramice peste VIAŢA DE PARTID plan. Prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, produc­ţia globală a crescut cu 11,5 la sută, iar producţia marfă cu 11,8 la sută. Indicele productivităţii muncii a fost realizat în propor­ţie de 102,6 la sută, iar preţul de cost a fost redus în 8 luni ale anu­lui cu 4,48 la sută, obţinîndu-se economii şi beneficii peste plan in valoare de 3.795.000, respectiv 2.095.000 lei.­­ Dînd însemnate cantităţi de pro- [­duse peste plan, organizaţia de partid a urmărit tot timpul îm­bunătăţirea calitativă a produse­lor în lumina Directivelor C.C al partidului nostru. Astfel, prin mă­surile luate de conducerea com­binatului (director general tov.­­ ing. Sburlan Titus) şi de condu-­­ cerile tehnice ale secţiilor şi sec­­­toacelor, la insecticide clorurate ■­­ conţinutul de izomer gama a­­ 1 crescut de la 6, la 10 la sută, scs- I­zînd în acelaşi timp umiditatea­­ de la 10 la 2 la sută; la P.C.V. s-a redus conţinutul de cenuşă­­ de la 3 la 1,8 la sută, la carbid ;volumul degajat de acetilenă pe kg a crescut de la 279 1 în 1960 la 279,5 1 în cele 9 luni ale anu­lui 1961, etc. Aceasta a făcut, aşa cum subliniau la conferinţă Iovi Radu Ioan şi alţi vorbitori ca pro­dusele Combinatului chimic. „Karl Marx“ din Tîrnăveni să concure­ze cu cele mai bune produse de a­­cest gen de pe piaţa mondială. • E o mîndrie a comuniştilor de aici, a întregului colectiv de mun-­ că al Combinatului, a industriei chimice, o mîndrie pentru întrea-* 1 ga noastră economie naţională.­­ Darea de seamă şi discuţiile purtate de participanţii la confe­rinţa de partid au scos în eviden­ţă­­ rezultatele mişcării de­ inovaţii­­ din Combinat şi sprijinul primit­­ de inovatori din partea comitetu­lui de partid. De la începutul anu­­l­­ui iau fost făcute 138 propuneri de inovaţii, din care iau fost ac­ceptate 104 şi aplicate deja un număr de 88, care totalizează o economie antecalculată în valoa­re de 2.299.000 lei. Drept recom­pensă, s-a achitat inovatorilor su­ma de 97.437 lei. Aceasta a con­tr­ibuit şi contribuie în tot mai mare măsură la perfecţionarea continuă a procesului de produc­ţie, la creşterea continuă a pro­ductivităţii muncii şi implicit la­­ uşurarea muncii fizice a celor care­ mînuiesc agregatele. Aşadar, rezultatele obţinute în producţie de la începutul anului de colectivul de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni de la Combina­tul chimic „Karl Marx“ din Tîr­năveni sub conducerea organiza-­­­ţiei de partid sînt destul de fru- ’ moase. Ele constituie garanţia ob- r ţinerii de altele tot mai bune, în lupta pentru îndeplinirea sarcini­lor ce le revin din hotărîrile par­tidului şi guvernului. Cu toate acestea însă, mulţi dintre comuniştii participanţi la conferinţă n-au fost întrutotul mulţumiţi de rezultatele obţinute, fapt pentru care s-au fă­cut în conferinţă o serie de propuneri valoroase privind acti­vitatea de viitor. Tov. Moga Teo­dor a propus procurarea neîntîr­­ziată a filtrelor pentru purificarea saramurei de la clor, tov. Alba Ioan, Laureat al Premiului de Stat — şeful secţiei „faianţă-gre­­sie“ — a cerut direcţiunii să in­tervină ca" un institut de cerce­tări ceramice să studieze posibi­litatea elaborării unei materii prime de calitate, tov. Ganea An­ton­ia propus să se urgenteze pu­nerea în funcţiune a transforma­torului electric la carbid, etc. Aceasta demonstrează cît se­ poate de elocvent maturitatea po­litică­­a organizaţiei de partid, a comuniştilor, simţul lor de răspun­dere faţă de sarcinile ce le revin, voinţa lor de la lupta cu perseve­renţa caracteristică comuniştilor pentru aplicarea în viaţă a politi­cii partidului nostru. MAI MULTA ATENŢIE CONDU­CERII DE CĂTRE ORGANIZAŢIA DE PARTID A ORGANIZAŢIILOR DE MASA Natural, pe lîngă părţile pozi­tive, incomparabil mai mari, con­ferinţa ia constatat şi anumite lip­suri în activitatea fostului comi­tet de partid, pentru înlăturarea' : cărora noul comitet ales va tre-; I hui să depună eforturi. 9 In primul rînd, comitetul de par-1 . tid şi unele organizaţii de bază, I n-au­­antrenat în suficientă măsu-­ ră inginerii şi tehnicienii Combi­natului la studierea şi mai atentă a reducerii consumurilor specifice, a posibilităţilor ridicării produc­tivităţii muncii şi îmbunătăţirii ca­lităţii tuturor produselor, ceea ce se resimte în special la faianţă. Apoi,­­aşa cum iau arătat unii vor­bitori, printre care tov. Nagy Ioan, n-a existat destulă preocupare fa­ţă de educaţia candidaţilor de par­tid şi a activului fără de partid, de sprijinirea birourilor organiza­ţiilor de bază de către membrii comitetului de partid. La unele cercuri de învăţămînt de partid frecvenţa a fost slabă în cursul anului trecut, datorită şi ne­­preocupării suficiente a unor pro­pagandişti, ca Nistor Constantin, Matache Nicolae, Pavelea Floarea ş.a„ dar în primul rînd, datorită lipsei de control şi ajutor din par­tea tov. Munteanu Ioan şi Ganea Alexandru, membri ai fostului co­mitet de partid, care răspundeau de această problemă. In Combinat există o slabă activitate cultura­lă, pentru care fapt se face vino­vat tov. Lupu Vasile, directorul clubului, dar şi comitetul de par­tid, care n-a îndrumat cu suficien­tă consecvenţă munca culturală prin comitetul sindicatului şi prin organizaţiile U.T.M., şi n-a tras la răspundere pe cei însărcinaţi cu aceasta. Aceste lipsuri se datoresc ,atît tovarăşului Şerban Nicolaie, fostul secretar al comitetului de partid, cît şi tovarăşului Markos Ştefan, locţiitorul său, care de multe ori s-au ocupat de probleme care nu cad direct în competenţa comitetu­lui, cît şi faptului că unii membri ai fostului comitet, printre care Feslea Teodor, Matei Maria, Nagy Martin, N­ca Cornelia ş.a. nu s-au achitat de sarcinile avute, dînd dovadă de o pasivitate condamna­bilă. ★ In cadrul lucrărilor conferinţei a luat cuvîntul tovarăşul Puni Dumitru, secretar al Comitetului regional de partid, care a apre­ciat ca pozitivă munca de partid în Combinat, subliniind rezultate­le frumoase obţinute atît în viaţa de partid cît şi în domeniul pro­ducţiei. Vorbitorul a subliniat creşterea exigenţei organizaţiilor de partid şi a competenţei lor în rezolvarea problemelor economice, scoţînd însă în evidenţă unele as­pecte negative din activitatea de pînă acum la organizației de par­tid din aCfipi,b.inalt ptitiţie, care și aceea ca "comitetul de partid nu s-a sesizat la timp de faptul că unele dosare cu propuneri de ino­vații stau luni de zile prin serta­re, nerezolvate de cei în drept, iar la unele destul de valoroase, în­­tîrzie realizarea prototipurilor. Insă în activitatea organizaţiei de partid din Combinat — a ară­tat tovarăşul Puni Dumitru — cea mai mare lipsă constă în faptul că a existat nepăsare faţă de conducerea organizaţiilor de masă, U.T.M., a comisiei de fe­mei, a comitetului de sindicat etc. Şi acest lucru este­ ilustrat şi de faptul că în tot cursul acestei pe­rioade, activitatea organizaţiei U.T.M. n-a fost analizată decît o singură dată pe o singură proble­mă, iar din rîndurile femeilor ca­re sînt la Combinat în număr de peste 500, s-au primit puţine can­didate şi membre de partid. Pen­tru­ această stare de lucruri, şi în special de organizaţia U.T.M., răs­punde personal secretarul comite­tului de partid, dar răspund în acelaşi timp şi comitetele raional şi orăşenesc de partid şi comite­tele raional şi orăşenesc U.T.M. Tovarăşul Puni a atras atenţia organizaţiei de partid şi a condu­cerii Combinatului asupra necesi­tăţii îmbunătăţ­irii continue a ca­lităţii produselor, a introducerii tehnicii noi, a luării tuturor mă­surilor politice şi organizatorice în vederea îndeplinirii planului pe 1961 şi pregătirii tuturor condiţii­lor pentru realizarea planului de producţie pe 1962 şi şi-a exprimat convingerea că sub conducerea organizaţiei de partid din Combi­nat, muncitorii, inginerii şi tehni­cienii de aici, se vor achita cu cinste şi de acum înainte de sar­cinile pe care partidul nostru le pune în faţa lor. ... Conferinţa a ales noul comi­tet al organizaţiei de partid din Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni. In funcţia de se­cretar al comitetului a fost ales tov. Lucaci Ştefan, iar ca locţiitor al secretarului, cu munca orga­nizatorică, tov. Ganea Anton. Acesta este însă de abia începu­tul. Pentru a evita greşelile ma­nifestate în activitatea fostului comitet, pentru a obţine rezultate şi mai bune în viitor e necesară o legătură permanentă cu comu­niştii din Combinat, cu toţi oa­menii muncii, e necesară o mai justă repartizare a sarcinilor în­tre membrii comitetului, o mai atentă şi mai exigentă urmărire a îndeplinirii întocmai a tuturor hotărîrilor de partid. Se simte în primul rînd nevoia unui ajutor sporit din partea co­mitetelor raional şi orăşenesc de partid. ION SI AU STEAUA ROȘIE Pe o treaptă mai înaltă în întrecere Mergînd consecvent pe linia tra­ducerii în fapte a sarcinilor ce reies din hotărîrile Congresului al IlI-lea al P.M.R., colectivul fa­bricii „Hercules“ din Tîrnăveni a încheiat trei trimestre ale anului cu realizări de seamă. Avîntaţi în întrecerea socialistă, muncitorii şi tehnicienii de aici, în frunte cu comuniştii, şi-au în­deplinit planul producţiei globale pe cele trei trimestre în proporţie de 108,2 la sută, iar planul pro­ducţiei marfă, de 108,8 la sută. In această perioadă harnicii mun­citori ceramişti au dat peste pre­vederile planului 680.000 buc. că­rămizi, 846.000 buc. ţigle şi 50.000 buc. coame. Economiile obţinute la preţul de cost se cifrează la 176.000 lei la producţia marfă comparabilă şi la 340.000 lei la întreaga producţie marfă. S-au obţinut beneficii peste plan însumînd 323.000 lei. Impor­tante sînt şi realizările obţinute pe linia îmbunătăţirii calităţii produ­selor. La cărămizi, întreaga­­produceţi este de calitatea I, iar în ce pri­veşte calitatea ţiglelor s-a înre­gistrat un progres continuu. Dacă în trimestrul 1 ponderea calităţii I a fost de 78,6 la sută, în tri­mestrul II s-a ridicat la 80,6 la sută, iar în trimestrul 111 a cres­cut la 81,6 la sută. Toate aceste realizări au fost posibile prin elanul şi perseverenţa în muncă ale întregului colectiv, precum şi ca urmare a aplicării unui complex de măsuri tehnico­­organizatorice, din care amintim: păstrarea unei temperaturi unifor­me în uscătoriile tunel şi îmbună­tăţirea condiţiilor de uscare şi ar­dere prin montarea unor aparate de măsurat şi control la uscătorie şi cuptorul circular. In această perioadă, în fruntea întrecerii socialiste au stat mereu echipele conduse de Bersenyi Va­sile şi Vigh Ştefan de la încărca­rea în cuptor, echipa condusă de Biriş Ioan de la descărcarea cup­torului, precum şi cele conduse de Keszeg Elisabeta, Székely Eca­­terina şi Szentgyörgy Susana de la presa de ţigle. Conti­nuînd întrecerea cu aceeaşi însufleţire, harnicii muncitori şi tehnicieni ai fabricii „Hercules“ au reuşit să-şi depăşească simţitor şi în prima decadă a lunii octom­brie sarcinile de plan. De la 1-10 octombrie ei au dat peste prevede­rile planului 33.000 buc. cărămizi şi 70.000 buc. ţigle. Calitatea I la sortimentul ţigle a crescut în această perioadă scurtă de la 81,6 la sută, cît era la sfîrşitul trimes­trului 111, la 83,6 la sută. IONIŢA POPA corespondent voluntar Sînt hotărîţi să-şi menţină locul fruntaş Colectivul de muncitori, tehnici­eni şi ingineri ai Centralei termo­electrice din Tîrnăveni depune eforturi sporite pentru menţinerea steagului de secţie fruntaşă, cîşti­­gat în trimestrul II a. c. în cadrul întrecerii socialiste ce se­ desfă­şoară între cele 10 secţii ale între­prinderii de electricitate Sibiu. Animaţi de această dorinţă, în­ cursul trimestrului III ei şi-au realizat planul producţiei globale în proporţie de 102,2 la sută, cel al producţiei marfă în proporţie de 101,1 la sută, iar planul pro­ducţiei de energie electrică a fost îndeplinit în proporţie de 105 la sută. Consumul specific a fost re­dus în această perioadă de la 0,732 kg combustibil convenţional pe kilowateră, la 0,730 kg com­bustibil convenţional pe kwh. Aplicînd regulile agrotehnice In ultimii ani, colectiviştii din Cooc, Raionul Luduş, au început să aplice din ce în ce mai mult regulile agrotehnice. Ei au avut grijă să aleagă terenul pentru insamînţări după cele mai bune plante premergătoare şi să folo­sească seminţe de mare producti­vitate. Datorită acestor măsuri, anul acesta au obţinut o producţie medie de 2.800 kg grîu la hectar, din soiul Harrach. Acest succes a dovedit şi mai mult necesitatea aplicării unei agrotehnici diferenţiate la cultura grîului de toamnă. Colectiviştii din Cooc sînt hotărîţi ca în anul viitor să obţină rezultate şi mai frumoase. In acest scop ei acordă o mare atenţie însămînţării grîului de toamnă. Pe lîngă cele 43 ha cultivate cu orz de toamnă şi 8 ha cu secară furajeră, pînă la data de 14 oc­tombrie ei au însămînţat 162 ha cu grîu. Din această suprafaţă 128 hectare au fost însâmînţate după : trifoi, borceag şi mazăre, plante bune premergătoare, care au îmbogăţit solul cu mari canti­tăţi de azot necesar pentru înfră­ţirea grîului de toamnă şi dez­voltarea plantelor. Restul de 34 ha a fost însămînţat după orz şi ovăz. In acest teren s-au încor­porat cite 300 kg superfosfat la hectar. Tot terenul a fost arat adînc după recoltare, iar înainte de însămînţare a fost mărunţit şi­ afinat cu discuitorul urmat de grapă stelată. In afară de alegerea justă a te­renului fertil, colectiviştii acordă o deosebită atenţie experimentării şi pe mai departe a soiurilor noi, de mare productivitate. Astfel, ei însămînţează 51 ha grîu din soiu­rile Harrach şi Ponca, iar 18 ha din soiurile Bezostaia şi Sco­­rospelka. Din aceste soiuri folosesc cîte 200 kg grîu la ha, pentru asi­gurarea densităţii necesare a plan­telor. Restul suprafeţei se însă­­mînţează cu grîu din soiul Odvoş 241. O dată cu însămînţările de toamnă, colectiviştii se gîndesc şi la însămînţările de primăvară. Astfel, ei au hotărît ca în anul viitor pe o suprafaţă de 70 ha, să obţină cîte 5.000 kg porumb boabe la hectar. Suprafaţa a fost stabilită, repartizîndu-se fiecărei brigăzi cîte 14 ha. Porumbul se va însămînţa într-un teren care în anul 1960 a fost îngrăşat cu gunoi de grajd. Pe lîngă respectarea agrotehni­cii, colectiviştii acordă mare aten­ţie şi îmbunătăţirii şi retribuirii muncii. Astfel, la prăşitoare au introdus acordul individual, iar pentru depăşirea producţiei ei vor aplica plata suplimentară. La sfe­cla de zahăr, de exemplu, au sta­bilit producţii diferenţiate între 15.000—28.000 kg la ha. Brigăzile I şi a IlI-a au depăşit planul sta­bilit. Din depăşire, membrii acestor brigăzi vor primi o retribuire su­plimentară de 50 la sută. La fel au fost stabilite producţii diferen­ţiate şi la porumb şi cartofi. Prin aplicarea agrotehnicii ra­ţionale şi prin cointeresarea mate­rială colectiviştii din Cooc înain­tează cu paşi siguri pe drumul ridicării producţiilor la hectar şi al ridicării productivităţii muncii. ERNEST FAZAKAS Culesul viilor este în toi. Re­colta bogată de struguri este adu­nată cu grijă. După cum se vede şi din fotografie, la G.A.S. Reghin strugurii sunt adunaţi în lăzi. De aici îşi iau drumul spre cramă, unde sunt transformați în must , dulce. Complexul de Industrializare a lemnului din Gălăuţaş este una dintre cele mai moderne unităţi din regiunea noastră. Cea mai ma­re parte a procesului de producţie este executat cu ajutorul unor maşini complexe, de mare randa­ment, care asigură o înaltă productivitate a muncii. Clişeul prezintă o modernă ma­șină de ridicat și transport, avind o capacitate de 3 tone. A­plicind propunerile muncitorilor Colectivul de muncă al Fabricii de cărămizi şi ţigle „Mureşeni“ din Tg. Mureş se străduieşte să obţină noi şi valoroase rezultate. Muncitorii secţiei de întreţinere, de pildă, veghează ca toate maşi­nile şi instalaţiile să funcţioneze în cele mai bune condiţiuni. La propunerea muncitorilor, la piesele vacuum pentru cărămizi, s-a schimbat procesul tehnologic, ceea ce a făcut să crească consi­derabil productivitatea muncii la aceste maşini şi să se îmbunătă­ţească calitatea produselor. Doi comunişti, Ferenczi Gábor şi Papp Sándor, de la subunita­tea nr. 2 din Sîngeorgiu de Mureş, în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor, au propus refacerea bolţilor din cuptoarele de ars. Prin aceasta se elimină pătrun­derea în cuptoare a aerului „fals", care are o influenţă negativă asupra calităţii cărămizilor şi ţi­glelor. Aplicîndu-se cu consecvenţă pro­punerile muncitorilor, s-a reuşit ca sarcinile de plan ale fabricii să fie realizate înainte de termen şi depăşite. Numai în cursul trimes­trului III, colectivul fabricii a pro­dus peste plan 1.200.000 buc. că­rămizi de calitate superioară și 309.000 buc. țigle. O zi rodnică Era în primele ore ale dimineţii. O cea­ţă deasă se lăsase peste sat. Se preves­tea o zi monotonă, ploioasă. In partea locului, campania în­­sămînţărilor de toam­nă era în toi. Ţăra­nii muncitori din co­muna Zetea, Raionul Odorh­ei, sculaţi cu noaptea-n cap, îşi puneau întrebarea : Oare vom putea ieşi azi cu toate forţele la lucru ? Ce-i drept ploaia ar fi bună, însă vom întîrzia cu lucrările. Mobilizarea pentru ieşirea cu toate for­ţele la însămînţat, s-a făcut din timp. Deputaţii sfatului popular comunal, şe­fii de echipe de la întovărăşire, cei de la sfat vorbiseră cu oamenii incă de cu seară. Dar timpul se pă­rea că le strică tot planul făcut cu o zi înainte. In ciuda di­mineţii mohorîte, ga­ta de ploaie, ţăranii muncitori au ieşit cu toate forţele la cîmp, încă în primele ore ale dimineţii. Au în­­fipt plugurile in pă­­mîntul proaspăt eli-­­­berat de tulei, de po- r­­umb, animaţi de gîn-­­ dul sa termine la­­ timp lucrările agri­cole. Linii lucrau la­­ eliberarea terenului pentru arat, alţii transportau în­­ căru­ţe spre sat roadele bogate ale muncii harnice. Vorba din bătrîni cum că ziua­­ bună se cunoaşte de­­ dimineaţă, de data aceasta nu s-a ade­verit. Spre ora prînzului razele strălucitoare ale soarelui scăldau în lumină dealurile şi costişele nu prea mari din împrejuri­­mile comunei, pig­mentate multicolor de o mulţime de oa­meni care lucrau de zor. Unele echipe de la întovărăşire abia aşteptau să termine însămînţările şi să înceapă alte munci: arătura adîncă de­­ toamnă, transportul gunoiului la cîmp, etc. Unii terminau parcela repartizată şi treceau în altă parte pentru a termina cît mai repede lucrările. ...Ziua aceea cu o dimineaţă mo­­horită şi iz de ploaie, pentru ţăra­nii muncitori din co­muna Zetea a fost o zi de însemnate suc­cese în campania a­­gricolă de toamnă. Peste 60 de atelaje au ieşit la cîmp. S-au arat şi semănat în ziua aceea peste 20 de ha teren. Echi­pele 19, 24, 21, con­duse de întovărăşiţii Boros Emeric, Jakab Ludovic, Kalapos Gheorghe şi alţii, au obţinut cele mai bu­ne rezultate. Aceste echipe au şi în­ceput arăturile adinei de toamnă, transpor­tul gunoiului de grajd etc. Din bilanţul făcut seara, a reieşit că lucrarile pentru însă­­mînţarea celor 420 ha planificate în cu­­rînd vor fi terminate. Pînă în prezent au fost efectuate arături pe o suprafaţă de peste 370 ha. Ţăranii muncitori de aici sînt hotărîţi ca în cel mai scurt timp să termi­ne lucrările agricole. A. URZICA Se extinde reţeaua cinematografică sătească In Raionul Tîrnăveni reţeaua cinematografică se extinde mereu cu noi unităţi. In decurs de numai o săptămînă iau luat fiinţă încă 3 cinemato­grafe noi în satele Filitelnic, Băgaciu şi Seuca. Toate au fost înzestrate cu aparate de proiecţie moderne. Cu acestea, numărul cinematografelor săteşti din Ra­ionul Tîrnăveni a crescut la 18. O nouă unitate cinematografică se va deschide zilele acestea şi in satul Crăeşti. Filmul este mult îndrăgit de ţăranii colectivişti şi întovărăşiţi, devenind pentru ei un prieten nedespărţit. Astfel, ţăranii munci­tori din satele Filotelnic şi Băga­­giu au participat cu m­ult elan la construirea cabinelor de protecţie prin muncă patriotică.

Next